Decizia civilă nr. 316/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA 1 CIVILĂ
Dosar nr. (...)* Cod operator 8428
D. CIVILĂ NR. 316/A/2011
Ședința publică din 08 decembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A.-A. P.
JUDECĂTOR: C.-M. CONȚ
GREFIER : A.-A. M.
S-au luat în examinare, în rejudecare după casare, prin decizia civilă nr. 3598 din 3 mai 2011 a Înaltei Curți de C. și Justiție, apelurile declarate de : reclamanta S. G. I. E. S., de pârâtul S. ROMÂN, PRIN C. N. DE A. ȘI D. N. DIN R. SA și, respectiv, de P. DE PE L. TRIBUNALUL CLUJ, împotriva sentinței civile nr. 233 din 17 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), având ca obiect expropriere.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta P. de pe lângă C. de A. C., procuror S. A., lipsă fiind reprezentanții părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
A.urile au fost declarate și motivate în termen legal, au fost comunicate părților adverse și sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care C. lasă cauza la a doua strigare, pentru a da reprezentanților părților posibilitatea de a se prezenta la dezbateri.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta P. de pe lângă C. de A. C., procuror S. A., lipsă fiind reprezentanta reclamantei apelante și reprezentantul pârâtului apelant.
C. constată că la data de (...), reclamanta apelantă, prin administrator
N. N., prin intermediul doamnei avocat F. D., a înregistrat la dosar o cerere, prin care solicită instanței ca în baza art. 246 C.pr.civ. să ia act de renunțarea reclamantei la judecarea acțiunii care formează obiectul prezentului dosar.
Totodată, constată că la data de (...), C. N. de A. și D. N. din R. S.A., în calitate de reprezentantă a S. Român, pârât apelant în cauză, a înregistrat la dosar o cerere, prin care solicită instanței să ia act de cererea reclamantei apelante, prin intermediul căreia a declarat că renunță la judecată.
De asemenea, C. constată că la termenul de judecată din (...), instanța a pus în vedere atât reprezentantei reclamantei apelante, cât și reprezentantului pârâtului apelant să facă dovada achitării onorariului provizoriu în cuantum de 250 lei pentru fiecare dintre experții numiți încauză, sub sancțiunea decăderii din proba privind completarea la raportul de expertiză tehnică judiciară.
Având în vedere că până la acest moment, atât reprezentanta reclamantei apelante, cât și reprezentantul pârâtului apelant, nu au făcut dovada achitării onorariului provizoriu în cuantum de 250 lei pentru fiecare dintre experții numiți în cauză, în temeiul art. 298 C.pr.civ. raportat la art. 170 alin. 3 C.pr.civ., C. va dispune decăderea reclamantei apelante și a pârâtului apelant din proba încuviințată.
Reprezentanta P. de pe lângă C. de A. C. solicită instanței să ia act de cererea de renunțare la judecată, formulată de reclamanta apelantă.
C. constată că potrivit dispozițiilor art. 246 alin. 4 C.pr.civ., pârâtul apelant, prin cererea înregistrată la dosar în data de (...), a fost de acord cu cererea de renunțare la judecată formulată de reclamanta apelantă și, de asemenea, nu a solicitat obligarea reclamantei apelante la plata cheltuielilor de judecată.
C. reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Pr in sen tinț a c iv il ă n r. 2. apr il ie 2009 a T .u i C., pronunț ată în dos ar c iv il
nr. (...), ș i pr in înche iere a de îndrep tare a eror ii mater iale nr. 118/CC/(...) , a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamanta S. G. I. E. S. C.-N., în contradictoriu cu pârâtul S. Român prin C. N. de A. și D. N. din R. S.A. și,în consecință :
A fost anulată parțial H. nr. 76/(...) a Companiei N. de A. și D. N. din
R. S.A. (art. 2).
S-a stabilit cuantumul despăgubirilor cuvenite reclamantei pentru terenul în suprafață de 2.498 mp., situat în localitatea G., categoria de folosință arabil extravilan, cu ieșire la DN 1, tarlaua 19, identificat prin nr. cadastral 3037, 3040, la suma de 578.037 lei, reprezentând echivalentul a
162.370 E., pârâta fiind obligată să-i plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 7.965 lei.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că, prin H. nr. 76/(...) a Companiei N. de A. și D. N. din R. SA, s-a aprobat acordarea despăgubirii pentru imobilul expropriat în cuantum de 151.340,33 lei, reprezentând echivalentul sumei de 42.466 euro.
Raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de experții P. T., T. M. și Ș. M. R. a concluzionat în sensul că valoarea reală a terenului în suprafață de 2.498 mp, la data de (...), este în sumă de 162.370 euro. Experții au avut în vedere evaluarea de 65 euro/mp, astfel încât, la cursul menționat în H. nr. 76/(...), emisă de către pârâtă, de 3,56 lei/euro, valoarea în lei a despăgubirii este în sumă de 578.037 lei.
Excepția lipsei de interes și a lipsei calității procesuale active a reclamanților au fost respinse ca neîntemeiate, deoarece, în calitate de proprietar a terenului, aspect reținut și în cuprinsul hotărârii contestate și din extrasul C.F. nr. 7337 G., reclamanta are legitimare procesuală activă și justifică interes pentru promovarea prezentei acțiuni.
În baza dispozițiilor art. 9 alin. 1 din Legea nr. 1. raportat la art. 21-27 din Legea nr. 33/1994, a fost anulat parțial H. nr. 76/(...) a Companiei N. de A. și D. N. din R. S.A. (art.2) și stabilit cuantumul despăgubirilor cuvenite reclamantei la suma de 578.037 lei, reprezentând echivalentul a 162.370 E..
Împ o tr iv a aces te i sen tințe au decl ar at ape l, în ter men leg al, rec l aman ta S. G. I. E. S. C.-N., pârâtul S. Ro mân, pr in C. N. de A. ș i D. N. d in R. S.A ș i P. de
pe l âng ă T ribun alul Clu j. l. Prin propriul apel, reclamanta a solicitat schimbarea parțială a acesteia, în sensul stabilirii echivalentului în lei a sumei în E., în principal, la data plății, în subsidiar, la momentul întocmirii raportului de expertiză, pe motiv că, instanța în mod greșit a apreciat că suma stabilită în euro trebuie echivalată la cursul leu/E. de la momentul emiterii hotărârii de acordare a despăgubirilor, pentru că aceasta nu mai reprezintă o dreaptă despăgubire, aceasta raportându-se la momentul plății despăgubirilor și nu la momentul hotărârii de expropriere.
Pârâtul, prin întâmpinare, a solicitat respingerea apelului reclamanteica nefondat, pe motiv că în mod corect a stabilit instanța cuantumul despăgubirilor prin raportare la data emiterii hotărârii de expropriere, întrucât transferul dreptului de proprietate a avut loc în acest moment, iar pârâtul și-a îndeplinit obligațiile prin incorecta stabilire a despăgubirilor raportat la același moment.
2. Prin propriul apel, pârâtul S. Român prin C. SA, a solicitat schimbarea sentinței, în sensul respingerii acțiunii, pe motiv că reclamanta nu justifică un interes și calitate procesuală activă, câtă vreme, atât în hotărârea de stabilire a despăgubirilor contestată, cât și în procesul verbal aferent, s-a stabilit că ea este doar o persoană aparent îndreptățită la despăgubire, întrucât nu a formulat cererea pentru plata despăgubirii și nu a depus actele doveditoare în termenul de 30 de zile prevăzut de lege, astfel că, având în vedere această situație Comisia de aplicare a L. nr. 1. a procedat la consemnarea despăgubirii pe numele reclamantei, în calitate de persoană identificată ca fiind aparent îndreptățită la despăgubire, în hotărâre consemnându-se că despăgubirea va fi eliberată de către unitatea bancară la cererea expropriatorului, persoane care își probează dreptul real în fața expropriatorului, în temeiul unei cereri însoțite de actele doveditoare sau în temeiul unei hotărâri judecătorești irevocabile.
