Decizia civilă nr. 735/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 735/R/2011
Ședința publică din 25 februarie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C.-M. CONȚ J.ECĂTORI: I.-D. C.
A.-A. P. G. : A. A. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta C. I., împotriva deciziei civile nr. 1. din 28 octombrie 2010 a T.ui M., pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe pârâții intimați C. H., C. T. D. și C. B. E., având ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta pârâților intimați, avocat G. A., cu împuternicire avocațială de reprezentare la f. 25 din dosarul Curții de A. C., lipsă fiind reclamanta recurentă personal și pârâții intimați personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, Curtea constată că prin încheierea ședinței camerei de consiliu din data de 9 februarie 2011, s-a admis cererea de reexaminare formulată de reclamanta recurentă C.a I. împotriva încheierii civile de respingere a cererii de acordare a ajutorului public judiciar pronunțată la data de (...) în dosar nr. (...) al Curții de A. C. și s-a admis cererea de acordare a ajutorului public judiciar formulată de reclamanta recurentă în sensul că din taxa judiciară de timbru stabilită în sarcina recurentei, în sumă de 2.739,97 lei se avansează de către stat 50%, respectiv suma de 1.369,98 lei, rămânând în sarcina reclamantei recurente obligația de a achita diferența de taxă judiciară de timbru pentru recurs în cuantum de 1.369,98 lei.
De asemenea, constată că reclamanta recurentă a expediat prin fax un înscris la care a anexat copii de pe chitanțele care atestă plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 1.369,98 lei și plata timbrului judiciar în valoare de 5 lei, aceste înscrisuri fiind înregistrate la dosar în data de (...) și de asemenea, constată că reclamanta recurentă a expediat prin poștă originalele înscrisului și chitanțelor anterior menționate, iar acestea au fost înregistrate la dosar în data de (...).
Curtea constată că recursul este legal timbrat și lasă cauza la a doua strigare, pentru a da reclamantei recurente posibilitatea de a se prezenta la dezbateri.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta pârâților intimați, avocat G. A., lipsă fiind reclamanta recurentă personal și pârâții intimați personal.
Curtea constată că prin memoriul de recurs (f. 3 din dosar), reclamanta recurentă a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Instanța constată că recursul este legal timbrat conform celor menționate la prima strigare a cauzei.
Reprezentanta pârâților intimați arată că nu are de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.
Curtea, din oficiu, invocă excepția inadmisibilității acelor motive de recurs care vizează netemeinicia hotărârii atacate, respectiv prin care se repune în discuție starea de fapt și probatoriul administrat în cauză, având în vedere că prevederile art. 304 pct. 10 și pct. 11 C.pr.civ. au fost abrogate prin art. I pct. 1111 și pct. 112 din O.U.G. nr. 138/2000 și, de asemenea, în temeiul art. 282 alin. 1 și 299 alin. 1 C.pr.civ. invocă excepția inadmisibilității acelor motive de recurs prin care se critică direct hotărârea primei instanțe. Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul reprezentantei pârâților intimați pentru a pune concluzii cu privire la recursul care face obiectul prezentului dosar, cu mențiunea ca aceasta să-și exprime și punctul de vedere față de excepțiile invocate din oficiu de către instanță. Reprezentanta pârâților intimați solicită admiterea celor două excepții invocate din oficiu de către instanță și respingerea recursului, întrucât consideră că reclamanta recurentă nu a menționat în memoriul de recurs nici un aspect de nelegalitate al hotărârii recurate și obligarea reclamantei recurente la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocațial în cuantum de 3000 lei, conform chitanței pe care o depune la dosar. C U R T E A : Prin sentința civilă nr. 5865/(...) pronunțată în dosarul nr. (...) de Judecătoria Baia Mare, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta C. I., în contradictoriu cu pârâții C. H., C. T. D. și C. B. E. și în consecință s-a constatat că masa succesorală rămasă după defunctul C. T., dec. în anul 1947, se compune din cota de ½ parte din imobilul casă de locuit, situat în loc. C. nr. 17, com. D., jud. M.. S-a constatat că moștenitori ai defunctului C. T. sunt următorii: 1. defuncta C. Ana, în calitate de soție supraviețuitoare, cu o cotă parte din masa succesorală de ¼; 2. defunctul C. A., în calitate de descendent de gradul I (fiu), cu o cotă parte din masa succesorală de 3. 