Decizia civilă nr. 3416/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 3416/R/2011
Ședința publică din data de 5 octombrie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:
T. D. - președintele Secției I civilă
JUDECĂTORI:
T.-A. N.
M.-C. V.
GREFIER:
M. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții M. T., M. I., D. L., M. M. și N. A.-A., împotriva sentinței civile nr. 481 din 20 mai 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe reclamantul M. S., precum și pe pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - D. C., având ca obiect despăgubiri în baza Legii nr. 2..
P. de pe lângă C. de A. C. este reprezentant de d-na procuror S. A.
La prima strigare a cauzei, la apelul nominal se constată lipsa părților. C. este lăsată la a doua strigare pentru a da posibilitatea părților și reprezentanților acestora de a se prezenta la instanță.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 4 octombrie 2011, pârâtul-intimat a depus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat precum și judecarea cauzei în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2
Cod procedură civilă.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, C. declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. pune concluzii în sensul respingerii recursului ca nefondat cu consecința menținerii ca temeinică și legală a sentinței recurate, întrucât în mod corect a reținut instanța de fond că nu există dovezi privind caracterul politic al executării antecesorului reclamanților-recurenți prin împușcare. A. reclamanților făcea parte dintr-o organizație legionară și a fost împușcat de poliția civilă.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 481/(...) a T.ui C. s-a respins cererea de chemare în judecată, formulată și precizată de reclamanții M. T., M. I., D.
L., M. M., N. A.-A., și M. S., în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin
Ministerul Finanțelor Publice.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
Prin cererea de chemare în judecata reclamanții au solicitat instanței, in temeiul Legii 2. sa constate caracterul politic al execuției tatălui lor, execuție petrecuta in data de (...) la locuința acestora din localitatea P. H.
,județul C.
Analiza acestui petit a fost realizata in limitele circumscrise de reclamanți, respectiv din perspectiva prevederilor Legii 2.. In consecința modul in care aceasta analiza a fost realizata de către instanța nu a vizat analiza probelor din punct de vedere uman sau din alta perspectiva ci exclusiv din perspectiva Legii 2. care definește ce acte fapte sunt considerate a avea caracter politic.
Pornind de la aceasta premisa a reglementarii cuprinse in L. 2. tribunalul a apreciat ca o cerere ca cea formulata in petitul 1 este pe deplin admisibila. Astfel câtă vreme aceasta lege permite constatarea caracterului politic al unei condamnări sau masuri administrative cu atât mai mult un asemenea caracter politic trebuie recunoscut unor fapte care au avut ca efect curmarea vieții unei personale care a avut curajul de a se împotrivi față de regimul totalitar instaurat la data de 6 martie 1945.
Din actul deținut de către reclamanți rezulta ca tatăl acestora ar fi fost împușcat in dimineața zilei de 5 mai 1945 ora 3 de către politia civila din C. la casa lui din satul P. H., comuna B., judetul C. .
Din actele remise de către C. rezulta ca tatal reclamantilor a fost executat intr-o actiune de lichidare a unor teroristi, el gazduind la locuinta sa un legionar terorist venit din G. .
Din rapoartele informative intocmite pentru operatiunea in cadrul careia tatal reclamantilor a fost executat rezulta ca aceasta operatiune avea ca scop descoperirea si arestarea legionarilor parasutati si a complicilor
,operatiune la care au participat organele de politie si siguranta ,ofiteri sovietici,soldati sovietici si informatori din regiune .Actiunea sus mentionata a fost deranjata de o alta actiune a armatei romane care urmarea strangerea dezertorilor din acel teritoriu.
Aceasta actiune a armatei romane i-a avertizat pe cei urmariti care s- au deplasat din zona respectiva catre Muntii Bihorului .
Din acelasi act rezulta ca existau informatii serioase in sensul ca in zona se aflau 6 legionari parasutati si un grup de conducatori legionari in frunte cu comandantul lor, S., si doi ofiteri germani superiori.
Tatal reclamantilor ar fi gazduit pe conducatorul legionarilor teroristi venit din G., S., in casa sa fiind instalat si postul de radio emisie .Casa sa a fost inconjurata noaptea de grupul ce desfasura operatiunea .Tatal reclamantilor si inca doi indivizi toti inarmati au incercat sa fuga cu arme in mana in trei directi diferite .Tatal reclamantilor a fost somat de catre soldatii sovietici insa nu s-a oprit .Au fost trase rafale in aer dupa care un soldat sovietic a tras in plin lovindu-l mortal pe tatal reclamantilor.