Primul capăt de cerere este inadmisibil, hotărârea comisiei neputând fi anulată parțial, fiind un act unilateral, motiv pentru care poate fi doar revocată. Oricum, nu există vreun temei legal pentru constatarea nulității relative parțiale, nici unul dintre motivele invocate în cererea de chemare în judecată neîncadrându-se în cauzele prevăzute de lege.
Instanța nu putea acorda ea însăși despăgubirea, ci trebuia să oblige pârâtul la plata ei, acțiunea nefiind scutită de taxă de timbru, scutirea prevăzută de art. 10 alin. 1 din Legea nr. 33/1994 referindu-se doar la cererile adresate instanței judecătorești pentru stabilirea, în contradictoriu cu S. Român, a dreptului la despăgubire pentru expropriere.
Instanța nu și-a exercitat rolul activ prev. de art. 129 Cod proc. civ., hotărârea pronunțată întemeindu-se pe o gravă greșeală de fapt și de drept decurgând dintr-o apreciere eronată a probei cu expertiza tehnică ce a stabilit cuantumul despăgubirii la 65 E. În realitate, expertiza are o serie de vicii, pentru că se raportează la prețuri practicate în zona comunelor F. și G., or imobilul se află doar pe raza comunei G., astfel că este greșit aplicată metoda comparației directe de piață, experții trebuind să interoghezeagențiile imobiliare și nu primăria, care a oferit valori proprii unui singur contract de vânzare-cumpărare, G. notarilor publici relevând pentru loc. G., la nivelul anului 2009, o valoare de 8,9 R. sau de 2,07 E. În plus, experții aplică un coeficient de 0.84 la valoarea terenurilor din intravilan pentru a stabili valoarea terenului în litigiu situat în extravilan, metoda comparației bonitare referindu-se la terenurile din intravilan. În alte expertize judiciare, întocmite de aceeași experți sau împreună cu alții în cauze similare, cu privire la terenuri situate pe raza aceleiași comune, s-au stabilit valori de 30
E., 7,5 E., 22 E., însă în niciun caz 65 E., ca în prezenta cauză.
Se impune, astfel, întocmirea unui nou raport de expertiză, care să înlăture aceste deficiențe.
Reclamanta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea apelului, pe motiv că, din dosarul comisiei de aplicare a L. nr. 1., ca și din actele depuse la dosarul instanței, rezultă identitatea dintre expropriat, titularul dreptului de proprietate și reclamantă, astfel că excepțiile lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes invocate de către pârât sunt nefondate, iar excepția inadmisibilității a fost corect respinsă de prima instanță, întrucât numai anulând parțial hotărârea contestată a putut modifica cuantumul despăgubirilor stabilite prin aceasta. A. este scutită de taxă judiciară de timbru în temeiul art. 10 alin. 1 din Legea nr. 1., iar, pe fond, expertizele depuse anexă apelului pârâtului se referă la terenul cu alt specific decât cel obiect al litigiului, fiind vorba de două terenuri ce nu au acces la drumul național, în timp ce terenul în speță are front la drumul național pe o lungime de 56 m.
3. Prin apelul decl ar at, P. de pe l âng ă T ribun alul Clu j , a solicitat schimbarea parțială a sentinței apelate, în sensul reducerii cuantumului despăgubirilor, pe motiv că prețul unui mp teren în unitatea administrativ- teritorială în care a fost expropriat terenul variază între 25 și 33 E., așa cum rezultă din înscrisurile anexe apelului, iar, conform dispozițiilor art. 26 din Legea nr. 33/1994, la stabilirea cuantumului despăgubirii trebuie să se țină seama de prețul cu care se vând în mod obișnuit imobilele de același fel în unitatea administrativ teritorială la data întocmirii raportului de expertiză.