3. defunctul C. G., în calitate de descendent de gradul I (fiu), cu o cotă parte din succesiune de 3/8. S-a constatat că masa succesorală rămasă după defuncta C. Ana, decedată în anul 1986, se compune din cota de 5/8 parte din imobilul casă de locuit, situată în loc. C., nr. 17, com. D., jud. M., iar unic moștenitor al defunctei C. Ana, este defunctul C. A., în calitate de descendent de gradul I (fiu). Valoarea totală a imobilului casă de locuit, situată în loc. C., nr. 17, jud. M., este de 15.300 lei (RON). S-a constatat că masa succesorală după defunctul C. A., dec. la data de (...), se compune din următoarele bunuri imobile: - cota de 1. din imobilul casă de locuit, situată în loc. C., nr. 17, com. D., jud. M., în valoare de 12.431,25 lei; - cota de ½ parte din imobilul șură, situat în loc. C., nr. 17, com. D., în valoare de 1450 lei; - cota de ½ parte din imobilul teren, din categoria de folosință pădure, cuprins în Titlul de proprietate nr. 60129/22/(...), eliberat de C. J. M. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, în suprafață totală de 4200 mp, situat în locul denumit „La S., în valoare totală de 42.000 lei; - cota de ½ parte din imobilele terenuri situate pe teritoriul satelor C. și C., în suprafață totală de 4 ha și 5824 mp, cuprinsă în Titlul de proprietate nr. 51181/18/(...), eliberat de C. J. M. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, după cum urmează: 1.Imobilele terenuri situate în extravilan, în hotarul loc. C., astfel: - „., în suprafață de 5999 mp, din categoria de folosință „., cu vecinii: N - Ignat N., E - P. Ambrozie, S - drum, V - Ignat M., în valoare de 89.985 lei; -„., în suprafață de 6313 mp, din categoria de folosință „., cu vecinii: N - Ignat D., E -T. I., S - Hotar Gorch, V - Sabo D., în valoare de 6313 lei; -„., în suprafață de 4309 mp, din categoria de folosință „., cu vecinii: N - Bumb M., E - T. V., S - Borcuti Gh., V - Zetea C., în valoare de 64.635 lei; -„. S., în suprafață de 2223 mp, din categoria de folosință „., cu vecinii: N - Cetățean V., E - Dumitrescu A., S - Lenghel V., V - Bontoș D., în valoare de 2.223 lei. 2. Imobilele terenuri situate în hotarul loc. C., astfel: -„. G., situat în extravilanul loc. C., în suprafață de 6200 mp, din categoria de folosință „., cu vecinii: N - Grigor Iremia, E - Biserică, S - T. Reghina, V - P. V., în valoare de 12.400 lei; -„. Gronii";, situat în extravilanul loc. C., în suprafață de 7000 mp, din categoria de folosință „. bunuri"; neagricole";, cu vecinii: N - Dumbrăviceanu T., E - Onisim G., S - Cânța V., V - P. V., în valoare de 7000 lei; -„La A., situat în intravilanul loc. C., în suprafață de 400 mp, din categoria de folosință „., cu vecinii: N - drum, V - T. Șt., E - M. V., S - T. Șt., în valoare de 12.000 lei; -„. situat în intravilanul loc. C., în suprafață de 2.380 mp, din categoria de folosință „., cu vecinii: N - drum, E - T. Reghina, S - P. V., V - T. V., în valoare de 71.400 lei; -„., situat în intravilanul loc. C., în suprafață de 8400 mp, din categoria de folosință, „., cu vecinii: N - drum, E -Dumbrăviceanu Gv., S - Cristof V., V - T. Ana, în valoare de 252.000 lei; - „., situat în intravilanul loc. C., în suprafață de 1000 mp, din categoria de folosință „. construcții";, cu vecinii: N - drum, E - Dumbrăviceanu Gv., S - Cristof V., V - T. Ana, în valoare de 30.000 lei; -„La A., situat în intravilanul loc. C., în suprafață de 1600 mp, din categoria de folosință „. terenuri";, cu vecinii: N - T. Reghina, E - T. I., S - drum, V - T. Reghina, în valoare de 48.000 lei. S-a constatat că unic moștenitor al defunctului C. A. este reclamanta C. I., în calitate de soție supraviețuitoare. S-a constatat că pârâtului