Decizia civilă nr. 4537/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. (...)
DECIZIA CIIVLĂ NR. 4537/R/2011
Ședința publică din data de 7 noiembrie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:
T. D. - președintele Secției I-a civilă
J.ECĂTORI:
M.-C. V.
T.-A. N.
G.:
M. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul C. I., precum și recursul declarat de reclamanții P. ANA și B. (C.) M., împotriva deciziei civile nr. 1. din 14 iunie 2011, pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosar nr. (...), privind și pe pârâta K. E., având ca obiect succesiune - masă succesorală și partaj.
Se constată că la data de 1 noiembrie 2011, recurenții au depus la dosar, prin registratura instanței, dovada cheltuielilor de judecată.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de
31 octombrie 2011, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1439 din data de 30 mai 2007, pronunțată de J. V. de Sus în dosarul nr. (...), s-a admis acțiunea principală formulată de reclamantul C. I., împotriva pârâtelor P. Ana, C. M. și K. E.
S-a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâta- reclamantă K. E.
S-a stabilit că masa succesorală rămasă în urma defuncților Kurak Parasca, decedată la data de 15 septembrie 2005 și Kurak Gyorgy, decedat la data de 4 ianuarie 1980, ambii foști cu ultimul domiciliu în localitatea R., se compune din următoarele bunuri imobile: teren aferent casei de locuit de la nr. administrativ 647, în suprafață totală de 2.912 m.p.,din care 947 m.p. de natură curți și construcții,747 m.p. de natură fânețe și 1218 m.p.de natură arabil,în valoare totală de 1.148.130.664 lei; teren situat la locul numit „., în suprafață totală de 27.508 m.p., din care 3.944 m.p. de natură pășune și 23.564 m.p. de natură fânaț, în valoare totală de 96.518.695 lei; casă de locuit și anexe gospodărești situate în R. la nr. administrativ 647, în valoare totală de 1.807 lei.
S-a constatat că moștenitori legali cu vocație succesorală ai celor doi defuncți sunt reclamantul și pârâtele, în calitate de fiu și fiice, în cotă de ¼ parte fiecare.
S-a constatat că masa succesorală este grevată de un pasiv succesoral în sumă de 1.300 lei, reprezentând cheltuielile de înmormântare ale defunctei Kurak Parasca.
S-au respins petitele din cererea reconvențională privind pasivul succesoral reprezentând întreținerea defunctei și respectiv cheltuielile de înmormântare ale defunctului Kurak Gyorgy.
S-a dispus ieșirea din indiviziune și s-au atribuit părților loturile ce li se cuvin, conform completării la raportul de expertiză tehnico-judiciară întocmită de expert P. C. G., modificată, considerată variata II, după cum urmează:
S-a atribuit lotul nr. 1 pârâtei P. Ana, compus din: suprafața de 720 m.p. din terenul intravilan, în valoare de 23.388 lei; suprafața de 6698 m.p.din terenul situat la locul numit „., în valoare de 2.350 lei.
S-a atribuit lotul nr. 2 pârâtei C. M.,compus din: suprafața de 478 m.p. din terenul intravilan, în valoare de 18.846 lei; casa de locuit de la nr. administrativ 647 situată pe terenul de mai sus,în valoare de 1807 lei; suprafața de 8137 m.p. din terenul situat la locul numit „., în valoare de
2855 lei;
S-a atribuit lotul nr. 3 pârâtului-reclamant C. I.,compus din: suprafața de 720 m.p. din terenul intravilan, în valoare de 28.388 lei; suprafața de 8137 m.p. din terenul situat la locul numit „., în valoare de
2855 lei.
S-a atribuit lotul nr. 4 pârâtei-reclamante K. E.,compus din: suprafața de 994 m.p. din terenul intravilan, în valoare de 39.191 lei; suprafața de 4536 m.p.din terenul situat la locul numit „., în valoare de
1592 lei.
A fost obligată pârâta-reclamantă K. E. să plătească pârâtei C. M. suma de 6485 lei și pârâtei P. Ana suma de 3330 lei și reclamantul-pârât C. I. să plătească pârâtei P. Ana suma de 925 lei și pârâtei-reclamante K. E. suma de 325 lei pentru egalarea valorică a loturilor.
Au fost obligate pârâtele P. Ana și C. M. să plătească reclamantului- pârât C. I. suma de 430 lei fiecare cheltuieli de judecată parțiale, compensând restul cheltuielilor.
