Decizia civilă nr. 3310/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA Civilă, de M. și A. S., pentru Minori și Familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 3310/R/2011
Ședința publică din 29 septembrie 2011
I. constituită din:
PREȘEDINTE: A. C. JUDECĂTOR: A. A. C.
: ANA I. GREFIER : C. B.
S-a luat în examinare-pentru pronunțare- recursul declarat de reclamanta SC P. SRL împotriva deciziei civile nr. 63 din 19 octombrie 2010, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...), privind și pe intimata A. P. C. S., având ca obiect constatare nulitate absolută acte constitutive.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință a termenului din 22 septembrie 2011, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 29 septembrie 2011.
C U R T E A
Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Zalău în data de 13 octombrie
2009,astfel cum a fost precizată la termenul de judecată din (...) reclamanta S.
P. SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâta A. P. C.-S. constatarea nulității absolute a actului constitutiv și a statutului pârâtei și radierea acesteia din R. Asociațiilor și Fundațiilor aflat la grefa J. Z., cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă 1770/(...) pronunțată de Judecătoria Zalău în dosar nr. (...) s-a respins ca neîntemeiată acțiunea precizată de SC P. SRL C.-S. în contradictoriu cu A. P. C.-S. pentru constatarea nulității absolute a statutului și actului constitutiv întocmit la înființarea pârâtei și radierea acesteia din R. Asociațiilor și Fundațiilor aflat la grefa J. Z. S-a respins cererea reclamantei privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. Reclamanta a fost obligată să plătească pârâtei 1500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel , prima instanță a reținut următoarele:
Prin Î. civilă nr. 8. a J. Z., pronunțată în dosarul nr. 6381/2005 s-a admis cererea formulată de împuternicitul special al Asociației Piscicole C.-
S., d-l. P. D., prin avocat N. V. D. și s-a dispus înscrierea asociației în R. asociațiilor și fundațiilor de pe lângă Judecătoria Zalău (f. 46).
Hotărârea judecătorească nu a fost pronunțată în contradictoriu cu pârâta S. P. SRL motiv pentru care argumentul pârâtei cu privire la imposibilitatea de a aduce argumente împotriva situației juridice create prin aceasta nu are suport legal.
Este adevărat că actul jurisdicțional produce pe lângă efectele obligatorii între părți, întemeiate pe principiul relativității și efecte de opozabilitate față de terți. Ca element nou apărut în ordinea juridică și cea socială, hotărârea nu poate fi ignorată de către terți, sub motiv că nu au participat în procesul finalizat prin adoptarea ei. F. de aceștia însă,hotărârea se va opune cu notarea unui fapt juridic și cu valoarea unui mijloc de probă (respectiv de prezumție).
Pentru că terțul (în speță reclamanta) nu a participat la dezbaterea juridică finalizată prin hotărârea judecătorească ce i se opune, el are posibilitatea ca în cadrul procesului ulterior, prin administrarea de probe, să răstoarne prezumția invocată de parte și care față de el are doar valoare relativă, (caracterul absolut al prezumției legale funcționând, în condițiile art. 1202 alin. 2 Cod civil, doar în relațiile dintre părți).
Reclamanta solicită să se constate nulitatea absolută a actului constitutiv și a statutului Asociației Piscicole C.-S..
Nulitatea absolută este sancțiunea de drept civil care intervine în cazul nerespectării unor dispoziții legale emise pentru constituirea valabilă a actului juridic și fiind de ordine publică, poate fi invocată oricând, de orice persoană interesată și chiar de către instanță din oficiu.
Condiția esențială necesară pentru formularea oricărei cereri în fața instanței de judecată, inclusiv a unei cereri pentru constatarea nulității absolute o reprezintă existența interesului.
În speță reclamanta și-a justificat interesul prin faptul concesionării pe o perioadă de 49 de ani a unei suprafețe de teren de 158,86 ha amenajare piscicolă, în timp ce pârâta a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de teren de 134,70 ha aflate în ferma piscicolă C.-S..
Prin sentința civilă nr. 2. a J. Z. cererea pârâtei a fost admisă și s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea acesteia asupra unei suprafețe de 134,79 ha teren agricol (f.54).
Prin încheierea nr. 881/2009 a J. Z., cererea de lămurire a dispozitivului sentinței civile nr. 2. a J. Z. în sensul de a indica dacă s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament sau nu s-a respins.