defunct C. G., dec. la data de (...), îi revine cota de ½ parte din imobilele terenuri cuprinse în Titlurile de proprietate nr. 60129/22/(...) și nr. 51181/18/ (...), imobile identificate mai sus. Total valoare masă partajabilă: 653.256 lei. S-a dispus ieșirea din indiviziune a părților conform convenției încheiată între acestea la data de (...) și denumită „. verbal";, care constituie și varianta nr. 1 a raportului de expertiză întocmit în cauză de expert tehnic judiciar ing. A. A.. S-a atribuit reclamantei C. I. următoarele bunuri imobile: -casa de locuit situată în loc. C., nr. 17, com. D., jud. M., în valoare de 15.300 lei; - suprafața de 4500 mp, din terenul situat în locul denumit „. G. (în suprafață totală de 6200 mp), în valoare de 9000 lei; - suprafața de 7000 mp, teren situat în locul denumit „. G., în valoare de 7000 lei; - suprafața totală de 2000 mp, teren situat în locul denumit „La A. (400 mp + 1600 mp), în valoare de 60.000 lei; - suprafața de 9400 mp, teren situat în locul denumit „., (8400 mp + 1000 mp), în valoare de 282.000 lei; - suprafața de 2100 mp,din totalul celei de 4200 mp, teren situat la locul denumit „La S., în valoare de 21.000 lei. Total valoare lot atribuit reclamantei C. I. 394.300 lei. S-a atribuit pârâțilo r C. H., C. T. D. și C. B. E. următoar ele bunuri imobile: - suprafața de 5999 mp, teren situat în locul denumit „., în valoare de 89.985 lei; - suprafața de 6313 mp, teren situat în locul denumit „., în valoare de 6313 lei; - suprafața de 4309 mp, teren situat în locul denumit „., în valoare de 64.635 lei; - suprafața de 2223 mp, teren situat în locul denumit „. S., în valoare de 2223 lei;- suprafața de 2380 mp, teren situat în locul denumit „., în valoare de 71.400 lei; - suprafața de 1700 mp din totalul de 6200 mp, teren situat în locul denumit „. G., în valoare de 3.400 lei; - suprafața de 2100 mp, ½ din totalul celei de 4200 mp teren situat în locul denumit „La stâni";, în valoare de 21.000 lei. Total valoare lot atribuit pârâților: 258.956 lei. A fost obligată reclamanta C. I. să le plătească pârâților suma de 62.890,75 lei cu titlu de sultă, iar pârâții, în solidar, au fost obligați să-i plătească reclamantei suma de 2000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că numiții C. T. și C. Ana, au fost soți, C. T. decedând în anul 1947, iar C. Ana, în anul 1986, iar din căsătoria celor doi, s-au născut doi copii: numiții C. A. și C. G. în prezent, ambii fiind decedați. După nici unul dintre defuncții C. Ana și C. T., nu a fost dezbătută succesiunea rămasă ca urmare a decesului acestora. Imobilul, în natură casă de locuit, situat în loc. C., nr. 17, jud. M., solicitat a fi introdus la mas succesorală după defuncții C. Ana și C. Todor, a fost proprietatea acestora, așa cum rezultă și din depozițiile martorilor P. V., M. V. și M. I. Aceiași martori, au mai declarat că cei doi frați, C. A. și C. G., descendenții defuncților C. Ana și C. T., au locuit împreună, în același imobil, cu părinții lor, până la data la care pârâtul defunct C. G. s-a căsătorit, și împreună cu soția sa C. H., respectiv în anul 1965 , s-au mutat într-o altă localitate. În casa părintească au rămas să locuiască în continuare celălalt fiu, C. A. cu soția sa, reclamanta C. I. se numea C. Ana, deoarece între timp decedase soțul acesteia, C. T.. Față de această împrejurare, raportat la data decesului defunctului C. T., anul 1947, instanța de fond a constatat că la acea dată, C. G., care este născut la data de (...), avea vârsta de 12 ani. Prin urmare, s-a considerat că nu pot fi reținute susținerile reclamantei, în sensul că defunctul C. G. este străin de succesiunea rămasă de pe urma tatălui său, C. T., prin neacceptare, câtă vreme, C. G. la data decesului acestuia era minor, și în aceste condiții fiind o persoană lipsită de capacitate de exercițiu, potrivit art. 19 din Decretul nr. 32/1954 se consideră că acceptarea succesiunii după tatăl său, respectiv după defunctul C. T. este socotită ca fiind făcută sub beneficiu de inventar. Totodată, s-a reținut că raportat la data deschiderii succesiunii după defunctul C. T., care este și data morții sale, anul 1947, defunctul