Reclamanta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea apelului, pe motivcă, în realitate, comisia de experți a stabilit valoarea de circulație a terenului expropriat având în vedere, pe lângă criteriile specifice de natură tehnică, și prețurile plătite și încasate efectiv în situația vânzării unor imobile de același fel din aceeași unitate administrativ-teritorială, iar parchetul a fost de acord cu raportul de expertiză, neformulând obiecțiuni la acesta și solicitând admiterea acțiunii.
C. de apel C., pr in D . c iv il ă nr. 311/A/(... ), pronunț ată în dos ar c iv il nr.
(...), a admis în parte apelurile declarate de reclamanta SC G. I. E. S. C. N.,de pârâtul S. Român prin C. N. de A. și D. N. din R. S.A. și de P. DE PE L. TRIBUNALUL CLUJ, a schimbat în parte sentința apelată, în sensul că a stabilit cuantumul despăgubirilor la 73.691 E. sau echivalentul în lei la data plății. Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței apelate. Au fost compensate cheltuielile de judecată ale părților în apel.
Pentru a pronunța această soluție, C. a reținut în considerentele deciziei sale următoarele:
„Analizând apelurile formulate prin prisma motivelor invocate, raportat la dispozițiile art. 292 alin. 1 și 295 Cod proc. civ., C. apreciază că acestea sunt fondate parțial, din considerentele ce urmează a fi expuse.
A., în ceea ce privește calitatea procesuală activă a reclamantei, în chiar hotărârea contestată (f. 6 dosar tribunal), se recunoaște împrejurarea că ea este titulara dreptului de proprietate raportat la cuprinsul cărții funciare nr. 7337 G. (f. 60 din același dosar), ea având interesul să solicite stabilirea cuantumului despăgubirilor cu respectarea criteriilor prevăzute de lege.
Cererea privind anularea parțială a hotărârii de stabilire a despăgubirilor nu este inadmisibilă cum susține pârâtul, întrucât, chiar fiind vorba de un act administrativ unilateral, acesta nu poate fi doar revocat, pentru că aceasta ar echivala cu încălcarea accesului la justiție, prev. de art. 21 din Constituție, fiind doar exceptat de la controlul în contencios raportat la dispozițiile art. 5 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, pentru că într-o lege specială organică se prevede o procedură distinctă pentru modificarea sau desființarea ei.
Cenzurând hotărârea de stabilire a despăgubirilor, instanța este chemată ea însăși să statueze asupra cuantumul acestora, fiind absurd să oblige expropriatorul la emiterea unei alte hotărâri în acest sens, chiar acesta fiind obiectul controlului judecătoresc. Oricum, într-o altă procedură similară, respectiv în materia L. nr. 10/2001, prin D. nr. X., pronunțată în recurs în interesul legii, ÎCCJ a statuat în sensul că instanța de judecată este competentă să soluționeze pe fond nu numai contestația formulată împotriva dispoziției administrative, ci și cererea persoanei interesate.
În ceea ce privește cuantumul despăgubirilor, raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în fața primei instanțe stabilește valoarea terenului având în vedere metoda comparației bonitare, ținând seama de amplasamentul terenului și caracteristicile tehnice ale acestuia, precum și prețul terenurilor similare din aceeași zonă, expertizele depuse în apel de pârât pentru comparație fiind întocmite de alți experți și referindu-se la terenuri cu alte caracteristici decât cel obiect al litigiului, așa cum corect susține reclamanta în întâmpinare.
Cu toate acestea, așa cum rezultă din răspunsul la obiecțiunile instanței de apel și expertiza inițială, traseul autostrăzii Transilvania a determinat creșteri de preț de 2-3 ori la terenuri. A., 1 mp din terenul obiect al litigiului valora la data emiterii hotărârii contestate 29,5 E., conform metodei comparației prin bonitare, iar aceasta ar fi fost valoarea și la data întocmirii raportului de expertiză, însă experții au aplicat un coeficient de 2,2 raportat la metoda de calcul utilizată, tocmai în considerarea împrejurării că începerea demersurilor pentru construirea autostrăzii Transilvania a determinat o creștere substanțială a prețurilor terenurilor din zonă.