Din acelasi acte rezulta ca tatal reclamantilor a activat in miscarea legionara din anul 1936, fiind sef de cuib .El era muncitor de padure avind doar o avere mobile compusa din 2 cai si o caruta .Totodata se arata ca el nu poseda cazier judiciar .
Din depozitiile martorilor audiati in cauza a rezultat ca atat familia martorului M. cât si familia reclamantilor au ascuns un legionar pe nume S. dar care in perioada cit a stat ascuns nu a avut legatura cu alte persoane si care avea o alta parere in privinta miscarii legionare decit fratele sau care a fost impuscat impreuna cu Zelea Codreanu. Aceasta persoana nu era ofiter german.In aceeasi perioada au fost parasutati de catre nemti doi romani care urmareau aplicarea unui plan in cazul bombardarii sovieticilor cu bomba nucleara dar ei au fost parasutati in comuna H. din judetul Alba .
Tatal reclamantilor a fost legionar iar in aceasta calitate un avocat legionar i-a propus sa arunce in aer podul din T. fiind insa refuzat de tatal reclamantilor. C. comunistii au venit la putere acest avocat a fost recrutat de catre comunisti si a participat si el la operatiunea in care tatal reclamantilor a fost impuscat.
Pentru a decela cu mai multa usurinta contextul in care tatal reclamantilor a fost impuscat tribunalul a solicitat din oficiu punctul de vedere al I. de I. a C. C. si M. E. R.
In punctul de vedere comunicat se arata ca au existat miscari de rezistenta fata de regimul comunist care insa au stat sub semnul afilierii progermane.Ele au fost organizate in perioada 1944-1945 si urmareau ca prin persoanele parasutate in R. de G. nazista sa submineze noua putere constituita si sa constituie un cap de pod pentru revenirea la putere a miscarii legionare cu sprijinul protectorilor nazisti .
Perioada de lansare a acestor parasutisti a fost noiembrie 1944- primavara lui 1945 ei fiind cu preponderenta parasutati in interiorul arcului carpatic.Misiunea lor consta si in stabilirea contactelor cu organizatiile locale si judetene ale miscarii legionare, stangerea legaturilor intre legionari
,asteptarea unor dispozitii pentru actiune etc.
In concluzie se arata asadar ca aceasta miscare de rezistenta anticomunista a legionarilor nu era condusa de pe pozitii democratice, ci era inspirata de o ideologie radicala ,antidemocratica, xenofoba si sprijinita de un stat totalitar care incerca cu ajutorul legionarilor sa isi reconsolideze pozitia in R. .
Coroborind toate aceste date este cert ca executia tatalui reclamantilor este strans legata de imprejurarea ca acesta si familia sa extinsa au gazduit un legionar pe nume S., persoana care asa cum rezulta si din depozitia de la f. 115 cit si din actele remise de catre C. nu era un simlu legionar ci a fost unul din conducatorii miscarii legionare cit si de imprejurarea ca in zona respectiva ce cuprinde atat comuna H. din judetul Alba cit si satul P. H. au fost parasutati de catre nemti persoane care asa cum rezulta din punctul de vedere de la f. 118-119 urmarea reconsolidarea in R. a pozitiei G. naziste cu ajutorul legionarilor .
Indiferent daca tatal reclamantilor a realizat sau nu ca actiunile mai sus expuse sunt progermane si au scopul sus expus este de necontestat ca prin gazduirea persoanei respective in contextul istoric expus la f. 118-119 acesta a luat parte chiar si fara voie la aceasta miscare de rezistenta ce urmarea subminarea noii puteri comuniste doar pentru revenirea la putere a miscarii legionare cu ajutorul G. naziste.
Datorita acestui context tribunalul a apreciat ca executarea tatalui reclamantilor chiar daca este o fapta reprobabila din punct de vedere umannu a avut caracter politic asa cum acest caracter este definit de L. 2.. Astfel faptele care au atras impuscarea tatalui reclamantilor respectiv gazduirea conducatorului legionar S. in contextul sus mentionat nu avea ca si scop impotrivirea fata de regimul totalitar comunist in sine ci indiferent care ar fi fost noua putere instalata in anul 1945 aceste fapte (carora foarte posibil tatal reclamantilor nu le-a inteles adevarata semnificatie) faceau parte dintr- o miscare mai larga care urmareau reconsolidarea pozitiei G. naziste in R. cu ajutorul legionarilor evident prin inlaturarea regimului care se afla la putere si care inlaturase pozitia dominanta a G. din R.. Ca atare executarea tatalui reclamantilor a facut parte dintr-o actiune ce a a urmarit impiedicarea reconsolidarii pozitiei G. naziste in R. si nu este o sanctiune ,o "condamnare"; pentru opozitia tatalui reclamantilor fata de regimul comunist instaurat in anul 1945 ,opozitie care nu rezulta din probele administrate ca ar fi fost manifestata altfel decit prin faptele sus expuse .