C. G. a acceptat succesiunea după tatăl său, în forma prevăzută de lege și arătată mai sus, având în vedere că era minor, astfel că nu se putea vorbi în această situație că defunctul C. G. era străin de succesiunea tatălui său, prin neacceptare. Astfel, instanța de fond a constatat că masa succesorală rămasă după defunctul C. T. se compune din cota de ½ parte din imobilul casă de locuit situat în loc. C., nr. 17, jud. M., iar moștenitori ai acestui defunct seconstată că sunt: defuncta C. Ana, soția supraviețuitoare, cu o cotă parte din succesiune de ¼, și defuncții C. A. și C. G., în calitate de fii, fiecăruia revenindu-i o cotă parte de 3/8 din succesiune, împreună cu cei doi descendenți având o cotă parte de ¾ din succesiunea defunctului C. T.. În ceea ce privește succesiunea defunctei C. Ana, martorii audiați, au declarat că reclamanta C. I. și defunctul său soț C. A. au fost cei care au îngrijit-o și înmormântat-o pe aceasta, reclamanta împreună cu soțul său, până la decesul acestuia și ulterior, singură, până în prezent, continuând să locuiască în imobilul casă de locuit. Ca atare, s-a constatat că masa succesorală după defuncta C. Ana se compune din cota de 5/8 părți din casa de locuit situată în loc. C., nr. 17, jud. M., iar unic moștenitor al acestei defuncte, se va reține că este fiul său, defunctul C. A.. La data de (...) a decedat și pârâtul C. G., succesorii în drepturi ai acestuia fiind pârâții chemați în judecată așa cum rezultă din actele de stare civilă. Prima instanță a mai arătat că în cauză s-a solicitat de către reclamantă, a se dezbate succesiunea și după defunctul său soț, C. A., decedat la data de (...), în masa succesorală a acestuia urmând a fi cuprinsă cota de 1. din imobilul casă de locuit situată în loc. C., nr. 17, jud. M. (3/8 din cota de ½ a tatălui său, C. T., și 5/8, cota parte cuvenită mamei sale, C. Ana și intrată în patrimoniul defunctului C. A., după decesul acesteia). Martorii audiați la solicitarea reclamantei, prin reprezentantul său, au declarat că reclamanta C. I. împreună cu defunctul său soț C. A., în timpul căsătoriei lor, au construit o șură, la aceeași adresă din loc. C., nr. 17, urmând astfel, a se constata că în masa succesorală după defunctul C. A., este cuprinsă și cota de ½ parte din acest imobil. Prin titlurile de proprietate nr. 60129/22/(...) și nr. 51181/18/(...), emise de C. J. M. s-a reconstituit dreptului de proprietate asupra terenurilor celor doi frați C. A. și C. G., urmând ca în masa succesorală după defunctul C. A. să fie reținută și cota de ½ parte din aceste terenuri, restul cotei cuvenindu-i-se celuilalt coproprietar, respectiv defunctului pârât C. G. Instanța de fond a apreciat că moștenirea defunctului C. A. urmează a fi culeasă în integralitate, de către reclamanta C. I., în calitate de soție supraviețuitoare, în favoarea căreia defunctul a testat întreaga sa avere mobilă și imobilă ce se va găsi în patrimoniul său la data decesului, așa cum rezultă din testamentul autentificat sub nr. 6267/(...) de către BNP V. D. - B. M. Cum reclamanta a fost desemnată legatar universal al succesiunii soțului său defunct, C. A., instanța de fond a menționat că fratele acestuia, respectiv pârâtul defunct C. G., în calitate de colateral privilegiat este înlăturat astfel de la moștenire. Potrivit art. 728 C. civ., „nimeni nu este obligat a rămâne în indiviziune";. Procedând la efectuarea propriu-zisă a partajului între părți, instanța de fond a dispus conform dispozitivului prezentei hotărâri judecătorești. Astfel, reclamantei C. I. i s-a atribuit imobilul în natură casă de locuit, situat în loc. C., nr. 17, com. D., având în vedere că la această adresă își are domiciliul reclamanta, unde locuiește și în prezent. La data de (...), cu ocazia deplasării expertului la fața locului, în scopul identificării imobilelor terenuri supuse împărțelii, între părțile din litigiu, în prezența expertului, a intervenit o înțelegere privind partajarea terenurilor înlitigiu, înțelegere ce a fost materializată prin înscrisul sub semnătură privată, denumit „.