În considerentele sentinței s-a reținut că după defuncții Kurak Gyorgy, decedat la data de 4 ianuarie 1980 și Kurak Parasca, decedată la data de 15 septembrie 2005, au rămas terenul aferent casei de locuit situată la nr. administrativ 647,în suprafață totală de 2.912 m.p.,din care 947 m.p. de natură curți și construcții,747 m.p. de natură fânețe și 1218 m.p. de natură arabil,în valoare totală de 1.148.130.664 lei, terenul situat la locul numit „., în suprafață de 27.508 m.p., din care 3.944 m.p. de natură pășune și
23.564 m.p. de natură fânaț în valoare totală de 96.518.695 lei și casă de locuit cu anexe gospodărești situate în R. la nr. administrativ 647,în valoare totală de 1.807 lei.
Moștenitorii legali ai celor doi defuncți sunt reclamantul și pârâtele, în calitate de fii și fiice, în cotă de ¼ fiecare, așa cum rezultă din certificatele de naștere și căsătorie depuse la dosar.
Masa succesorală este grevată de un pasiv succesoral în sumă de 1300 lei, reprezentând cheltuielile de înmormântare ale defunctei Kurak Parasca, suportate de către pârâta K. E.
Prin completarea la lucrarea de expertiză întocmită în cauză de expertul A. I. s-a arătat că supraedificatele de natură construcții, incluse în masa succesorală, nu sunt comod partajabile în natură, propunându-se atribuirea acestora pârâtei C. M.
Prima instanță a dispus partajarea terenurilor conform ultimei expertize întocmite în cauză de expert P. C. G., pe cât posibil în natură și ținând seama de modul de folosință actuală.
Prin decizia civilă nr. 1./(...) a T.ui M. s-au admis apelurile declarate dereclamant și pârâți împotriva sentinței civile nr. 1439 din data de 30 mai
2007, pronunțată de J. V. de Sus în dosarul nr. (...), care a fost schimbată în parte în sensul că:
S-a dispus ieșirea părților din indiviziune cu privire la terenul situat în intravilan, la locul numit „., în suprafață totală de 2912 mp, conform variantei nr. 4 din lucrarea de expertiză întocmită în cauză de dl. expert K. T., evidențiată în cuprinsul Completării nr. 1 din (...) - Anexa 3, parte integrantă din prezenta decizie.
S-a atribuit pârâtei-apelante K. E. în natură lotul nr. 1 în suprafață de
728 mp - hașurat cu albastru și suprafața de 600 mp din lotul nr. 2, propus spre atribuire pârâtului C. I., conform convenției din (...)- teren hașurat cu magenta, evidențiate în anexa nr. 3 la C. nr.1 la lucrarea de expertiză din (...).
S-a atribuit în natură reclamantului-apelant C. I. suprafața de 128 mp din lotul nr. 2 - nehașurată, pârâtei- apelante P. Ana lotul nr. 3 în suprafață de 728 mp - hașurat cu galben și pârâtei-apelante C. (B.) M. lotul nr. 4 în suprafață de 728 mp- nehașurat, evidențiate în anexa nr. 3 la C. nr.1 la lucrarea de expertiză din (...).
S-a dispus ieșirea părților din indiviziune cu privire la terenul situat în extravilan, la locul numit „. și „., în suprafață totală de 26.024 mp, conform variantei nr. 1 din lucrarea de expertiză întocmită în cauză de dl. expert K. T. din (...) - Anexa 2, parte integrantă din prezenta decizie.
S-a atribuit în natură pârâtei-apelante K. E. lotul nr. 1 - hașurat cu albastru, în suprafață de 6506 mp, din terenul extravilan „. din lotul C, evidențiat în Anexa 2 la lucrarea de expertiză din (...).
S-a atribuit în natură reclamantului-apelant C. I. lotul nr. 2 - hașurat cu magenta, în suprafață de 6506 mp, din lotul C - 2454 mp, lotul B - 1728 mp și lotul D - 2324 mp, evidențiat în Anexa nr. 2 la lucrarea de expertiză din (...).
S-a atribuit în natură pârâtei-apelante P. Ana lotul nr. 3 - hașurat cu galben, în suprafață de 6506 mp, din lotul D - 1830 mp, lotul A - 1714 mp
și „. - 2962 mp, evidențiat în Anexa nr. 2 la lucrarea de expertiză din (...).
