Decizia civilă nr. 4637/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR.(...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 4637/R/2011
Ședința publică din 10 noiembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A. A. C. JUDECĂTORI: A. C.
: ANA I. GREFIER : C. B.
S-a luat în examinare - pentru pronunțare- recursul formulat de reclamanta U. C. S., precum și recursul declarat de intervenienta B. M., împotriva sentinței civile nr. 1334 din 9 iunie 2011 pronunțată de T. B.-N., în dosarul nr. (...), privind și pe intimații P. M. B. ȘI M. B. PRIN P., având ca obiect acțiune în baza Legii 10/2001.
Se constată că la data de 10 noiembrie 2011, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea reclamantei recurente U. S. C., concluzii scrise.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință a termenului din 3 noiembrie 2011, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 10 noiembrie 2011.
C U R T E A
Prin cererea înregistrată sub nr. de mai sus, precizată la 14 iunie 2007, reclamanta U. C. S. a chemat în judecată pe pârâții P. municipiului B. și M. B., prin primar, solicitând instanței ca prin sentința ce pronunța în cauză să dispună anularea Dispoziției nr. 374/(...), anularea parțială a Hotărârii Consiliului local al municipiului B. nr. 8..09.199, cap. IV pct. C ca netemeinică și nelegală, restituirea în natură a terenurilor libere în condițiile Legii
10/2001; obligarea pârâților la atribuirea în compensare a altor imobile pentru bunurile expropriate care nu se pot restitui în natură, obligarea pârâților laplata cheltuielilor de judecată.
Prin scriptul depus la fila 204 s-au adus noi critici modalității în carenotificarea formulată de către reclamantă a fost soluționată, constând în :
- neîntocmirea raportului de soluționare a notificării nr. 11040/(...), după autorii P. I. V. și P. M., precum și trecerea abuzivă în domeniul public a unui imobil situat pe strada C. și care este liber în sensul Legii 10/2001 putând fi restituit în natură;
- în mod eronat s-a întocmit și certificatul privind starea de fapt aimobilului nr. 14.469/(...) privind solicitanta U. C. S. și nr. 14597/(...) privind pe solicitanta P. M.
În final, prin precizarea plângerii inițiale, depusă la fila 350 din dosar,reclamanta a fixat limitele investirii instanței în sensul de a se dispune:
- anularea Dispoziției nr. 374/(...) emisă de P. mun. B., ca fiind nelegală;
- în principal, restituirea în natură , în cotă ideală de ½ parte fiecare, în favoarea reclamantei și a intervenientei B. M., născută L., a terenului în suprafață de circa 855 mp, situat în B., format din suprafața de 471 mp teren aferent clădirii punctului termic nr.7 și suprafața de 384 mp teren amenajat - loc de joacă, înscris în cf nr. 4785/II/s B., nr. top 97/7/II/S, 98/7/II/S,
99/II/S, 100/II/S, cf nr. 4784 B. nr. top 97/1, 98/1, cf nr. 4779 B. nr. topnou 94/3/2/8/3, 96/2/3 și plata de către reclamantă a unei despăgubiri aferentă construcției - punct termic nr. 7 edificată pe o parte din teren, reprezentând valoarea reală actuală a clădirii;
- restituirea în natură , în cotă ideală de ½ parte fiecare către reclamantă și intervenientă a terenului în suprafață de circa 616 mp, situat în
B., str. C., teren amenajat loc de joacă, înscris în cf nr. 4780 B. nr. top 94/5,
98/5;
- propunerea de acordare în cotă ideală de ½ parte fiecare către reclamantă și intervenientă, de măsuri reparatorii prin echivalent sub formă de despăgubiri în condițiile prevederilor special privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor pentru imobilul teren în suprafață de circa 1.1706 mp , pe care sunt edificate blocuri de locuințe, trotuare, spații verzi, accese scări, parcări, teren înscris în cf nr. 4785 B. nr. top 97/7, 98/7, 99, 100 , cf nr. 4780
B., nr. top 97/5/2, 98/5/2, cf nr. 4779 B., nr. top nou 94/3/2/8/3, 96/2/3 șicf nr. 4784 B., nr. top 97/1, 98/1;
- propunerea de acordare în favoarea reclamantei, de măsuri reparatorii prin echivalent sub formă de despăgubiri în condițiile prevederilor special privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor pentru imobilul construcție demolată, apartament cu nr. I fostă proprietate a reclamantei potrivit cf nr.