-verbal";, încheiat de expert cu acea ocazie. Considerând că această convenție exprimă voința reală a părților, având caracterul unei tranzacții, instanța de fond a procedat la împărțirea terenurilor în litigiu, conform celor consemnate în cuprinsul înscrisului de mai sus, această înțelegere a părților constituind de altfel și prima variantă de lotizare a raportului de expertiză. Pentru egalizarea loturilor, reclamanta a fost obligată să le plătească și sulta corespunzătoare cotei părți ce le revine acestora din imobilele supuse împărțelii. Căzând în pretenții pârâții au fost obligați să-i plătească reclamantei suma de 2000 lei, reprezentând parte din cheltuielile făcute de aceasta cu procesul. Prin decizia civilă nr. 1./(...) pronunțată de Tribunalul Maramureș s-a admis apelul declarat de apelanta C. I. împotriva sentinței civile nr. 5865/(...), pronunțată de Judecătoria Baia Mare, care a fost schimbă în parte, în ceea ce privește valoarea bunurilor partajabile, după cum urmează: S-a constatat că valoarea partajabilă a imobilului în natură casă de locuit din localitatea C. nr. 17 (nr. nou 34) este de 7.941 lei ron. S-a constatat că valoarea totală a terenurilor partajabile este de 174.724 lei ron. S-a dispus ieșirea din indiviziune a părților, prin formarea și atribuirea de loturi, în natură, conform completării la lucrarea de expertiză, efectuată de expert P. C., la data de (...), astfel: S-a atribuit reclamantei C. I. următoarelor bunuri imobile: casa de locuit situată în C. nr. 17 (nr. nou 34), în valoare de 7.941 lei; - Teren „Acasă-C.";, curți construcții, în suprafață de 1000 mp, în valoare de 12.600 lei; - Teren „Acasă-C.";, fâneață, în suprafață de 8.054 mp, în valoare de 84.567 lei; - Teren „La A.-C., fâneață, în suprafață de 400 mp, în valoare de 4.200 lei: - Teren „La A.-C., neagricol, în suprafață de 1.600 mp, în valoare de 8.400 lei: - Teren „Gornii 1";-C., fâneață, în suprafață de 3.738 mp, în valoare de 4.710 lei; - Teren „Gornii 2";-C., neagricol, în suprafață de 7.000 mp, în valoare de 5.880 lei; - Teren „La S.-C., pădure, în suprafață de 1874 mp, în valoare de 2.361 lei. Valoarea totală a lotului atribuit reclamantei C. I. este de 130.659 lei. S-a atribuit pârâților C. H., C. T. și C. E. (succesorii defunctului C. G.), următoarele bunuri imobile: - Teren „.-C., fâneață, în suprafață de 2.380 mp, în valoare de 24.990 lei; - Teren „.-C., fâneață, în suprafață de 5.245 mp, în valoare de 6.609 lei; -Teren „.-C., fâneață, în suprafață de 6.313 mp, în valoare de 7.954 lei; - Teren „.-C., fâneață, în suprafață de 4.309 mp, în valoare de 5.429 lei; - Teren „. S.-C., fâneață, în suprafață de 2.000 mp, în valoare de 2.520 lei; - Teren „Vârfu Gornii 1";- C., fâneață, în suprafață de 1.700 lei, în valoare de 2.142 lei; - Teren „La S.-C., pădure, în suprafață de 1.874 mp, în valoare de 2.361 lei. Valoarea totală a lotului atribuit pârâților este de 52.006 lei A fost obligată reclamanta C. I. la plata către pârâți a sumei de 36.844,93 lei, cu titlu de sultă. S-a dispus întăbularea în CF a dreptului de proprietate al părților, cu titlu de moștenire și partaj, ulterior întocmirii documentației cadastrale aferente, respectiv ulterior întăbulării titlului de proprietate. S-au menținut restul dispozițiilor sentinței. Au fost obligați intimații C. H., C. T. și C. E., în solidar, la plata către apelanta C. I. a sumei de 1.733 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel. Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că masa bunurilor de împărțit în prezenta cauză este alcătuită din casa de locuit situată în loc. C. nr. 17 (nr. nou 34) și terenurile cuprinse în Titlu de proprietate nr. 5..X.2000. Cu privire la casa de locuit, tribunalul a considerat că valoarea care trebuie avută în vedere la partaj este cea din 1956, anterior efectuării îmbunătățirilor de către reclamantă și soțul ei (îmbunătățiri valorificate separat, în dosarul (...) al J.ecătoriei B. M. - atașat). Analizând expertiza efectuată în dosarul nr. (...), tribunalul a constatat că valoarea stabilită de expertul judiciar la nivelul anului 1956 este de 7.941 lei. Această expertiză este opozabilă părților fiind efectuată în dosarul în care s-a valorificat dreptul de creanță al reclamantei în contradictoriu