S-a atribuit în natură pârâtei-apelante C. (B.) M. lotul nr. 4 - hașurat cu roșu, în suprafață de 6506 mp, din lotul D - 1830 mp și „. - 4606 mp, evidențiat în Anexa nr. 2 la lucrarea de expertiză din (...).
S-a înlăturat din sentință dispoziția privind obligarea părților la plata unor sulte pentru egalizarea valorică a loturilor.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței care nu contravin deciziei.
Au fost obligați apelanții C. I., P. Ana și C. M. la plata către apelanta
K. E. a sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
S-au compensat celelalte cheltuieli de judecată efectuate în apel. Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut următoarele: Atât reclamantul C. I., cât și pârâtele P. Ana, C. M. și K. E. au contestat modalitatea de lotizare și ieșirea din indiviziune cu privire la terenurile ce fac obiectul partajului, hotărârea judecătoriei fiind criticată doar sub acest aspect.
În conformitate cu dispozițiile art. 6735 alin. 2 Cod procedură civilă, împărțeala se face, în principal, în natură. În temeiul celor stabilite potrivit alin. 1, instanța procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă de bani. În speță, toate părțile au solicitat partajarea terenurilor în natură, fără a fi obligate la plata unor sulte. Prin lucrarea de expertiză efectuată în apel au fost propuse 6 variante de ieșire din indiviziune, părțile solicitând, la cuvântul pe fond, varianta 5 - apelanții C. I., C. M. și P. Ana și varianta 4 - apelanta K. E., pentru terenul intravilan, de la locul numit „., respectiv varianta - 6 apelanții C. I., C. M. și P. Ana și varianta 1 - apelanta K. E., pentru terenurile extravilane. Potrivit concluziilor lucrării de expertiză întocmită în cauză de expert K. T., terenul situat în extravilan, la locul numit „. și „., are o suprafață totală de 26.024 mp, care a fost avută în vedere de către instanță la formarea loturilor. Diferența de suprafață față de cea rezultată din expertiza efectuată în primă instanță se datorează faptului că nicio mejdă a parcelelor măsurate nu este delimitată în teren de repere fixe, iar mejdele nu sunt cunoscute de părți pe toate laturile. Cele mai multe linii de hotar sunt constituite de liziera pădurilor limitrofe, șanțuri, văi și drumuri de acces, ceea ce duce la diferențe de suprafață la două măsurători consecutive. În ceea ce privește terenul intravilan, instanța a reținut că prin convenția sub semnătură privată din data de (...), aflată în copie la fila 7 din dosar, apelantul C. I. s-a obligat să înstrăineze apelantei K. E., din partea ce îi revenea din moștenire, o suprafață de 6 ari teren, prețul fiind achitat integral, astfel cum s-a menționat în mod expres. Încheierea acestei convenții a fost recunoscută de către reclamantul C. I. în fața instanței la termenul de judecată din data de 13 iunie 2006. În această situație, întrucât promitentul-vânzător are o cotă ideală din dreptul de proprietate asupra bunului vândut, nu se aplică regulile privitoare la vânzarea lucrului altuia, ci cele proprii stării de indiviziune, soarta contractului de vânzare-cumpărare depinzând de rezultatul partajului. Prin urmare, dacă bunul este atribuit la partaj copărtașului înstrăinător contractul rămâne valabil, dacă întrunește și celelalte condiții de validitate, și dreptul cumpărătorului se consolidează retroactiv, ca urmare a efectului declarativ al împărțelii. Instanța a reținut că în cadrul răspunsurilor la interogatoriu, întrebările 5, 6 și 7, apelantul-reclamant a recunoscut că a vândut suprafața de 6 ari teren, situată în intravilan, măsurată de la drumul principal și cuprinsă între casa pârâtei K. E., cu nr. 648 și terenul folosit de P. Ana, în zona porții auto și a arătat că este de acord să se atribuie acest teren apelatei-pârâte K. E. (filele 70-71). Instanța a apreciat că varianta 4 din lucrarea de expertiză întocmită în cauză de expert K. T., evidențiată în cuprinsul completării nr. 1 din (...) - Anexa 3, răspunde cel mai bine exigențelor art. 6735 alin. 2 Cod procedură civilă, în ceea ce privește partajarea terenului intravilan, de la locul numit „., în suprafață totală de 2912 mp. Această variantă permite atribuirea în natură a terenurilor aferente construcțiilor pentru apelantele K. E. și Curan M. și exercitarea neîngrădită a prerogativelor dreptului de