4785/I B.;
- acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent constând încompensare cu alte bunuri, respectiv compensare cu alt teren pentru terenul însuprafață de 600 mp, fostă proprietate tabulară a reclamantei, înscris în cf nr.
4785/I B., care a fost expropriat în baza decretului nr. 1. și care nu poate fi restituit în natură cu terenul în suprafață de circa 351 mp situat în intravilanul municipiului B., str. P. nr. 16 - în spatele casei de locuit A. nr. II a reclamantei și al soțului său, teren înscris în cf nr. 1370 B., nr. top 2220;
- iar în subsidiar, să se dispună propunerea de acordare de măsurireparatorii prin echivalent sub forma de despăgubiri în condițiile prevederilor special privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor pentru terenurile în suprafață de 1471 mp și suprafața de 600 mp, descrise la petitele 2,3 și 6 ale acțiunii.
Prin scriptul depus la fila 414, completat cu cererea de la fila 491, și cea de la fila 503 reclamanta a solicitat și atribuirea în compensare și implicitidentificarea suprafeței de 125 mp, plus 61 mp, situată în vecinătatea celei de
351 mp, identificată cu nr. top 2220/2 și 2221/2, parte din clădirea denumităfosta popicărie, și terenul aferent, proprietate a Primăriei mun. B., și care nu a fost concesionată Direcției pentru S. B.-N.
S-a precizat că, clădirea fostei popicării urmează a fi demolată de D.pentru sport B.-N.
Prin sentința civilă nr. 1. din (...) pronunțată de T. B.-N. în dosarul nr. (...)s-a admis în parte acțiunea civilă precizată formulată de reclamanta U. C. S.în contradictoriu cu pârâții P. mun. B. și Mun. B., prin primar.
S-a admis în parte, în fond, cererea de intervenție în interes propriu,formulată de reclamanta B. M., și în consecință:
- a fost anulată în parte D. nr. 374/(...) emisă de P. mun. B.;
- s-a stabilit calitatea de persoane îndreptățite la acordarea măsurilor reparatorii pentru reclamanta U. C. S., în nume propriu și în calitate de moștenitoare a defuncților P. V. I. și P. M., născută Tinca, precum și pentru intervenienta B. M., în calitate de moștenitoare a defuncților P. V. I. , P. M. născută Tinca, și L. Ana, pentru imobilele ce au fost înscrise în cf nr. 4779 nr. top 94/3/2/8, 96/2; cf nr. 4780 nr. top 97/5, 98/5; cf nr. 4784 nr. top 97/1 și 98/1 și cf nr. 4785 nr. top 97/7, 98/7, 99 și 100, constând în construcții și teren în suprafață totală de 12.006 mp;
- s-a dispus restituirea în natură, în cotă ideală de ½ parte fiecare, în favoarea reclamantei și a intervenientei B. M., născută L., a terenului însuprafață de 15 mp, aflat sub chioșcul identificat ca fiind C2, din amplasamentul nr. 1, evidențiat cu roșu pe schiță anexă la raportul de expertiză efectuat în cauză de expertul P. V., ;
- s-a dispus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent sub formă de despăgubiri în condițiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor, în cotă de ½ parte fiecare către reclamantă și intervenientă, pentru imobilul teren ce nu poate fi restituit în natură, în suprafață de 11.591 mp, pe care sunt edificate blocuri de locuințe, trotuare, spații verzi, accese scări, parcări, loc de joacă pentru copii, evaluate la suma de 16.765.106 lei;
- s-a dispus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent sub formă de despăgubiri în condițiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii plății despăgubirilor, în cotă de ½ parte fiecare către reclamantă și intervenientă, pentru imobilele construcții demolate, expropriate de la defuncții P. V. I. și P. M., născută Tinca, identificate cu nr. top 97/7/II, 98/7/II, 99/II și 100/II, plus cota de ½ parte din părțile comune, evaluate la suma de 145.150 lei,
- s-a dispus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent în condițiileprevederilor speciale privind regimul stabilirii plății despăgubirilor, în favoareareclamantei, pentru imobilele construcții demolate și teren de 400 mp ce nu poate fi restituit în natură, expropriate, identificate cu nr. top 97/7/I, 98/7/I,
99/I și 100/I, plus cota de ½ parte din părțile comune, evaluate la suma de
243.150 lei construcțiile și suma de 578.556 lei, terenul aferent.