cu pârâții intimați din prezenta cauză. În acest sens s-a constatat că în cauza de față, în mod greșit prima instanță a avut în vedere valoarea actuală a imobilului casă de locuit, la partaj impunându-se a se avea în vedere valoarea din momentul deschiderii succesiunii. În privința terenurilor cuprinse în Titlul de proprietate instanța de apel a avut în vedere expertiza efectuată de ing. P. C. G., respectiv completarea lucrării efectuate la data de (...). În privința lucrării de expertiză topografică sus menționată, nici una din părți nu a formulat obiecțiuni, confirmând constatările expertului, împrejurare consemnată în încheierea de ședință din 14.X.2010. Conform constatărilor expertului, valoarea totală a bunurilor supuse partajului este de 174.724 lei ron. Raportat la această valoare, tribunalul a apreciat că reclamantei apelante i se cuvin valoric terenuri în valoare de 87.362 lei și intimaților li se cuvin terenuri în valoare tot de 87.362 lei. Instanța de apel a constatat că se impune o nouă lotizare a terenurilor ținându-se seama de principiul împărțirii în natură, de folosința și locația bunurilor și de noile valori stabilite în apel. În consecință, s-a procedat la o nouă lotizare cu atribuirea în favoarea apelantei a casei de locuit și a terenurilor propuse de expert în completarea raportului de expertiză și atribuirea în favoarea intimaților a terenurilor propuse în aceeași lucrare a expertului, Iar pentru echilibrarea valorică a loturilor și aducerea lor în concordanță cu cota cuvenită se impune ca apelanta să plătească intimaților cu titlu de sultă suma de 36.844,93 lei. Împotriva acestei decizii, reclamanta C. I. a declarat recurs, în termenlegal, solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate în sensul stabilirii unei alte modalități de partajare. În motivarea recursului, reclamanta a arătat că hotărârea recurată este nelegală deoarece instanța de apel nu s-a pronunțat pe ceea ce s-a cerut iar hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină. A mai menționat reclamanta că un singur lucru esential a cerut instanței de apel, respectiv stabilirea unei modalități de partajare a terenurilor astfel încât loturile să fie aproximativ egale valoric pentru ca recurenta să nu fie obligată la plata unei suite exagerat de mari (raportat la veniturile care le are recurenta de 520 lei lunar pensie si vârsta acesteia de peste 70 ani). Pe de altă parte, reclamanta a susținut că în apel a arătat că la stabilirea variantei de partajare instanța de fond a avut ca unic criteriu de împărțeală procesul-verbal încheiat la data de (...) de către expertul A. pe care l-a apreciat ca având valoarea unei tranzacții. Acest proces-verbal nu poate fi considerat tranzacție câtă vreme reclamanta, ulterior, a revenitasupra modalității de partajare arătând că nu mai este de acord cu acel proces-verbal (încheierea din (...)- fila 219), instanta de apel nepronunțându- se în niciun fel asupra acestui aspect. Apoi, în expertiza efectuata in apel de expert P. C., pe lângă faptul ca s-au reevaluat terenurile, reclamanta menționează că a solicitat o lotizare a terenurilor si din punct de vedere valoric pentru o noua împărțeală. Acesta le-a împărțit conform variantei din sentință (asa cum a facut si instanta de apel) si la punctul 7.3 din raportul de expertiza depus la (...) si la finalul completării la raportul de expertiza depus la data de (...), arată si modalitatea de a egaliza loturile din punct de vedere valoric, asa cum a solicitat, și anume, suprafața echivalenta pentru suma de 37037 lei este de 3527 mp. din terenul numit „., identificat si delimitat in expertiză să fie atribuit intimatilor pentru egalizarea loturilor, fără a fi obligată vreo parte la plata de sultă. Instanta de apel nu s-a pronunțat in niciun fel asupra acestui aspect. A mai mentionat reclamanta că s-a propus atribuirea către intimati din acest teren numit „., deoarece acesta este de valoarea cea mai mare, restul valorilor terenurilor de împărțit fiind la preturi derizorii, astfel încât să se poată ajunge la egalizare valorică. Intimații pârâți C. H., C. T. D. și C. B. E.,prin întâmpinare au solicitat respingerea