Mai mult din depozitia unuia dintre martorii audiați a rezultat că executarea tatalui reclamantilor a reprezentat doar o rafuiala intre acesta si un alt fost legionar care s-a folosit de pretextul operatiunii respective pentru a-l impusca pe tatal reclamantilor .
Având in vedere aceste considerente tribunalul in temeiul art. 1 si 4 din L. 2. a respins petitul 1 ca neintemeiat.
Petitul 2 precizat in temeiul dreptului comun are un caracter accesoriu petitului 1 astfel ca respingerea acestui prim petit duce in mod automat la respingerea petitului 2.
Totodata chiar si in ipoteza in care s-ar aprecia ca acest petit este de sine statator tribunalul a apreciat ca el nu poate fi admis, paratul nefiind raspunzator pentru crimele comise anterior instaurarii regimului democratic in urma Revolutiei din anul 1989 si cu atat mai putin pentru cele comise de regimul comunist nou instaurat cu ocazia impiedicarii reconsolidarii pozitiei G. naziste in R. in anul 1945 sau pentru fapta comise in acelasi an intre particulari.
Astfel in decizia C. C. 1. referitor la obligatia S. R. de acordare de daune morale pentru prejudiciul creat in urma unor condamnari cu caracter politic se arata urmatoarele :";Legiuitorul român a acordat o atenție deosebită reglementărilor referitoare la reparațiile pentru suferințele cauzate de regimul comunist din perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, având în vedere voința noului stat democratic instaurat în decembrie 1989 de a recunoaște și de a condamna aceste fapte. În acest sens au fost inițiate și adoptate reglementări privind: 1. restituirea bunurilor mobile și imobile preluate abuziv și, în măsura în care acest lucru nu mai este posibil, acordarea de compensații pentru acestea; 2. reabilitarea celor condamnați din motive politice; 3. acordarea de indemnizații, de despăgubiri pentru daunele morale suferite și de alte drepturi ".
In privinta daunelor acordate pentru suferintele morale s-a aratat ca";scopul acordării de despăgubiri pentru daunele morale suferite de persoanele persecutate în perioada comunistă este nu atât repararea prejudiciului suferit, prin repunerea persoanei persecutate într-o situație similară cu cea avută anterior - ceea ce este și imposibil, ci finalitatea instituirii acestei norme reparatorii este de a produce o satisfacție de ordin moral, prin înseși recunoașterea și condamnarea măsurii contraredrepturilor omului, principiu care reiese din actele normative interne, fiind în deplină concordanță cu recomandările Adunării Parlamentare a Consiliului Europei";.
In justificarea existentei obligatiei de reparare a acestor daune s-a aratat "că nu poate exista decât o obligație "morală" a statului de a acorda despăgubiri persoanelor persecutate în perioada comunistă. De altfel, C. Europeană a Drepturilor Omului a statuat, prin H. din 12 mai 2009 în C. Ernewein și alții împotriva G. și prin H. din 2 februarie 2010 în C. Klaus și Iouri Kiladze contra Georgiei, că dispozițiile C. pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu impun statelor membre nicio obligație specifică de a repara nedreptățile sau daunele cauzate de predecesorii lor. Totodată, instanța de la S. are o jurisprudență constantă în sensul că art. 1 din Protocolul nr. 1 la C. nu garantează dreptul de a dobândi un bun (H. din 23 noiembrie 1983 în C. Van der Mussele contra Belgiei, H. din 9 octombrie 2003 în C. Slivenko contra Letoniei, H. din 18 februarie 2009 în C. Andrejeva contra Letoniei). Referindu-se la problema restituirii bunurilor confiscate de către stat, aceeași Curte a stabilit că nu se poate interpreta că ar exista vreo obligație generală a statului de a restitui proprietăți care au fost expropriate înainte de ratificarea C. ori că ar exista posibilitatea impunerii unor restricții asupra libertății statelor de a stabili scopul și condițiile oricărei restituiri către foștii proprietari. (H. din 28 septembrie 2004 în C. Kopecky contra Slovaciei, H. din 4 martie 2003 în C. Jantner contra Slovaciei, Decizia asupra admisibilității din 13 decembrie
2005 în C. Bergauer și alții contra Cehiei). În materia reglementărilor privind reabilitarea, restituirea proprietăților confiscate sau acordarea de compensații pentru acestea, C. Europeană a Drepturilor Omului a statuat că statele contractante au o largă marjă de apreciere în stabilirea măsurilor specifice de implementare a politicilor sociale și economice, a condițiilor de acordare a despăgubirilor (H. din 23 noiembrie 2000 în C. Ex-Regele Greciei și alții contra Greciei).