În realitate, statul expropriator nu poate fi obligat la o dublă reparație, ci doar la plata contravalorii terenului raportat la data exproprierii, nicidecum la plata creșterii de valoare datorată tocmai exproprierii.
De altfel, această împrejurare rezultă din chiar contractul de vânzare- cumpărare ce constituie titlul de proprietate al reclamantei, autentificat la data de (...), potrivit căruia aceasta a plătit un preț de 182.894 E. pentru suprafața totală de 9626 mp teren (f. 70-73 dosar tribunal), nefiind cu putință ca, pentru mai puțin de 1/3 din această suprafață, chiar la nivelul anului 2008 (mai cu seamă în condiții de recesiune economică), să se achite o despăgubire de aproape aceeași valoare (respectiv 162.370 E. pentru 2498 mp).
Din acest considerent, curtea va reduce cuantumul despăgubirilor de la 65 E. la 29,5 E., adică, pentru întreaga suprafață de teren, de la
162.370 E., la 73.691 E..
În ceea ce privește data la care se raportează cursul valutei, aceasta va fi data plății, pentru ca reclamanta expropriată să nu fie în vreun fel prejudiciată, în condițiile în care această sumă nu a fost achitată de expropriator, nefiind normal ca ea să suporte condițiile fluctuației valutare. Instanța poate stabili un criteriu de reactualizare a creanțelor bănești și doar în situația în care omite acest lucru, executorul judecătoresc are posibilitatea prevăzută de art. 3712 alin. 3 C. proc. civ. de a actualiza creanța prin aplicarea ratei inflației, până la momentul plății efective. Oricum, nu există nicio justificare pentru a raporta cuantumul despăgubirilor în E. din momentul întocmirii raportului de expertiză, la valoarea E. din momentul emiterii hotărârii de expropriere. La stabilirea cuantumului despăgubirilor poate fi avut în vedere doar unul dintre aceste momente, fie momentul emiterii hotărârii de către comisia specială, în măsura în care despăgubirile au fost corect stabilite de aceasta și, în controlul judecătoresc, instanța respinge contestația, fie la momentul întocmirii raportului de expertiză pentru situația în care, stabilindu-se că, în realitate, cuantumul despăgubirilor a fost sub valoarea de circulație a imobilului, instanța admite contestația și majorează cuantumul. Revenind la cele deja arătate, reactualizarea, deci raportarea la cursul valutar trebuie să se facă în funcție de momentul plății. În temeiul art. 296 Cod proc. civ., din considerentele și în sensul celor arătate, apelurile vor fi admise în parte, iar, în temeiul art. 276 Cod proc. civ., curtea va compensa cheltuielile de judecată în apel";. Împotriva acestei decizii au declarat recurs, în termen legal, , reclamanta S. G. I. E. S. C.-N. și pârâtul S. Ro mân, pr in C. N. de A. și D. N. din R. S.A, fiecare dintre recurenți criticând decizia recurată sub aspectul cuantumului despăgubirilor stabilite, reclamanta prin raportare la prevederile art. 26 alin. 2 din Legea nr. 33/1994, iar pârâtul prin prisma art. 304 pct. 9 C. proc. civ., rap. la art. 26 din Legea nr. 33/1994. În al ta Cur te de C as aț ie ș i J us tiț ie, pr in D. c iv il ă nr. 3598/(...), pronunț ată în dosar civil nr. (...), a admis recursurile declarate de reclamanta S. G. I. E. S. C.