Decizia civilă nr. 3414/2011, Curtea de Apel Cluj

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA I CIVILĂ

DOSAR NR. (...)

DECIZIA CIVILĂ NR. 3414/R/2011

Ședința publică din data de 5 octombrie 2011

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE:

T. D. - președintele Secției I civilă

JUDECĂTORI:

T.-A. N.

M.-C. V.

GREFIER:

M. T.

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta P. M.-M., împotriva sentinței civile nr. 404 din 15 aprilie 2011, pronunțată de

Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâtul P. M. C.-N., având ca obiect plângere în baza Legii nr. 1..

La apelul nominal se prezintă reclamanta-recurentă P. M.-M., asistată de avocat C. Z.-L., lipsă fiind reprezentantul pârâtului-intimat.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care, reprezentanta reclamantei- recurente solicită în probațiune, acvirarea dosarului T.ui C. nr. (...), pentru ca instanța să constate dacă în speță există autoritate de lucru judecat.

Curtea, după deliberare, având în vedere că acțiunea reclamantei împotriva pârâtului nu a fost soluționată în baza excepției autorității de lucru judecat, ci a fost respinsă ca neîntemeiată, respinge cererea de acvirare a dosarului nr. (...) formulată de către reprezentanta recurentei.

Nefiind alte cereri prealabile de formulat, sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în susținerea recursului.

Reprezentanta reclamantei-recurente susține recursul așa cum a fost formulat în scris, solicită admiterea acestuia, modificarea hotărârii recurate

și în consecință admiterea acțiunii introductive de instanță, cu cheltuieli de judecată. Arată că în opinia sa nu poate fi reținută puterea de lucru judecat deoarece obiectul prezentului dosar îl reprezintă contestarea soluției de acordare de măsuri reparatorii în locul restituirii în natură a terenului în favoarea reclamantei, în timp ce în procesul anterior, s-a analizat doar calitatea de persoană îndreptățită a reclamantei la retrocedarea imobilului și cota ce i se cuvine din acesta. La judecarea recursului în procesul anterior, s-a depus un raport de expertiză extrajudiciară topografică prin care s-a constatat că există o suprafață de teren de 490 mp liberă de construcții definitive, servituți legale și lucrări de utilități publice, ce poate fi restituită în natură, iar pentru suprafața de 291 mp, s-a propusretrocedarea sub forma de transformare valorică a suprafeței de construcție, însă instanța supremă nu a ținut cont de această probă și a considerat că nu s-a dovedit că imobilul poate fi restituit în natură. Consideră că intimatul a încălcat prevederile art. 7 alin. 1 și 4 din L. nr. 1., prin care este consacrat principiul restituirii în natură și numai acolo unde nu este posibilă restituirea se procedează la acordarea de despăgubiri, precum și prevederile art.10 alin. 2 și 3 din aceeași lege conform cărora în cazul în care pe terenurile preluate abuziv, s-au edificat construcții autorizate, persoana îndreptățită va obține restituirea în natură a părții de teren rămase libere. Se asemenea se va restitui și terenul preluat abuziv, pe care s-au ridicat construcții neautorizate în condițiile legii, sau construcții ușoare sau demontabile.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 404 din 15 aprilie 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanta P. M. M., în contradictoriu cu pârâtul P. mun. C.-N., având ca obiect plângere la L. 1..

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că reclamanta a formulat o notificare în temeiul Legii 1. solicitând restituirea în natură a imobilului situat în C.-N. str. Horea nr. 79 sau acordarea de despăgubiri. A fost emisă D. 4132/2007 prin care s-a respins notificarea. Prin sentința civilă 5. pronunțată de Tribunalul Cluj, a fost respinsă acțiunea având ca obiect plângerea împotriva acestei dispoziții.

Prin Decizia civilă nr. 2. a fost admis în parte apelul declarat stabilindu-se dreptul reclamantei prin echivalent în temeiul art. 8 din L.

247/2005 în cota de 1/6 parte din imobilul situat în C.-N. str. Horea nr. 79 parcela cu nr. top 9422 înscrisă în CF 7651 C. teren în suprafață de 796 m.p. și construcții demolate în suprafață de 594 m.p.

Prin Decizia civilă 1. pronunțată de Î.C.C.J au fost respinse recursurile declarate împotriva acestei hotărâri.

La data de (...) a fost emisă D. 147/2011 în favoarea reclamantei prin care s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale - Titlul VII din L. 247/2005 - pentru cota de 1/6 parte din imobilul situat în C.-N., str. Horea nr. 79 parcela cu nr. top 9422 înscrisă în CF 7651 C. teren în suprafață de 796 m.p. și construcții demolate în suprafață de 594 m.p.

Pentru a pronunța această dispoziție s-a avut în vedere Decizia civilă

2. pronunțată de Curtea de apel C., rămasă irevocabilă.

Prin emiterea Dispoziției 147/2011 practic P. municipiului C. -N. și-a modificat dispoziția anterioară nr. 4132/2007. Pe de altă parte, așa cum s-a reținut în Decizia Curții de A. C. nr. 3., pronunțată în alt dosar această instanță a constatat că emitentul unei dispoziții respectiv P. nu își poate revoca propria dispoziție.

T. a reținut că actele emise de primar, ca reprezentant al autorității publice locale în soluționarea notificării formulate în baza Legii 1. sunt acte juridice civile care produc efecte în planul dreptului de proprietate, dispoziția emisă inițial, neputând fi revocată printr-o altă dispoziție, o atare conduită însemnând o încălcare a principiului securității raporturilor juridice.

Instanța a reținut că nu profită în niciun fel reclamantei să se dispună anularea hotărâri atacate, fără a se analiza și celelalte pretenții, întrucât i s-ar crea o situație mai grea în propria cale de atac.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta P. M.-M.,solicitând modificarea sentinței, cu consecința admiterii acțiunii formulate, cucheltuieli de judecată.

