Decizia civilă nr. 4459/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 4459/R/2011
Ședința publică din 3 noiembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A. A. C.
J.ECĂTOR: A. C. J.ECĂTOR: ANA I. G. : C. B.
S-a luat spre examinare recursul formulat de reclamantele G. I. și G. A., împotriva deciziei civile nr. 128 din 31 mai 2011 a T. M. pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe intimații I. M. și I. I., având ca obiect servitute.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reclamanta recurentă
G. I., personal, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că la data de 21 octombrie 2011, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea pârâților intimați I. M. și I. I., întâmpinare prin care solicită respingerea recursului și obligarea recurentelor la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 300 lei, conform chitanței depuse la dosar.
Reclamanta recurentă depune la dosar chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 4 lei și 0,15 lei timbru judiciar, astfel că la acest termen de judecată recursul este legal timbrat. Totodată, depune la dosar extras de carte funciară nr. 769 S.-M. și raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de către expertul tehnic Mocan I. în dosarul nr. (...) al J. S.-M..
Nemaifiind alte excepții sau cereri, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamanta recurentă solicită admiterea recursului, modificarea deciziei atacate și a sentinței pronunțate de instanța de fond și în consecință admiterea acțiunii, reclamanta neavând acces la drumul public.
C U R T E A:
Prin acțiunea civilă formulată reclamantele G. I. și G. A., au chemat în judecată pe pârâții I. M. și I. I. solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să oblige pârâții să le permită trecerea atât cu picioarele, atelajele sau autovehiculele pe tot timpul anului pe drumul de acces către gospodăria reclamantelor cât și spre calea publică.
Prin sentința civilă nr. 3026 din (...) pronunțată de J. S.-M. îndosarul nr. (...) s-a respins acțiunea civilă înaintată de reclamantele G. I. și G. A. împotriva pârâților I. M., I. I., pentru servitute de trecere. Au fost obligate reclamantele la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit extrasului C.F. nr. 22.386 S.-M. , nr. top. 9002, reclamanții sunt proprietari asupra unui teren în suprafață de 2877 m.p. și a unei case și anexe situată la nr. administrativ 10, pe str. D. din S.-M. , (fila 3).
În cauză au fost audiați martorii P. F. (fila 40) și U. I. (fila 41), care au arătat că drumul pe care reclamantele solicită constituirea unui drept a fost folosit de mai mult timp ca drum de trecere, că există și o altă cale de acces care trece prin M. S., că drumul trece și prin fața locuinței pârâților și este folosit și de alte persoane.
Prin nota de constatare întocmită în cauză de ing. F. A. rezultă că terenul este situat în S.-M., str. D., nr. 10, între vecinii Dan M., M. S., drumul de acces, I. M., B. G. și str. D., cu o suprafață de 2.877 m.p. de natură construcții și fâneață (fila 42).
Acțiunea reclamantelor a fost respinsă ca inadmisibilă pentru următoarele considerente:
R. și-au întemeiat în drept acțiunea ca fiind o acțiune posesorie . Servitutea de trecere este continuă și neaparentă , astfel că aceasta nu se poate dobândi prin uzucapiune ( a se vedea lucrarea autorului Eugen Chelaru - Drept civil, drepturi reale principale , ediția a
II-a, editura C.H. BECK București 2006).
Potrivit art. 624 C.civ., servituțile continue neaparente și servituțile necontinue și neaparente nu se pot stabili decât prin titlu.
Cum în cauză nu există nici un act sau fapt juridic care să fi dat naștere unui drept de creanță în favoarea reclamantelor ,acțiunea formulată de reclamante motivată în drept ca o acțiune posesorie , nu este aptă de a constitui un drept în favoarea reclamantelor , fiind astfel inadmisibilă .
O astfel de acțiune este admisibilă pentru apărarea unui drept deja constituit.
Deși s-a invocat de către reclamante decizia civilă nr. 2. a C. de
A. C. ca practică judiciară , în cauză instanța a apreciat că este o altă stare de fapt deoarece acea decizie vizează o situație diferită și anume un drum existent , public, evidențiat ca atare în hărțile cadastrale, aspecte diferite de premizele din prezenta cauză.
În temeiul art. 274 C. reclamantele au fost obligate la plata sumei de 500 lei reprezentând onorariu de avocat.