proprietate asupra acestora, stabilind suprafețe egale de câte 728 mp, corespunzătoare cotei de moștenire de ¼ pentru fiecare parte. Potrivit acestei propuneri de lotizare, s-au stabilit fronturi egale la stradă pentru pârâtele C. M. și P. Ana, de câte 7,1 m și egale la limita nordică a parcelei, de câte 7,9 m, pentru trei dintre părți: C. I., P. Ana și C. M. De asemenea s-a inclus în lotul apelantei pârâte K. E. întregul teren aferent imobilului - casă cu nr. administrativ 648, în raport de amplasamentul și dimensiunea acestuia, precum și suprafața de 600 mp., ce a făcut obiectul convenției de vânzare-cumpărare, încheiată cu apelantul C. I.. Varianta 5 propusă de expert, cu privire la terenul intravilan, nu a putut fi însușită de către instanță, întrucât mejda dintre parcelele atribuite apelanților K. E. și C. I. ar trece prin casa de la nr. 648. În ceea ce privește terenul extravilan, de la locurile numite „. și „., în suprafață totală de 26.024 mp, instanța a dispus partajarea conform variantei 1 din lucrarea de expertiză întocmită în cauză de expert K. T. din (...) - Anexa 2, ținând seama de modalitatea în care terenurile au fost împărțite de antecesori, folosirea terenurilor, edificarea pe acestea de construcții și întreținerea lor anterior promovării litigiului. În cadrul răspunsurilor la interogatoriu, apelanții C. M., P. Ana și C. I. au recunoscut că terenul extravilan a fost împărțit între părți de către antecesorii acestora, în timpul vieții, aproximativ în modalitatea de partaj propusă prin această variantă. Apelantei K. E. i-a revenit cu titlu de zestre aproape tot lotul C, pe care în prezent sunt plantați pomi fructiferi, teren întreținut și exploatat de aceasta. Pe același lot 1, propus a i se atribui, se găsește amplasat și un șopron destinat folosinței terenului. Apelantul C. I. a recunoscut că i s-au atribuit de către părinții săi parte din lotul C și tot lotul B. Apelanta C. M. a recunoscut că terenul atribuit de părinți a fost cel din lotul D. Instanța a avut în vedere la stabilirea modalității de partaj și împrejurarea că apelanții C. I. și P. Ana nu locuiesc în loc. R., unde sunt situate terenurile, acestea fiind folosite de apelantele K. E. și C. M. Varianta 6 propusă de expert duce la o fărâmițare a suprafețelor de teren, care sunt împărțite în mai multe parcele, dispersate în toate celepatru loturi, și nu respectă modalitatea de împărțire a acestora de către antecesori și folosința actuală. Raportat la considerentele mai sus-expuse, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, instanța a admis apelurile. Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamantul C. I. și pârâtele P. Ana și B. M., recursurile conținând în mare parte aceleași critici. Prin recursul promovat de reclamant acesta a solicitat modificarea hotărârii în sensul ca din terenul intravilan, locul „., să i se atribuie lotul 2 din varianta a V-a, iar din terenul extravilan lotul 2 din varianta a VI-a. În subsidiar a solicitat casarea și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel, cu cheltuieli de judecată. În motivarea recursului reclamantul a arătat că pentru terenul intravilan, varianta a V-a este agreată de toți recurenții. Vânzarea având ca obiect terenul intravilan, nu a îmbrăcat niciodată forma autentică, pentru terenul extravilan intimata pârâtă K. E. a afirmat inițial că îl cumpără, după care s-a răzgândit. În prezent, profitând că recurentul este plecat din localitate, folosește atât terenul intravilan, cât și cel extravilan, acesta din urmă fiind degradat în așa măsură încât nu mai poate fi înstrăinat. Instanța de apel a ales varianta IV pentru partajarea terenului intravilan, fără să motiveze de ce a optat pentru aceasta, în condițiile în care doar una dintre părți și-a exprimat acordul pentru această variantă, iar celelalte trei au optat pentru o alta. Pârâtele P. Ana și B. M. au solicitat modificarea hotărârii în sensul ca din terenul intravilan, locul „., să li se atribuie lotul 3 din varianta a V-a, pârâta P., respectiv lotul 4 din varianta a V-a, pârâta B., iar din terenul extravilan, lotul III varianta a VI-a, pârâta P. și lotul IV varianta a VI-a pârâta B. În subsidiar au solicitat casarea și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel, cu cheltuieli de judecată. În motivarea recursului, cele două