Prin urmare, C. a constatat că, a fortiori, nu se poate concluziona că în materia despăgubirilor pentru daunele morale suferite de foștii deținuți politici în perioada comunistă ar exista vreo obligație a statului de a le acorda";.
Pornind de la aceste considerente rezulta asadar ca raspunderea civila delictuala a paratului nu poate fi antrenata in temeiul dreptului comun pentru suferintele produse in speta reclamantilor prin impuscarea tatalui lor.
Totodata s-a reținut ca o asemenea obligatie nu exista nici din perspectiva CEDO care nu obliga statele sa repare nedreptatile produse de antecesorii lor altfel spus CEDO si jurisprundenta create in baza sa nu se aplica pentru incalcari ale drepturilor pe care le reglementeaza anterioare ratificarii acestei conventii de catre statul membru .
In consecinta s-a retinut ca in speta nu sunt intrunite cerintele pentru antrenarea raspunderii civile delictuale intrucit nu exista obligatia paratului de a repara prejudiciul creat de regimul comunist cu atat mai mult cel creat in contextul istoric expus in punctul de vedere de la f. 118-119.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termen legalreclamanții, solicitând modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii.
În motivarea recursului reclamanții au arătat că nelegalitatea hotărârii rezidă din interpretarea eronată atât a stării de fapt supuse judecății, din perspectiva contextului politic aferent anului 1945, cât și din interpretarea greșită a textului de lege în baza căruia s-a formulat acțiunea.
Prima instanță a reținut că tatăl reclamanților a fost executat urmare a unor acțiuni întreprinse de către acesta care aveau ca finalitate susținerea
G. naziste, ceea ce în opinia reclamanților exprimă o cunoaștere parțială a istoriei, întrucât în luna mai 1945 revenirea G. naziste nu mai era posibilă, la 9 mai 1945 fiind declarat sfârșitul războiului.
Parașutarea în Transilvania, în Munții Apuseni a diferite persoane - legionari, nemți, țărăniști, nu are nicio legătură cu prezenta cauză.
Tatăl reclamanților nu a făcut parte dintr-o organizație legionară, însă chiar în ipoteza în care acest fapt ar fi fost real, anihilarea lui într-o operațiune extremă constituie un fapt politic.
Instanța a reținut că din probațiunea administrată a reieșit că există probabilitatea ca execuția antecesorului reclamanților să fi fost o răfuială între acesta și un alt fost legionar, care la momentul execuției făcea deja parte din rândul comuniștilor.
Privită din această perspectivă, execuția tatălui reclamanților capătă profunde conotații politice, fiind o adevărată crimă politică.
Prin întâmpinarea formulată (f. 14), pârâtul a solicitat respingerearecursului ca nefondat, invocând faptul că prin decizia nr. 1. a C. C. temeiul legal care conferea posibilitatea solicitării daunelor morale a fost declarat ca neconstituțional.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, curteaconstată că acesta este fondat în parte, urmând a fi admis în următoarele limite și pentru următoarele considerente:
Acțiunea promovată de către reclamanți avea ca obiect constatarea caracterului politic a măsurii dispuse față de antecesorul lor, constând în execuția sa la domiciliu la data de 5 mai 1945, precum și obligarea pârâtului la plata daunelor morale în sumă de 300.000 euro pentru fiecare dintre reclamanți cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral suferit ca urmare a executării tatălui lor.
Prima instanță a făcut o analiză exhaustivă a circumstanțelor în care la data de 5 mai 1945 numitul M. S. antecesorul reclamanților a fost executat prin împușcare la domiciliul său.
În urma acestei analize, prima instanță a concluzionat, pe de o parte, că execuția a fost consecința acțiunilor întreprinse de către tatăl reclamanților constând în găzduirea conducătorului legionarilor teroriști venit din G., Ș.. Întrucât prin această acțiune tatăl reclamanților a acordat un sprijin ce tindea la susținerea G. naziste, executarea sa nu poate fi considerată ca având caracter politic prin prisma dispozițiilor Legii nr. 2..