S-au respins petitele de restituire în natură a terenului identificat cu nr.top 7865/1/1 (cu excepția suprafeței de 15 mp de sub chioșc) în suprafață de
1559 mp, și a terenurilor identificate cu nr. top 94/3/2/8/3/1/1/1/1,
96/2/3/1/1/1/1 în suprafață de 475 mp; cu nr. top 94/3/2/8/3/1/1/1/2,
96/2/3/1/1/1/2, în suprafață de 631 mp, și nr. top 97/3/1/1/1,
98/3/1/1/1 în suprafață de 168 mp din acțiunea precizată și din cererea de intervenție, ca neîntemeiate.
S-a respins petitul din cererea precizată de acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent constând în atribuire în compensare a imobilelor C. termică nr. 7 și teren de 351,5 mp, respectiv 306 mp, ca fiind neîntemeiate.
Au fost obligați pârâții să plătească reclamantei U. C. S. suma de 2800lei, cheltuieli de judecată parțiale.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin dispoziția nr. 374 din (...), emisă de pârâtul P. mun. B. (f. 7-9), s-a stabilit calitatea de persoană îndreptățită la restituire a lui P. M., în cotă de
6/8 parte, L. Ana în cotă de 1/8 parte și U. C. în cotă de 1/8 parte, pentru imobilul înscris în cf nr. 4785/2 și pentru terenul aferent de 5873 mp, și alui U. C. S., în cotă de 1/1 parte din imobilul înscris în cf nr. 4785/1 și terenul aferent acestora în cotă de 4.. S-au respins cererile de acordare în echivalent a unor alte imobile. S-a respins ca fiind tardivă cererea privind terenul situat în strada C.
Prin aceeași dispoziție s-a propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, constând în despăgubiri acordate în condițiile Titlului VII din
Legea nr. 247/2005, pentru imobilul construcții demolate și pentru terenul aferent descris mai sus.
Verificând notificările adresate unității deținătoare, tribunalul a reținut că printr-o primă notificare, cu nr. 11036/(...) (f. 30), reclamanta U. C. S. a solicitat acordarea măsurilor reparatorii pentru imobilele casă și teren expropriate în anul 1977, înscrise în cf. nr. 4785 B. nr. top 97/7/I,
98/7/I, 99/7/I și 100/7/I. Cu aceeași ocazie, reclamanta a solicitat atribuirea în compensare a terenului în suprafață de 351 mp, înscris în cf
1370 B. nr. top 2220 și a celor înscrise în cf nr. 3997 B., nr. top 2220/2/1 -
77 mp, și 2221/2/1 - 48 mp.
În ceea ce privește construcțiile demolate, s-a solicitat atribuirea unui alt imobil, echivalent valoric.
Prin cea de-a doua notificare, nr. 11040 din (...) (f. 32), formulată de reclamanta U. C. S., împreună cu mama sa P. M. și sora L. Ana, în nume propriu și în calitate de moștenitori ai defunctului P. V. I. au solicitat acordarea măsurilor reparatorii în natură pentru imobilul din strada N. nr.
3, și cel din strada G. înscris în cf nr. 1084 nr. top 5661. pentru suprafețele ce nu se pot restitui în natură, s-a solicitat atribuirea unor alte suprafețe în intravilan.
În fine, prin cea de-a treia notificare, nr. 14597/(...) (f. 34-35 ) defuncta P. M. a solicitat acordarea măsurilor reparatorii pentru terenul din str. G., identificat în cf. nr. 1084 nr. top 5661.