Prin decizia civilă nr. 1. din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...) s-a respins ca nefondat apelul declarat de către apelantele G. I. și G. A. împotriva sentinței civile nr. 3026/(...), pronunțată de J. S.-M. în dosarul nr. (...).
Au fost obligate apelantele la plata către intimații I. M. și I. I. a sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele: A.antele-reclamante și-au întemeiat acțiunea introductivă de instanță pe dispozițiile art. 1074-1075 Cod civil, coroborate cu art. 1846-
1847 cod civil și art. 674 Cod procedură civilă - fila 2 din dosarul primei instanțe.
Ulterior, prin răspunsul la întâmpinare, reclamantele și-au precizat acțiunea, ca fiind o acțiune care are ca obiect obligația de a face, solicitând obligarea pârâților să le permită trecerea pe terenul proprietatea pârâtei, invocând existența unui drum public - fila 26 din dosarul primei instanțe.
Expertul Kalmar Tiberiu concluzionează, în completarea lucrării de expertiză, că drumul de acces nu face parte din domeniul public, acest drum fiind integrat în proprietăți particulare - fila 119.
Expertul Kalmar Tiberiu arată că proprietatea lui G. I., considerată ca o entitate, teren identificat în CF 5779 S.-M. nr. top(...)/4/b/3/f/1 cu nr. cadastral nou atribuit 9002 nu are caracter de loc înfundat. Imobilul folosit de apelante, cu nr. cadastral 9002 (hașurat cu linie roșie în anexa nr. 1 fig.
2) este un teren cu deschidere la frontul străzii D. de 62.5 m (între garduri
)sau 64,8 m (cum este întabulat pe coord stereo 70 în baza de date al O. M.), dar numai pentru accesul la casa lui G. I. de la nr. 1.
În prezent terenul pe care este amplasat drumul de acces este întabulat pe H. I. și H. M., în baza contractului de vânzare-cumpărare cu I. M., autentificat sub nr. 2856/(...). Inițial terenul pe care este amplasat drumul de acces a fost întabulat pe I. M. în baza documentației cadastrale
9381, efectuată în (...), număr cadastral nou 53489, documentație ce întabulează sentința civilă 1320 dată în dosarul nr. 452/307/(...).
Inclusiv în documentația cadastrală 9381, efectuată în (...), număr cadastral nou atribuit 53489 terenul pârâtei, cât și în înscrierea în CF 53489
S.-M., suprafața de 295 mp are categoria de folosință drum. Pe acest drum pe care circulă pârâta I. până în dreptul casei și a gospodăriei de la nr. 1 de pe strada M., circulă și apelanta G. A., în plus pârâta continuă să urce pe parcela de natură fânețe (făneață conform doc. Cad. 9381/2010), pe un drum creat în amonte (în amonte de casa și gospodăria lui I. M.), spre casa de la nr. 10 de pe str. D..
Deci, expertiza a relatat faptul că terenul are deschidere la frontul străzii D. de 62,5 m.
Faptul că în prezent sunt proprietari tabulari ai terenului litigios numiții H. I. și H. M. nu reprezintă un motiv de desființare a sentinței apelate în baza art. 297 alin. 1 în formularea anterioară modificării prin L. nr. 2., după cum nu reprezintă un motiv de anulare a sentinței apelate în baza art. 297 alin. 1 în formularea adusă de L. nr. 2..
A.antele au invocat art. 57 Cod procedură civilă, conform căruia oricare dintre părți poate să cheme în judecată o altă persoană care ar putea să pretindă aceleași drepturi ca și reclamantul. Or, în prezenta cauză, apelantele au solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se introduce în cauză un nou pârât. C. de chemare în judecată a altor persoane prevăzută de art. 57 Cod procedură civilă nu poate fi folosită pentru introducerea în proces a unui nou pârât.
Acțiunea introductivă de instanță nu a fost formulată în considerarea calității de proprietari tabulari a pârâților-intimați, ci în considerarea calității lor de persoane care obstrucționează accesul apelantelor la un drum public.
Prin acțiunea introductivă de instanță s-a solicitat obligarea pârâților la respectarea unui drept al reclamantelor a cărui existență nu s-a probat.
Drumul de acces nu are caracter de drum public iar terenul apelantelor nu este loc înfundat.