S-a reținut în considerente că A. P. C.-S. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru un teren agricol, iar instanța a reconstituit dreptul de proprietate pentru un teren agricol.
Dacă instanța ar fi menționat în dispozitiv că dreptul de proprietate se reconstituie pe vechiul amplasament, s-ar fi dat mai mult decât s-a cerut, încălcându-se principiul disponibilității (f.47).
Cu toate acestea, instanța a apreciat că pârâta a avut în vedere atât la constituirea sa cât și la formularea cererii de reconstituire, terenul pe care reclamanta l-a concesionat, interesul acesteia din urmă în formularea prezentei acțiuni fiind justificat.
La data de 1 septembrie 2005, în vederea constituirii Asociației
Piscicole C.-S. s-a organizat o ședință, ocazie cu care s-a întocmit un proces verbal.
Conform acestui înscris, la ședință au participat 207 membrii deținători de teren sau moștenitori ai acestora, care au hotărât constituirea asociației cu scopul principal „de a obține titlul de proprietate asupra acestor terenuri (această F. piscicolă) în vederea rămânerii pescăriei ca unitate funcțională (f.51).
Cu aceeași ocazie s-a prezentat persoanelor prezente statutul asociației care a fost aprobat cu unanimitate de voturi și s-a ales consiliul de administrație și comisia de cenzori, cu membrii supleanți (f. 49-53).
Printr-un înscris denumit împuternicire, adunarea generală i-a împuternicit pe membrii consiliului de conducere să facă demersurile necesare pe baza propunerii de statut pentru înființarea Asociației Piscicole atât la avocat cât și la instanțele judecătorești (f.90).
Acest înscris denumit împuternicire nu este semnat de toate persoanele prezente la întrunire.
Viciile procurii de reprezentare însă pot atrage sancțiunea nulității relative care poate fi invocată doar de cei a căror interese private sunt lezate, respectiv de persoanele pe care membrii consiliului de conducere susțin că îi reprezintă.
În același timp, aceleași persoane pot ratifica actul încheiat în baza unei procuri de reprezentare imperfecte.
Întrucât niciuna din persoanele reprezentate nu a formulat o astfel de cerere justificând prejudiciul încercat, împuternicirea depusă la dosar se bucură de prezumția de legalitate.
De asemenea, prin actul constitutiv din care face parte integrantă tabelul nominal, Consiliul director a fost împuternicit să prezinte Statutul și Actul Constitutiv al acestuia la domnul avocat N. V. D., în vederea atestării acestora.
În baza acestei împuterniciri, membrii consiliului de conducere au prezentat statutul, tabelul nominal al asociaților semnat de membrii asociași prezenți, care în conformitate cu art. 2 din statut fac parte integrantă din acesta și actul constitutiv al asociației, avocatului N. V. D., în vederea atestării.
Art. 6 alin. 1 din OG 2672000 prevede că în vederea dobândirii personalității juridice, actul constitutiv și statutul asociației să fie întocmit în formă autentică sau atestată de avocat.
Textul de lege nu prevede obligativitatea ca membrii asociați să-și dea consimțământul în fața notarului sau avocatului ci doar ca și actul constitutiv legal întocmit cu mențiunile prevăzute de alin. 2 și 3 ale art. 6 să fie atestat de avocat sau autentificate de notar, or unde legea nu distinge, nici noi nu putem distinge.
În speță actele de constituire au fost prezentate membrilor asociați prezenți care au votat în unanimitate conținutul acestuia, iar apoi au dat mandat consiliului de conducere să se prezinte la avocat în vederea atestării.
Așa cum a reținut și instanța cu ocazia pronunțării Încheierii 8. de înscriere în R. asociațiilor și fundațiilor, condiția atestării acestor înscrisuri de către avocat este îndeplinită.
Nicio dispoziție legală nu interzice trecerea pe un tabel anexă a membrilor asociați atâta timp cât, este specificat că acel tabel face parte integrantă din actul constitutiv și statut.
Art. 6 alin. 2 din OG 26/2000 prevede că sub sancțiunea nulității absolute, actul constitutiv trebuie să cuprindă:
1. datele de identificare ale membrilor asociați: numele sau denumirea și după caz domiciliul sau sediul acestora;
2. exprimarea voinței de asociere și precizarea scopului propus.
Tabelul nominal este completat cu numele celor 241 de deținători de terenuri din actuala fermă piscicolă și e semnat de doar 207 persoane despre care, președintele asociației P. D. și vicepreședintele acesteia D. F. au declarat la interogator că au fost prezenți la ședința din 1 septembrie 2005 (68-77).