pârâte au arătat că variantele alese de către instanță pentru partajarea terenurilor intravilan și extravilan nu corespund variantelor agreate de trei din părțile litigiului, iar pentru terenul extravilan, varianta solicitată de recurenți ține seama de modul de folosință și de modul în care terenul a fost partajat de antecesorii lor. Analizând recursurile formulat prin prisma motivelor invocate, curteaconstată că acestea sunt nefondate, urmând a fi respinse pentru următoareleconsiderente: Contrar celor afirmate de către cei trei recurenți, în sensul că instanța de apel nu a motivat opțiunea asupra variantelor alese, curtea constată că, dimpotrivă atât la partajarea terenului intravilan, de la locul numit „., cât și a terenului extravilan de la locurile numite „. și „., instanța a expus considerentele pentru care din cele 6 variante de partaj propuse prin expertiza și completările efectuate în apel, a făcut alegerile pe care și-a întemeiat decizia. Astfel, terenul intravilan, a fost partajat în loturi egale de câte 728 mp, s-au stabilit fronturi la stradă relativ egale și partajarea dispusă de instanță permite exercitate neîngrădită a prerogativelor dreptului d proprietate asupra loturilor atribuite. Așa cum corect a reținut instanța de apel, dacă s-ar fi ales varianta V pentru partajarea terenului intravilan, s-ar fi ajuns la situația de a nu se ține cot de amplasarea faptică în teren a caselor situate administrativ la nr. 647 și 648. Mejda dintre parcelele atribuite pârâtei K. E. și reclamantului C. I., ar secționa casa de la nr. 648, aspect care face ca această variantă, chiar dacă este acceptată de majoritatea copartajanților, să fie indezirabilă, întrucât ar provoca prejudicii evidente proprietarei acestui imobil, care este tocmai pârâta K. E., în condițiile în care oricum relațiile dintre aceasta și celelalte părți - frații săi - sunt extrem de tensionate. În concluzie, varianta aleasă de instanța de apel pentru partajarea terenului intravilan respectă cerințele art. 6735 alin. 2 Cod proc.civ., cea pentru care optează recurenții nu poate fi transpusă în practică, prezentând un inconvenient major, astfel încât sub acest aspect, toate cele trei recursuri sunt nefondate. În ce privește partajarea terenului extravilan dispusă de instanța de apel pe varianta I și solicitată de recurenți pe varianta VI, curtea constată că și sub acest aspect varianta dispusă de instanță este corectă, echitabilă și justificată în considerentele hotărârii. Varianta corespunde folosinței actuale care, la rândul său, coincide cu modalitatea în care terenul a fost împărțit între frați, de către părinții acestora în timpul vieții. Pe terenul atribuit pârâtei K. E. sunt plantați pomi fructiferi pe care aceasta îi întreține, în condițiile în care potrivit celor statuate de instanța de apel și recunoașterii făcute de însuși reclamant, acesta și pârâta P. Ana nu locuiesc în localitatea în care sunt amplasate terenurile. Varianta pentru care optează recurenții ar duce la o fărâmițare și la o dispersare a terenurilor ce ar urma să fie atribuite părților, în toate cele 4 loturi, fărâmițare nejustificată, în condițiile în care există varianta aleasă de instanță, în care suprafața atribuită fiecărei părți să nu fie excesiv fărâmițată așa cum reiese de pe schița anexă variantei I de partaj (f.55 dosar apel). Potrivit celor arătate, nici criticile vizând modalitatea de partajare a terenului extravilan nu sunt întemeiate, recursurile urmând a fi respinse și sub acest aspect. În ceea ce privește solicitarea recurenților de casare a deciziei și trimitere spre rejudecare, aceștia nu au invocat nici un motiv de casare, curtea constatând cu ocazia examinării recursului că un astfel de motiv nici nu este incident. Văzând și dispozițiile art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., curtea, PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamantul C. I. și pârâtele P. Ana și B. M. împotriva deciziei civile nr. 1. din 14 iunie 2011a T.ui M., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 7 noiembrie 2011. PREȘEDINTE J.ECĂTORI G. T. D. M. C. V. T. A. N. M. T. Red. MV dact. GC 2 ex/(...) J.. apel : D. Țiplea, D. M. Haidu
| ← Decizia civilă nr. 84/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 3165/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