recursului ca nefundat (f.10). În argumentarea acestei poziții, au aratat că la instanța de apel, în urma unei noi expertize efectuate în cauză, s-a procedat la o nouă lotizare ținându-se seama de principiul împărțirii în natură, de locația și folosința bunurilor, de noile valori stabilite în apel. De altfel, recurenta încă în primă instanță a ajuns la o înțelegere cu intimații referitor la modul de partajare a terenurilor. A.ul și recursul sunt purtate de rudele care vor moșteni averea având în vedere că recurenta nu are copii. Intimații au relevat și faptul că părțile au ajuns la o înțelegere încă la prima instanță, dar ulterior nu au fost mulțumiți, iar recurenta nici la instanța de fond nici la cea în apel, nu a formulat obiecțiuni cu privire la expertiză. Analizând decizia criticată prin prisma motivelor de recurs invocate și aapărărilor formulate, Curtea reține următoarele: La termenul de judecată din data de (...), Curtea a pus în discuția părților excepția inadmisibilității motivelor de recurs care vizeazănetemeinicia hotărârii atacate, prin reanalizarea stării de fapt și reaprecierea probelor administrate în cauză de către instanța de recurs, având în vedere că prevederile art. 304 pct. 10 și pct. 11 C.pr.civ. au fost abrogate prin art. I pct. 1111 și pct. 112 din O.U.G. nr. 138/2000, excepție care urmează să fie admisă, motivat pe următoarele considerente: În reglementarea procedurală actuală, conform art. 304 C.pr.civ., „Modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în următoarele situații, numai pentru motive de nelegalitate."; Recursul este reglementat ca fiind o cale de atac extraordinară care nu are caracter devolutiv pentru ca instanța astfel investită să treacă la examinarea fondului litigiului, reanalizând probatoriul administrat și reapreciindu-l, lucru care este firesc câtă vreme cauza a beneficiat de o astfel de cale de atac, în speță, apelul. Ori, având în vedere că litigiul a fost supus controlului instanței de apel, cauza fiind analizată sub toate aspectele, recurenta nu mai poatebeneficia de acest lucru prin promovarea recursului, această instanță de control judiciar fiind chemată să cenzureze doar aspectele de nelegalitate. Deși formal cererea de recurs nu indică temeiul de drept, Curtea în baza art.306 alin.3 C.pr.civ. apreciază că dezvoltarea motivelor de recurs face posibilă încadrarea acestora în cele reglementate de art.304 pct.7, pct.9 și art.312 alin.3 C.pr.civ. Cu toate acestea, în realitate prin motivarea pe care se sprijină, recursul nu vizează în întregime motive de nelegalitate pentru care o hotărâre poate fi casată sau modificată, ci vizează motive de netemeinicie a hotărârii atacate. Memoriul de recurs conține și motive de netemeinicie, limitându-se practic la o reproducere a stării de fapt a cauzei, o analizare laborioasă a probațiunii administrate în cauză respectiv a probei privind expertizele tehnice întocmite în fața primei instanțe și a instanței de apel. Se constată, așadar, de către Curte că, în cauză, își găsește incidența excepția inadmisibilității acestor motive de recurs care vizează aspecte de netemeinicie a hotărârii recurate, excepție fundamentată pe împrejurarea că, în marea lor majoritate, motivele de recurs conțin critici de netemeinicie a hotărârii recurate, reproduceri ale evoluției istoricului cauzei, ale stării de fapt, ale probațiunii administrate în cauză, etc. care intră sub incidența excepției inadmisibilității, întrucât vizează aspecte de netemeinicie a hotărârii recurate, aspecte care s-ar fi încadrat în punctele 10 și 11 ale art. 304 C.pr. civ., în prezent abrogate. Ca urmare a abrogării punctului 10 al art. 304 C.pr.civ., prin art. I pct. 1111 din OUG nr. 138/2000, punct introdus ulterior prin art. I punctul 49 din Legea nr. 219/2005, respectiv, ca urmare a abrogării punctului 11 al art. 304 prin art. I pct. 112 din OUG nr. 138/2000, în recurs nu mai pot fi invocate niciun fel de aspecte de netemeinicie a hotărârii recurate, ci doar chestiuni de strictă nelegalitate, dintre cele care se circumscriu art. 304 pct. 1-9 C.pr.civ. În consecință, în recurs nu mai pot fi invocate motive care să vizeze modalitatea în