Audiată în calitate de martoră, M. Ana, trecută în tabelul cu persoanele asociate din localitatea U. la poziția 38 (f. 26) a declarat că nu a semnat în acest tabel.
Verificând scriptul prin comparație cu semnăturile date de martoră în fața instanței din poziția „în picioare"; și din „șezând";, instanța a putut constata cu ușurință că pe tabelul nominal nu este semnătura acesteia,întrucât semnătura sa conține și prenumele Ana, iar pe tabel acel element nu apare (f.94).
Martora a declarat că întotdeauna a semnat adăugând numelui său și prenumele Ana (f.93).
De asemenea martorul M. G. a declarat că tatăl său și-a dat consimțământul în vederea înființării asociației însă, fiind bolnav de P., nu a fost prezent la ședință, ci a fost căutat acasă de un inginer de la fostul C. (f.
95).
Cu toate acestea, instanța a reținut că actul constitutiv din care face parte tabelul nominal conține datele de identificare a membrilor asociați, doar lipsa acestui tabel putând atrage nulitatea absolută.
Nesemnarea de către toate persoanele a tabelului sau neindividualizarea completă a tuturor membrilor poate avea ca și consecință juridică neincluderea acestor persoane în cadrul asociației.
Aceeași consecință o poate suporta și martora M. Ana care a afirmat că nu a semnat tabelul și că nu a participat la ședința de constituire în condițiile în care invocă acest viciu.
I. a apreciat că interesul general avut în vedere de legiuitor prin instituirea sancțiunii nulității absolute presupune lipsa totală a indicării persoanelor care se asociază, a exprimării voinței de asociere și a scopului propus.
Dacă vreuna din persoanele fizice trecute pe tabel apreciază că interesul său privat a fost lezat prin mențiunea eronată a numelui său poate invoca eventual nulitatea relativă.
La art. 1 din actul constitutiv este exprimată voința liberă de asociere, iar la art. 2 scopul principal, acela de a redobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor unde se află F. P. C.-S., exploatarea și administrarea patrimoniului asociației (f.12).
Invocând scopul ilicit al pârâtei reclamanta aduce argumente care țin de fondul cauzei care a avut ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate.
Dincolo de faptul că acest drept a fost dobândit de pârâtă, aceste argumente exced cadrului procesual din dosarul cauzei.
Posibilitatea de asociere a foștilor proprietari în vederea administrării
și gospodăririi în comun a patrimoniului asociației este prevăzută de lege, fiecare persoană fizică și juridică putând constitui asociații și în condițiile
OG 26/2000.
Scopul patrimonial la care face referire reclamanta nu a fost dovedit, obținerea terenurilor avute în proprietate și apoi administrarea în comun neputând constitui un scop patrimonial.
De asemenea, instanța a apreciat că în actul constitutiv este trecută componența nominală a celor dintâi organe de conducere respectiv: P. D., D.
F., C. I., H. L., D. D.
Prin același act constitutiv, în baza art. 6 lit. h, s-a împuternicit d.nl. avocat N. V. D. să desfășoare toate procedurile de dobândire a personalității juridice a asociației (f.12).
Împuternicirea a fost dată, prin semnarea tabelului nominal care face parte integrantă din actul constitutiv.
Verificând statutul asociației instanța având în vedere argumentele menționate în baza art. 6 alin. 3 lit. a, văzând și celelalte mențiuni enumerate la punctele b-h a apreciat că este legal întocmit, neimpunându-se aplicarea sancțiunii nulității absolute nici în privința acestuia.
Prin decizia civilă nr. 63 din (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...) s-a admis apelul reclamantei SC P. SRL contra sentinței civile nr. 1770/(...) pe a schimbat-o în sensul că s-a respins ca inadmisibilă acțiunea reclamantei privind constatarea nulității absolute a Asociației Piscicole C.-S. și radierea acesteia din R. Asociațiilor și fundațiilor.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele:
Prin acțiunea introductivă de instanță reclamanta a solicitat să se constate nulitatea absolută a Asociației Piscicole C.-S. , chemată în judecată în calitate de pârâtă și să se dispună radierea acesteia din R. Asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa J. Z.
Ulterior, printr-o precizare depusă la dosarul de fond (f.78) se face mențiunea că prin constatarea nulității absolute a asociației trebuie să se înțeleagă constatarea nulității absolute a Actului Constitutiv și al Statutului acesteia.