Raportat la considerentele mai sus-expuse, reținând motivarea ce precede, tribunalul a constatat că soluția de respingere a acțiunii este corectă, și în baza art. 296 alin. 1 Cod procedură civilă, a respins apelul ca nefondat.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, apelantele au fost obligate la plata către intimați a sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecatăreprezentând onorariu de avocat justificat cu împuternicirea avocațială și chitanța depuse la dosar.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamantele G. A. și G. I. solicitând modificarea deciziei civile nr. 1. a T. M. și a sentinței civile nr. 3. a J. S.-M. în sensul admiterii acțiunii formulate.
În motivare s-a arătat că acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1074-1075 Cod civil în sensul unei acțiuni în obligație de a face nefiind vorba despre o acțiune posesorie astfel cum s-a interpretat de către instanțele de fond.
O situație similară cu a reclamantelor a fost soluționată prin decizia nr. 2. a C. de A. C., reclamantele solicitând numai respectarea dreptului de a folosi drumul de acces pe care l-au folosit timp de 40 de ani până în momentul opunerii intimaților I.
Din expertiza efectuată în cauză rezultă negreșit că reclamanta G. A. nu are altă cale de acces cu vehicul decât accesul în litigiu, existând o cale de acces pietonală din terenul mamei sale, G. I., unde rampa terenului este foarte mare.
Reținerea T. M. în sensul că terenul are deschidere la frontul străzii D. nu corespunde realității, în spatele proprietăților reclamantelor găsindu-se
M. S..
Documentația cadastrală care a stat la baza întabulării dreptului de proprietate a intimaților nu este opozabilă reclamantelor recurente, arătându-se că aceștia s-au întabulat greșit, fiind inclus și o parte din terenul muzeului.
Desființarea hotărârii se impune și raportat la faptul că proprietarii actuali ai terenului litigios sunt numiții H. I. și H. M., aceștia fiind indicați numai în completarea la raportul de expertiză. Chemarea acestora în judecată se poate realiza doar în fața instanței de fond.
În apărare, intimații I. M. și I. I. au formulat întâmpinare prin care ausolicitat respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat în principal că raportat la prevederile art. 304 alin. 1 C. în recurs nu pot fi analizate aspecte de netemeinicie a hotărârii atacate și cele referitoare la greșita apreciere a probelor.
În ceea ce privește criticile privind calificarea acțiunii s-a arătat că instanțele s-au pronunțat cu respectarea cadrului procesual, stabilindu-se că drumul de acces pe care se solicită trecerea nu are caracter de drum public, situația fiind diferită față de cea care face obiectul deciziei nr. 2. a C. de A. C., invocată ca practică judiciară.
Prin expertiza tehnică efectuată în cauză s-a stabilit de asemenea că terenul reclamantelor nu este loc înfundat.
S-a mai precizat că până la acest moment recurentele nu au făcut distincție între proprietățile lor, fiind vorba despre un singur corp de proprietate, proprietatea tabulară a recurentei G. I..
Referitor la prevederile art. 57 C. în mod corect instanța de apel a apreciat că nu sunt aplicabile, pârâții nefiind chemați în judecată în considerarea calității lor de proprietari tabulari ai terenului, ci în considerarea calității lor de persoane care împiedică faptic recurentele în folosirea unui drum public. Instituția reglementată de art. 57 C. nu poate fi folosită pentru introducerea în proces a unui nou pârât.
Analizând recursul declarat de reclamantele G. A. și G. I. împotrivadeciziei civile nr. 1. a T. M., Curtea reține următoarele:
Referitor la obiectul acțiunii formulate de către reclamante se constată că în mod corect instanța de apel a reținut că temeiul juridic al acțiuniiformulate inițial a fost modificat de către reclamante prin scriptul intitulat „ răspuns la întâmpinare"; (fila 26 dosar fond). Conform precizării făcute de către reclamante instanța a fost investită cu cererea acestora de obligare a pârâților să le permită accesul pe drumul existent de peste 40 de ani, drum care traversează proprietatea pârâților. R. nu au investit instanța cu o cerere având ca obiect apărarea sau constituirea unei servituți de trecere.