În motivarea recursului, reclamanta a arătat că acțiunea i-a fost respinsă în mod nelegal.

În primul rând s-a arătat că instanța a reținut excepția autorității de lucru judecat, deși această excepție nu a fost pusă în discuția părților pentru a fi respectat principiul contradictorialității. În susținerea respingerii acestei excepții, reclamanta a arătat că a solicitat acvirarea dosarului nr.

(...), însă instanța de fond a respins cererea în probațiune.

Reclamanta a arătat că imobilul în litigiu situat în C.-N., str. Horea nr. 79 a fost expropriat în 1961 de S. Român și în prezent mai poate fi restituită în natură suprafața de 291 mp, după cum rezultă din raportul de expertiză extrajudiciară topografică, efectuat de reclamantă.

S-a menționat că recurenta atât prin notificarea formulată, cât și prin acțiunea înregistrată în 20076, precum și în motivele de apel și recurs a solicitat restituirea în natură a suprafeței de teren liberă de construcții și utilități, iar acest dosar nr. (...) avea ca obiect revendicarea în temeiul Legii nr.1., iar în prezentul dosar reclamanta contestă dispoziția prin care s-au acordat despăgubiri, apreciind că nu există autoritate de lucru judecat sub aspectul triplei identități.

Reclamanta a arătat că prin emiterea prezentei dispoziții pârâtul a încălcat prevederile art. 7 alin. 1 și 4 din L. nr.1., întrucât era posibilă restituirea în natură a imobilului.

Recurenta a mai arătat că în dosarul anterior soluționat instanțele au verificat numai calitatea de persoană îndreptățită a reclamantei, nu și posibilitatea restituirii în natură a unei părți din imobil.

Înalta Curte de Casație și Justiție a remarcat că s-a depus raportul de expertiză extrajudiciară care concluziona că modalitatea de restituire în natură pentru o parte din teren este posibilă, însă nu a putut ține cont de această probă extrajudiciară. Cu toate acestea, nu poate fi reținută puterea de lucru judecat, întrucât în procesul anterior s-a verificat doar calitatea de persoană îndreptățită la retrocedarea imobilului și cota ce i se cuvine, iar în prezenta cauză se contestă modalitatea reparațiilor acordate.

Prin întâmpinare, pârâtul primarul municipiului C.-N. a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând decizia pronunțată prin prisma motivelor de recurs invocate, curtea constată că recursul este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 26 al 3 din L. nr. 1. decizia sau, după caz, dispoziția motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul unității deținătoare sau, după caz, al entității învestite cu soluționarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare.

În cazul de față tribunalul a fost investit cu soluționarea plângerii împotriva dispoziției nr. 147/(...), privind acordarea de despăgubiri, emisă de primarul M. C.-N. În aceste circumstanțe tribunalul era investit să verifice legalitatea și temeinicia emiterii acestei decizii.

Prin notificarea nr. 1044/2001 reclamanta a solicitat restituirea în natură a imobilului situat în C.-N. str. Horea nr. 79 și această notificare a fost respinsă, prin D. nr. 4132/(...). Ulterior reclamanta a formulat plângere împotriva acestei dispoziții și în apel s-a stabilit că reclamanta este persoană îndreptățită la măsuri reparatorii pentru cota de 1/6 din imobil. Decizia nr.

1. pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care s-a menținut soluția pronunțată în apel privind îndreptățirea reclamantei la măsuri reparatorii prin echivalent, în temeiul Titlului VII din L. nr. 247/2005, a fost dată în 14 ianuarie 2010. Ulterior pronunțării irevocabile acestei hotărâri primarul a soluționat din nou notificarea reclamantei emițând D. 147/2011, contestată de reclamantă.

Raportat la această stare de fapt tribunalul trebuia să verifice dacă primarul a emis legal această dispoziție și abia ulterior verificării legalității dispoziției trebuia să verifice dacă imobilul sau o parte din acesta poate fi restituit în natură, urmând să efectueze o expertiză topografică în acest sens.

Respingând plângerea fără a verifica legalitatea emiterii unei a doua dispoziții de către primar practic instanța nu a cercetat cererea cu care a fost investită. Instanța de control nu poate să verifice direct în recurs aceste aspecte deoarece ar priva părțile de un grad de jurisdicție. C. recurentei vizează faptul că în fața instanței de fond s-au respins cererile în probațiune prin care tindea să probeze că imobilul ar putea fi restituit în natură. Or, în lipsa verificării legalității emiterii celei de-a doua dispoziție a primarului nu se poate verifica dacă imobilul poate fi restituit în natură. Verificarea legalității dispoziției este obligatorie pentru instanță și reclamanta și-a asumat riscul de a fi anulată această dispoziție în ipoteza în care nu este legal emisă.

Curtea constatând că nu a fost soluționat fondul cauzei în temeiul art. 312 al. 6 C.Pr.Civ. va admite recursul declarat de reclamanta P. M.-M. împotriva sentinței civile nr. 404 din 15 aprilie 2011 a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o va casa și în consecință va trimite cauza spre rejudecarea cauzei pe fond aceleași instanțe, T.ui C..

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Admite recursul declarat de reclamanta P. M.-M. împotriva sentinței civile nr. 404 din 15 aprilie 2011 a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o casează și în consecință: Trimite cauza spre rejudecarea cauzei pe fond aceleași instanțe, T.ui C..

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 5 octombrie 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

T. D. T. A. N. M. C. V.

GREFIER M. T.

Red. T.A.N. dact. GC

2 ex/(...)

Jud.primă instanță: D. T.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 3414/2011, Curtea de Apel Cluj