Precizarea se motivează , în drept , prin încălcarea dispozițiilor art.6 din OUG.26/2000.
Raportat la petitul acțiunii , în apel , prin întâmpinarea depusă (f.7) pârâta a invocat excepția inadmisibilității acțiunii reclamantei.
Inadmisibilitatea este o excepție de ordine publică care poate fi invocată în orice stare a pricinii.
Potrivit art. 137 alin.1 Cod procedură civilă ,, I. se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos , în totul sau în parte , cercetarea în fond a pricinii";.
Excepția invocată de către pârâtă este întemeiată pentru următoarele considerente:
Art.4 din OUG 26/2000 definește asociația ca subiect de drept, respectiv numărul cel mai mic al persoanelor care își exercită dreptul constituțional la asociere, contribuțiile acestora precum și activitățile sau scopurile pe care urmează să le desfășoare ori să le realizeze.
În conformitate cu prevederile actului normativ sus menționat pot funcționa asociații cu sau fără personalitate juridică.
În speță, pârâta a dobândit personalitate juridică în momentul înscrierii ei în R. Asociațiilor și fundațiilor , astfel după cum se statuează în dispozițiile art.8 alin.1 din OUG. 26/200.
Pentru dobândirea personalității juridice, pârâta a fost ținută să îndeplinească condițiile prevăzute de art.6 și urm. din OUG.26/2000.
Cererea de înscriere a asociației în R. asociațiilor și fundațiilor a fost depusă la Judecătoria Zalău și înregistrată sub nr. 6381/2005, constituindu-se dosarul cu același număr , acvirat.
În urma verificării legalității cererii și a documentelor anexate, potrivit art.8 alin.2 din OUG 26/2000 , instanța s-a pronunțat prin Î. civilă nr.
865/c/(...).
Art.11 alin.1 din actul normativ sus citat prevede faptul că încheierea de admitere sau respingere a cererii de înscriere se supune căii de atac a recursului în termen de 5 zile de la pronunțare.
F. de împrejurarea că, pentru admiterea cererii de înscriere în R. asociațiilor și fundațiilor s-a făcut o verificare a legalității documentelor depuse, acțiunea reclamantei privind constatarea nulității Statutului și Actului Constitutiv al societății pare ca inadmisibilă.
Reclamanta solicită să se constate sancțiunea nulității unui act asupra legalității căruia , o instanță judiciară s-a pronunțat printr-o hotărâre care a intrat în puterea lucrului judecat.
Comunicarea cererii și a documentelor depuse în vederea înregistrării sunt comunicate și cu procurorul în cazul în care acesta nu participă la ședințele de judecată (art.11 alin e).
Această procedură asigură apărarea ordinii de drept a drepturilor și libertăților cetățenești.
F. de cele reținute mai sus , apelul reclamantei a fost admis .
Sentința civilă nr. 1770/(...) a fost schimbată în sensul respingerii ca inadmisibilă a acțiunii reclamantei.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta SC P. SRL C.-S. solicitând casarea sentinței civile nr. 1. a J. Z. și a deciziei civile nr. 6. a T. S., reținându-se cauza spre rejudecare, urmând a fi admisă acțiuneaformulată.
În motivare s-a arătat că motivarea deciziei civile nr. 6. a T. S. este întemeiată pe excepția inadmisibilității acțiunii, excepție de ordine publică care poate fi invocată în orice stare a pricinii.
Pentru a admite această excepția instanța a reținut că actele constitutive ale intimatei au fost verificate din punct de vedere al legalității lor de către judecătorul delegat de către Judecătoria Zalău cu verificarea asociațiilor și fundațiilor, hotărârea judecătorească având autoritate de lucru judecat și putând fi recurată în termen de 5 zile de la pronunțare, respectiv comunicare.
Î. la care face referire instanța din apel nu este opozabilă reclamantei, fiind pronunțată într-o procedură necontencioasă, aceasta neavând cunoștință de ea pentru a o putea recura.
În mod greșit instanța de apel a reținut că încheierea dată într-o procedură necontencioasă are putere de lucru judecat, art. 337 C.pr.civ. prevăzând că încheierea pronunțată într-o procedură necontencioasă nu are autoritate de lucru judecat. Hotărârea pronunțată este deci lipsită de temei legal.
Reclamanta a invocat nulitatea absolută a actelor constitutive ale intimatei deoarece acestea nu respectă prevederile art. 6 din OG nr.