Raportat la obiectul acțiunii, astfel cum a fost precizat, a fost efectuată expertiza tehnică de specialitate de către expertul tehnic Kalmar Tiberiu care a constatat că drumul de acces la care se referă reclamantele nu este de fapt un drum public, fiind încorporat în proprietăți private. Având în vedere că reclamantele s-au prevalat pentru a justifica demersul lor de faptul că acest drum de acces este unul public, susținerile fiind contrazise de lucrarea de specialitate efectuată în cauză, nu se mai impunea analizarea cererii din altă perspectivă, având în vedere principiul disponibilității care guvernează procesul civil.
R. au formulat acțiunea după modelul celei care a făcut obiectul dosarului nr.(...) al C. de A. C., precizând în toate fazele procesuale că este vorba de o situație similară, ori în dosarul nr.(...) a fost vorba de o acțiune având ca obiect obligație de a face, respectiv de a permite accesul, dar referitor la un drum care are natura unui drum public, ceea ce așa cum s-a arătat mai sus nu este cazul în acest dosar.
Deși reclamantele nu au investit instanța cu o cerere având ca obiect constituirea unei servituți de trecere a locului înfundat, instanța de apel a analizat și caracterul de loc înfundat al lotului reclamantelor, care este unul singur, aflat în proprietatea reclamantei G. I., cealaltă reclamantă fiind fiica celei dintâi și folosind terenul împreună cu mama sa. Aceasta în condițiile în care în cererea de apel se invocă caracterul de loc înfundat al terenului aflat în proprietatea și posesia reclamantelor.
Criticile referitoare la modul în care instanța de apel a interpretat probele administrate în cauză, inclusiv concluziile raportului de expertiză întocmit în apel, nu pot fi avute în vedere de către Curte, conform art.304 alin.1 C. hotărârea atacată putând fi analizată numai din perspectiva legalității iar nu și a temeiniciei. Rămâne deci valabilă starea de fapt reținută în decizia atacată în sensul caracterului drumului de acces indicat de reclamante în acțiune și referitor la caracterul de loc înfundat al terenului reclamantelor, aceste chestiuni fiind stabilite în baza interpretării probatoriului administrat în cauză.
În ceea ce privește valabilitatea documentației cadastrale în baza căreia și-au întabulat dreptul de proprietate pârâții, aceasta este una legal întocmită până la proba contrară, instanța nefiind investită în acest cadru procesual cu verificarea sa.
Ultima critică din recurs se referă la respingerea cererii formulate de reclamante, de anulare a sentinței pronunțate de judecătorie și trimitere a cauzei spre rejudecare în vederea introducerii în cauză a Numiților H. I. și H. M. în temeiul art.57 C.
În primul rând se constată că în mod corect a reținut instanța de apel că introducerea în cauză a acestora nu se poate face în temeiul art.57 C., la alin.1 a art.57 C. prevăzându-se expres că oricare dintre părți poate să cheme în judecată o altă persoană care ar putea pretinde aceleași drepturi ca și reclamantul. Ori, persoanele a căror introducere în cauză o solicită reclamanții sunt cele în favoarea cărora s-a transmis dreptul de proprietate asupra terenului care face obiectul cauzei de către pârâți, urmând deci a avea calitatea de pârâți.
Și considerentele menționate în subsidiar sunt pertinente, reclamantele precizând expres că este vorba despre o acțiune personală „în obligație de a face";, iar nu reală, neimpunându-se deci introducerea în cauză a noilor proprietari ai terenului pe care se află drumul de acces.
Având în vedere ansamblul considerentelor de mai sus, Curtea, în temeiul art.312 alin.1 C. va respinge recursul declarat de reclamantele G. A. și G. I. împotriva deciziei civile nr. 128 din (...) a T. M. pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o va menține ca legală.
În temeiul art.274 Cpr.civ. Curtea va obliga recurentele să plătească intimaților I. M. și I. I. suma de 300 lei, cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantele G. A. și G. I. împotriva deciziei civile nr. 128 din (...) a T. M. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Obligă pe recurente să plătească intimaților I. M. și I. I. suma de 300 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE,
J.ECĂTOR,
J.ECĂTOR,
A. A. C. A. C.
ANA I.
G., C. B.
Red.A.C./dact.L.C.C.
2 ex./(...)
J..apel: D. Țiplea, D.-M. H. J..fond: I. U.
| ← Decizia civilă nr. 103/2011, Curtea de Apel Cluj | Sentința civilă nr. 2/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