-N. și de pârâtul S. Român, prin C. N. de A. și D. N. din R. S.A, a casat în întregime decizia recurată, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, în vederea, în principal, a efectuării unei noi expertize în conformitate cu prevederile art. 26 alin. 2 din Legea nr. 33/1994. În re judec are c auz a a f ost înreg is tr ată pe rolul C. de A. C. sub nr. (...) *. Instanța de rejudecare, în conformitate cu îndrumarul deciziei de casare, a pus în discuția părții și a reprezentantei P. de pe lângă C. de A. C., la termenul de judecată din data de (...), administrarea probei cu expertiza tehnică judiciară, în acord cu dispozițiile art. 25 și 26 din Legea nr. 33/1994, reprezentanta reclamantei apelante arătând că solicită instanței acordarea unui termen până la care să desemneze un expert care să facă parte din comisia de experți ce urmează să efectueze expertiza (f. 24-27), C. încuviințând această cerere a reclamantei și dispunând amânarea cauzei, pentru acest motiv, pentru termenul de judecată din data de (...). La data de 15 noiembrie 2011, reclamanta , reclamanta S. G. I. E. S. C.-N., prin administrator N. N., a depus la dosarul cauzei o cerere princare arată că, în baza art. 246 C. proc. civ., înțelege să renunțe la judecarea acțiunii care formează obiectul prezentului dosar (f. 29). Printr-o notă de ședință înregistrată la dosarul cauzei la data de (...), pârâtul S. Român, prin C. N. de A. și D. N. din R. S.A., a solicitat instanței să ia act de cererea reclamantei apelante , prin intermediul căreia a declarat că renunță la judecată (f. 30), C. calificând această poziție a pârâtului ca o încuviințare a cererii de renunțare la judecată, în sensul art. 246 alin. 4 C. proc .civ.. Potrivit art. 246 alin. 1 C. proc. civ., reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă.. Art. 246 alin. 4 C. proc. civ. prevede că atunci când părțile au intrat în dezbaterea fondului, renunțarea nu se poate face decât cu învoirea celeilalte părți. Așa fiind, față de poziția expresă a reclamantei, în sensul că renunță la judecarea acțiunii introductive, coroborat cu poziția pârâtului, care arată că este de acord cu această renunțare la judecată, C. constată că în cauză sunt incidente prevederile art. 246 C. proc. civ.. Pe cale de consecință, în temeiul art. 295, art. 296 C. proc. civ., coroborat cu art. 246 C. proc. civ., se va admite în parte apelul reclamantei - doar cu privire la solicitarea de constatare a renunțării la judecată -, se va schimba în tot sentința recurată, în sensul că se va constata renunțarea reclamantei la judecarea cererii introductive de instanță. Întrucât reclamanta a renunțat la judecarea acțiunii introductive de instanță, C. constată că apelurile pârâtului S. Român, prin C. N. de A. și D. N. din R. S.A și, respectiv, a P. de pe lângă Tribunalul Cluj - și care aveau ca obiect criticarea cuantumului despăgubirilor stabilite în favoarea reclamantei, despăgubiri contestate de reclamantă prin petitul cererii de chemare în judecată - au rămas lipsite de obiect, impunându-se a fi respinse ca atare, în temeiul art. 295, art. 296 C. proc. civ.. Părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată în rejudecare. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L. D E C I D E : Admite în parte apelul declarat de reclamanta , S. G. I. E. S. C.-N., împotriva Sentinței civile numărul 233/(...) a T.ui C., pronunțată în dosar civil numărul (...), pe care o schimbă în tot, în sensul că ia act de renunțarea reclamantei S. G. I. E. S. C.-N. la judecarea cererii formulate în contradictoriu cu pârâtul S. Român, prin C. N. de A. și D. N. din R. S.A. Respinge, ca fiind rămase fără obiect, apelurile declarate de pârâtul S. Român, prin C. N. de A. și D. N. din R. S.A. și, respectiv, de P. de pe lângă Tribunalul Cluj, în contra aceleiași sentințe. Definitivă și executorie. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Dată și pronunțată în ședința publică din 08 decembrie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTOR A.-A. P. C.-M. CONȚ A. A. M. GREFIER Red. C.M.C./dact. C.M.C 6 expl./(...) Jud. fond. : E. L.
| ← Decizia civilă nr. 5281/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 126/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