26/2000, fiind încălcate dispoziții prevăzute în mod expres de lege. Î. acestor prevederi legale este sancționată cu nulitatea absolută.
În altă ordine de idei legalitatea actelor depuse pentru înființarea intimatei nu au fost verificate și de către procuror așa cum prevede art. 11 din OUG nr. 6/2000, la dosarul anexat neexistând nicio rezoluție din partea acestuia.
Recurenta a dovedit interesul în promovarea acțiunii, probând atât cu dosarul de constituire al intimatei cât și cu martorii audiați în cauză încălcarea legii.
În drept au fost invocate prevederile art. 299 și urm. C.pr.civ., art. 337
C.pr.civ. și OUG nr. 6/2000.
La data de (...) s-a depus la dosar o completare a motivelor de recurs având în vedere dispozițiile art. 306 alin. 2 C.pr.civ., apreciindu-se că este vorba despre motive de ordine publică. Reclamanta a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Sălaj, în subsidiar solicitându-se admiterea acțiunii formulate.
S-a invocat prin acest script încălcarea de către instanța de apel a prevederilor art. 296, 316 C.pr.civ., prin crearea unei situații mai grea în propria cale de atac, invocându-se excepția inadmisibilității acțiunii direct în apel. S-a încălcat astfel în mod flagrant dreptul la un proces echitabil, ignorându-se caracterul devolutiv al apelului.
Hotărârea instanței de fond este nelegală deoarece deși dispozițiile art. 6 alin. 2 din OUG nr. 26/2000 au caracter imperativ, instanța le-a transformat într-o formă de nulitate relativă.
În apărare, intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitatrespingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arată că hotărârile au fost pronunțate în mod legal pe baza probelor administrate. I. de apel a soluționat cauza pe baza excepției invocate de către pârâtă la fondul cauzei, oricum fiind vorba despre o excepție care poate fi invocată în orice fază a procesului.
Recurenta putea să atace încheierea judecătorească prin care a fost înființată asociația de la data la care a luat la cunoștință despre existența acesteia, dacă o considera înființată nelegal. Hotărârea judecătorească prin care a fost înființată asociația intimată nu a fost contestată până în prezent.
Pârâta a arătat că acțiunea formulată nu justifică interesul legitim, recurenta introducând acțiunea în scop șicanator în vederea eludării hotărârii judecătorești de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea asociației pârâte în ceea ce privește terenul luat în concesiune de către recurentă.
Recursul se vrea o critică în ceea ce privește temeinicia hotărârilor pronunțate fiind deci inadmisibil raportat la prevederile art. 304 C.pr.civ.
Analizând recursul declarat de către reclamanta SC P. SRL C.-S.împotriva deciziei civile numărul 63 din 19 octombrie 2011 a T. S. raportat la motivele de recurs invocate și la excepțiile puse în discuție în ședința publică din (...), Curtea reține următoarele:
Având în vedere excepția inadmisibilității acțiunii formulate din perspectiva art. 11 din OG nr. 26/2000 și excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii, excepții de ordine publică puse în discuția părților de către instanța de recurs, se impune lămurirea cauzei din perspectiva acestor excepții care prevalează aspectelor invocate prin recursul declarat de către reclamantă.
În ceea ce privește admisibilitatea acțiunii formulată de către reclamantă se constată că prin acțiunea formulată s-a solicitat constatarea nulității absolute a actelor constitutive ale pârâtei A. P. C.-S. și radierea acesteia din registrul special, acestea fiind petitele acțiunii în urma precizării prin scriptul depus în ședința publică din (...).
Este adevărat că la art. 11 din OG nr. 26/2000 nu se stipulează în mod expres că încheierea prin care este înființată persoana juridică fără scop lucrativ poate fi atacată de către orice persoană interesată dar la alin.1 a art.11 se prevede că încheierile de admitere sau de respingere a cererii de înscriere pot fi atacate numai cu recurs. În ceea ce privește încheierile de admitere a cererii este evident că interes în atacarea acestora o au doar terții interesați sau procurorul.
De altfel prevederile art. 11 din acest act normativ se completează cu cele ale art. 336 C.pr.civ., la alin. 3 al acestui text de lege prevăzându-se în mod expres că recursul poate fi făcut de orice persoană interesată chiar dacă nu a fost citată la dezlegarea cererii.