Cum prin dispoziția nr. 373//(...), emisă de pârâtul P. mun. B., notificările vizând imobilele din strada G. au fost înaintate M.ui Apărării Naționale, în calitate de unitate deținătoare a acestora, iar în speță după precizarea plângerii instanța a rămas investită doar cu privire la acordarea măsurilor reparatorii pentru imobilele din strada N. nr. 3.
În ceea ce privește imobilul situat în str. N. nr. 3, înscris inițial în cf nr. 1587 B., tribunalul a constatat că potrivit mențiunilor din această carte funciară, în urma partajului amiabil efectuat în anul 1967 de cei doi coproprietari de carte funciară, P. V. I., și P. M. L. domiciliată în C. ( care nu este una și aceeași persoană cu P. M., născută Tinca, mama reclamantei), acest imobil a fost dezmembrat în mai multe parcele, iar antecesorului reclamantei și al intervenientei a devenit proprietar exclusiv asupra următoarelor parcele ( copie coală cf nr. 1587 - f. 52) :
1. nr. top 94/3/2/8, 96/2, de natură grădină în strada C. în suprafață de 5971 mp, transcris în cf nr. 4779 B. ;
2. nr. top 97/5 și 98/5 de natură grădină în strada C. în suprafață de 500 mp, transcris în cf nr. 4780 B.;
3. nr. top 97/1 și 98/1, de natură grădină în strada N., în suprafață de 462 mp, transcris în cf 4784 B.,
4. nr. top 97/7, 98/7, 99 și 100 de natură casă, dependințe, curte și grădină în strada N. cu suprafața de 4785 mp, transcrisă în cf nr. 4785 B.. Trebuie subliniat faptul că după transcriere, suprafața de teren aferentă acestui imobil a fostmajorată la 6273 mp, așa cum rezultă din mențiunea efectuată în cartea funciară (f. 64) și coroborată și cu dispozițiile anexei la decretul de expropriere nr. 1.. Ulterior acest imobil a fost împărțit în două apartamente , unul identificat cu nr. top 97/7/I, 98/7/I, 99/I și 100/I, constând în construcții și cota de 4. mp teren, a revenit cu titlu de donație reclamantei U. C. S., iar apartamentul cu nr. top
97/7/II, 98/7/II , 99/II și 100/II, și cu cota de 5. mp din terenul aferent a rămas în proprietatea lui P. V. I. și a soției acestuia P. M.
Cu ocazia aceluiași partaj, defunctului P. V. i-a revenit și cota ideală de ½ din terenul identificat cu nr. top 97/3 și 98/3, de natură casă, curte și grădină în suprafață de 577 mp transcris în cf nr. 4782 B., însă după cum atestă înscrierile din coala evolutivă (f. 74), antecesorul reclamantei și intervenientei a înstrăinat în anul 1974 cota ce o deținea către U. A. V., care la rândul ei a vândut-o către R. I. și Ana astfel că la data exproprierii nu mai era proprietarul acestor imobile. De altfel, în tabelul anexă la decretul de expropriere la poziția 33 se regăsesc ultimii cumpărători.
Prin Decretul prezidențial nr. 168/1997, a cărui fotocopie a fost depusă în întregime la filele nr. 472-476, de la reclamantă , respectiv de la antecesorii acesteia și ai intervenientei B. M., s-a preluat în vederea construirii unor blocuri de locuințe, suprafața de 6171 mp teren (poziția 31 din tabel) , respectiv construcții în suprafață de 836 mp și teren aferent în suprafața de 6273 mp ( poz. 34 din tabel).
Coroborând mențiunile decretului de expropriere cu înscrierile din cartea funciară, instanța a reținut că la poziția nr. 34 din decretul de expropriere s-au avut în vedere imobilele construcții și teren, provenite din cf nr. 1587, mai apoi înscrise în cf . 4785 nr. top 97/7, 98/7,99 și 100, proprietatea lui U. C. S., P. V. I. și soția P. M., născută Tinca, iar la nr. 31 este vorba de terenurile care , urmare a noii împărțeli administrativ au rămas situate pe strada C., colț cu strada N. , provenite tot din cf. 1587 B., proprietatea lui P. V. I., și a lui P. M. L., domiciliată în C..