Pe de altă parte, instanța a reținut că din probatoriul administrat, a reieșit și posibilitatea ca execuția tatălui reclamanților să fie o răfuială între acesta și un alt fost legionar, căruia tatăl reclamanților i-a refuzat la un moment dat o solicitare (de a arunca în aer podul de la T.). Nici din această perspectivă măsura luată față de tatăl reclamanților nu are caracter politic, în sensul celor prevăzute de L. nr. 2..
Indiferent care dintre cele două posibilități reținute de către prima instanță ca fiind motivul pentru care la data de 5 mai 1945 tatăl reclamanților a fost împușcat la domiciliul său în fața celorlalți membri ai familiei, este cea care corespunde adevărului istoric de la momentul respectiv, curtea apreciază că această măsură are caracter politic, în sensul celor dispuse prin L. nr. 2..
Mișcarea legionară a fost profund condamnată după instaurarea regimului comunist în R., toate persoanele bănuite sau dovedite ca fiind membre sau simpatizante ale acestei mișcări fiind supuse urmăririi și condamnării, în diverse modalități, de către autoritățile comuniste.
În ipoteza în care execuția tatălui reclamanților a fost consecința faptului că acesta l-a găzduit pe numitul Ș. la domiciliul său, este evident că are caracter politic, în repetate rânduri practica judiciară în materie constatând caracterul politic al condamnărilor sau altor măsuri administrative, dispuse față de persoane simpatizante sau susținătoare ale mișcării legionare, care în baza acestor convingeri politice au acordat ajutor
(găzduire, alimente), legionarilor refugiați în munți după instaurarea regimului comunist. De menționat e faptul că persoana purtând numele Ș. menționată în prezenta cauză nu poate fi una și aceeași persoană cu luptătorul anticomunist T. Ș. , care s-a refugiat în munți în august 1948, constituind gruparea de rezistență care îi poartă numele, fiind executat la
(...).
În cealaltă ipoteză reținută de instanță, caracterul politic al măsurii dispuse față de antecesorul reclamanților reiese la fel de evident. Așa cum însăși instanța reține, posibila răfuială a constat în faptul că un fost legionar, căruia tatăl reclamanților i-a refuzat solicitarea de a arunca în aer un pod (un act cu adevărat terorist), a trecut de partea comuniștilor, și din această nouă postură, profitând evident de noua sa poziție agreată de regimul instaurat după (...), a fost implicat în acțiunea de curmare a vieții tatălui reclamanților, într-un mod total nedemocratic, fără o judecată prealabilă, care să stabilească vina imputată celui împușcat, după ascultarea acestuia.
Și din această perspectivă privită, măsura executării tatălui reclamanților capătă conotații politice susceptibile de a fi încadrate în cele cu caracter politic, reglementate de L. nr. 2..
Întrucât în urma publicării în Monitorul Oficial a deciziei nr. 1. a C. C. prevederea legală ce conferea posibilitatea de a solicita daune morale pentru condamnările și măsurile administrative cu caracter politic nu mai produce efecte, singura satisfacție ce poate fi obținută de către cei față de care s-au dispus condamnări sau măsuri cu caracter politic sau de către urmașii acestora, este aceea a recunoașterii caracterului politic al condamnării sau măsurii administrative.
Întrucât potrivit celor anterior arătate, executarea prin împușcare la domiciliu în data de 5 mai 1945 a antecesorului reclamanților este susceptibilă de a fi încadrată în categoria măsurilor cu caracter politic, în baza art. 312 alin. 1, art. 304 pct. 9 Cod proc.civ., raportat la art. 1 din L. nr. 2., curtea va admite în parte recursul și va modifica în parte sentința, cu consecința constatării caracterului politic al măsurii late față de antecesorul reclamanților M. S. la data de (...).
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite în parte recursul declarat de reclamanții M. T., M. I., D. L., M. M. și N. A.-A., împotriva sentinței civile nr. 481 din 20 mai 2011 a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o modifică în parte și în consecință:
Constată caracterul politic al măsurii luate față de antecesorul reclamanților M. S. la data de 0(...).
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 5 octombrie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER T. D. T. A. N. M. C. V. M. T.
Red. MV dact. GC
3 ex/(...)
Jud.primă instanță: A. A. M.
| ← Decizia civilă nr. 3470/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 253/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