Faptul că încheierea civilă nr. 8. a J. Z. a fost pronunțată într-o procedură necontencioasă este un aspect necontestat de către părți, în aceste condiții fiind evident că dispozițiile speciale ale OG nr. 26/2000 se completează cu dispozițiile generale privitoare la procedurile necontencioase cuprinse în cartea a III-a din C.pr.civ., în măsura în care acestea din urmă nu sunt contrare primelor.
Din cele reținute mai sus rezultă deci că reclamanta din prezenta cauză avea posibilitatea să exercite calea de atac a recursului împotriva Încheierii civile nr. 8. a J. Z. prin care s-a înființat A. P. C.-S.. Existând această posibilitate conferită de lege reclamantei, reclamanta nu poate apela la formularea unei acțiuni de drept comun prin care intenționează să obțină practic același lucru, adică desființarea asociației pârâte.
Chiar în situația în care s-ar aprecia că reclamanta ar fi avut posibilitatea să aleagă între exercitarea căii de atac a recursului împotriva încheierii civile nr. 8. a J. Z. și promovarea acțiunii în constatarea nulității absolute care face obiectul prezentului dosar, reclamanta nu poate justifica interesul în promovarea acestei din urmă acțiuni.
Dacă acțiunea astfel cum a fost formulată și precizată ar fi admisă, ceea ce ar obține reclamanta ar fi constatarea nulității actelor constitutive ale asociației pârâte, asociația rămânând însă în ființă atâta timp cât nu a fost desființată, desființarea și radierea acesteia din registrul special acesteia putându-se obține numai prin exercitarea căii de atac a recursului împotriva încheierii civile nr. 8. a J. Z., cale de atac care este la dispoziția reclamantei în calitate de persoană care pretinde un interes, astfel cum s-a statuat anterior.
Rezultă deci că reclamanta nu poate justifica interesul în promovarea acțiunii în constatarea nulității absolute a actelor constitutive ale asociației pârâte, interesul neputând fi justificat prin aceea că a concesionat o suprafață de teren pentru care pârâta a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate atâta timp cât nu este justificat din perspectiva celor reținute mai sus.
Este adevărat că instanța de apel a pronunțat soluția de respingere ca inadmisibilă a acțiunii din considerente care nu sunt împărtășite de către Curte, dar soluția este corectă din perspectiva celor reținute mai sus, neimpunându-se modificarea sau casarea deciziei atacate.
Într-adevăr raportat la prevederile art. 337 C.pr.civ. încheierile pronunțate în materie necontencioasă nu au putere de lucru judecat, acesta fiind singurul aspect reținut în mod greșit în decizia nr. 6. a T. S..
Prin invocarea excepției inadmisibilității acțiunii în fața instanței de apel, indiferent de calificarea și discuțiile teoretice pe care această excepție le comportă, instanța de apel nu a încălcat prevederile art. 296 C.pr.civ., creându-i reclamantei apelante o situație mai grea în propria cale de atac decât cea din hotărârea atacată, hotărâre prin care a fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată. I. de apel a invocat excepția în temeiul prevederilor art. 295 alin. 1 C.pr.civ., fiind în mod cert vorba despre o chestiune de ordine publică.
Având în vedere faptul că excepțiile invocate din oficiu de către instanța de recurs au fost apreciate ca întemeiate nu se mai impune analizarea celorlalte critici formulate prin cererea de recurs.
Ținând cont de ansamblul considerentelor de mai sus Curtea în temeiul art. 312 alin. 1 C.pr.civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC P. SRL C.-S. împotriva deciziei civile numărul 63 din 19 octombrie 2011 a T. S. pronunțată în dosarul numărul (...), pe care o va menține ca legală.
În temeiul art. 274 C.pr.civ. instanța va obliga recurenta să plătească intimatei A. P. C.-S. suma de 2100 lei, cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariu avocațial și cheltuieli de transport.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC P. SRL C.-S. împotriva deciziei civile numărul 63 din 19 octombrie 2011 a T. S. pronunțată în dosar numărul (...), pe care o menține.
Obligă pe numitul recurent să plătească intimatei A. P. C.-S. suma de
2100 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 29 septembrie 2011.
PREȘEDINTE,
JUDECĂTOR,
JUDECĂTOR,
A. C. A. A. C.
ANA I.
GREFIER, C. B.
Red.A.C./dact.L.C.C.
2 ex./(...)
Jud.apel: Gavril Drăgan, Petronela Năsăudean
Jud.fond: A. R. P.
| ← Decizia civilă nr. 4894/2011, Curtea de Apel Cluj | Sentința civilă nr. 8/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