care primele două instanțe au administrat ori au interpretat probele din dosar, care să se refere la reproduceri ale stării de fapt, ale istoricului cauzei, a raporturilor dintre părți, ori care să tindă la o reapreciere a probațiunii administrate, ori la o schimbare a stării de fapt, instanța de recurs fiind ținută să se raporteze strict la starea de fapt stabilită de primele două instanțe și fiind obligată de a se abține de la orice reanalizare a probelor deja administrate. Așa fiind, Curtea constată că excepția inadmisibilității, invocată din oficiu este fondată în parte, urmând să fie admisă ca atare, cu consecința neluării în seamă a tuturor motivelor de recurs care vizează aspecte de netemeinicie a hotărârii recurate. În privința celorlalte motive de recurs care au fost încadrate de instanța de recurs în cele reglementate de art.304 pct.7, pct.9 și art.312 alin.3 C.pr.civ., acestea sunt apreciate de Curte ca fiind întemeiate. Astfel, Curtea constată că prin cererea de apel reclamanta C. I. a criticat hotărârea instanței de fond invocând mai multe motive de apel printre care și cele menționat expres la pct.3 din cerere referitoare la modalitatea de partaj. În susținerea acestor motive de apel, reclamanta a arătat că la stabilirea variantei de partajare instanța de fond a avut ca unic criteriu de împărțeală procesul-verbal încheiat la data de (...) de către expertul A. pe care l-a apreciat ca având valoarea unei tranzacții. Acest proces-verbal nu poate fi considerat tranzacție câtă vreme reclamanta,ulterior, a revenit asupra modalității de partajare arătând că nu mai este de acord cu acel proces-verbal (încheierea din (...)- fila 219). De asemenea, reclamanta a învederat că nu este de acord cu varianta de partajare pentru că este inechitabil ca reclamanta să fie obligată să plătească o sultă exagerat de mare de 62890,75 lei raportat la veniturile care le are recurenta de 520 lei lunar și a solicitat stabilirea unei modalități de partajare a terenurilor astfel încât loturile să fie aproximativ egale valoric astfel încât în contul sultei pe care reclamanta ar fi obligată să o plătească, pârâții să primească teren echivalent de la locul numit „. care are și cea mai mare suprafață și este cel mai valoros. Examinând hotărârea recurată Curtea constată că aceasta nu cuprinde niciun considerent de fapt și de drept, expres sau implicit, prin care tribunalul să răspundă la motivele de apel mai sus arătate ceea ce echivalează cu inexistența motivării astfel încât din această perspectivă instanța de apel a încălcat dispozițiile art.261 alin.1 pct.5 C.pr.civ. Nemotivarea hotărârii de către tribunal sub aspectele arătate relevă în mod concret necercetarea motivelor de apel invocate de reclamantă astfel încât instanța de recurs se află în imposibilitatea de a putea exercita în mod real controlul judiciar asupra deciziei atacate. Pentru aceste considerente, Curtea apreciază că în speță sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 304 pct.7, pct.9 și art.312 alin.3 C.pr.civ. iar în temeiul art.312 alin.1 coroborat cu art.312 alin.3 C.pr.civ va admite recursul declarat de reclamanta C. I. împotriva deciziei civile nr. 1. din 28 octombrie 2010 a T.ui M. pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o casează în întregime și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. În rejudecare, instanța de apel va analiza sentința primei instanțe sub toate aspectele de nelegalitate și netemeinicie invocate prin cererea de apel și se va pronunța asupra acestora prin hotărârea ce va o va pronunța în cauza. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Admite recursul declarat de reclamanta C. I. împotriva deciziei civile nr. 1. din 28 octombrie 2010 a T.ui M. pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o casează în întregime și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 25 februarie 2011. PREȘEDINTE, J.ECĂTORI, C.-M. CONȚ I.-D. C. A.-A. P. G., A. A. M. Red.A.A.P. Dact.H.C./3 ex./(...). J..fond:G. B. J..apel:W. D.;S. T. A.;
| ← Decizia civilă nr. 4486/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 84/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