Pentru imobilele expropriate , foștii proprietari au primit despăgubiri, respectiv P. I. V. și P. M. în sumă de 31.470 lei (f. 162), iar U. C. S. de
40.000 lei (f. 163).
Prin dispoziția contestată s-a respins cererea privind acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilele situate în strada C., ca fiind tardiv formulată, raportat la cererea din (...) (f. 176) însă tribunalul a constatat că această dispoziție este nelegală, deoarece prin solicitarea de restituire a imobilelor situate în strada N. nr. 3, cuprinsă în notificarea nr. 11040/2001 (F. 32) reclamanta și defunctele P. M. și L. Ana au înțeles să solicite întreaga proprietate ce le-a aparținut lor și antecesorului lor P. I. V., cu atât mai mult cu cât din schița de amplasamente al imobilului ( f. 429) care se coroborează cu schița elaborată cu ocazia partajării imobilelor în discuție, aflată la fila
167 se poate constata, că deși dezmembrate, imobilele se formau un tot unitar, iar în coala funciară inițială toate au fost descrise ca fiind situate pe strada A. M. ( respectiv nr. top nedezmembrate 94, 95, 96, 97, 98, 99 și 100
- f. 47) astfel că în accepțiunea părții, ele reprezentau bunurile ce se localizau din punct de vedere administrativ în B. str. N. nr. 3, numărul administrativ al construcțiilor aflate pe nr. top 96/7, 98/7, 99 și 100, expropriate și ele prin același act administrativ și ulterior demolate,susținerile reclamantei făcute în ședința publică din 14 februarie 2008, fiind întemeiate, în această privință, iar cererea înregistrată sub nr. 1770 din (...) (f. 176) nu poate fi calificată decât ca o solicitare de rezolvare a notificărilor depuse în termenul legal .
Analizând în acest context cererea de restituire formulată de reclamantă și de defunctele P. M. și L. Ana, tribunalul a constatat că aceștia au justificat calitatea de persoane îndreptățite doar pentru suprafața de
12006 mp, și nu pentru suprafața de 12444 mp, cum s-a susținut în acțiunea precizată și în cererea de intervenție.
Astfel, în ceea ce privește pe reclamanta U. C. S., tribunalul reține că de la aceasta s-au expropriat construcțiile ap. nr. I evidențiate în cf . 4785 și
4785/I, nr. top 97/7/I , 99/I și 100/I, 98/7/I, cota de ½ parte din părțile comune constând în cuptor de pâine, lemnărie, bucătărie de vară, pivniță, , garaj și wc, precum și cota de 4. din terenul aferent, așa cum relevă copia colii de cf depusă la dosar, coroborată cu mențiunile din decretul de expropriere (f. 82-95, 472 și urm.).
În ceea ce privește pe antecesorul reclamantei, P. V. I. , tribunalul a constatat că acesta figurează în decretul de expropriere la două poziții, așa cum s-a arătat și mai sus, alături de sora, respectiv soția și fiica sa, situație în care determinarea suprafețelor preluate de la acesta nu se poate face decât cu raportare la situația de carte funciară existentă la data exproprierii.
Copiile cărților funciare depuse la dosar relevă că în anul 1977, anterior emiterii decretului de expropriere, situația proprietății reclamantei
și a antecesorilor acesteia, asupra imobilelor provenite din cf nr. 1587, se prezenta astfel:
În cf. 4785, 4785/I, și 4785/II, erau proprietari U. C. S. asupra apartamentului nr. I și a cotei de ½ asupra părților comune, respectiv a cotei de 4. din terenul aferent construcțiilor, iar defuncții P. V. I. și soția P. M., erau proprietari asupra apartamentului nr. II, cotei de ½ asupra părților comune, iar P. I. V. era proprietar a cotei de 5. parte din terenul aferent construcțiilor (P. M. având doar un drept de superficie asupra terenului de sub construcții).
În cf. nr. 4784, nr. top 97/1 și 98/1, era înscris terenul de 462 mp, proprietatea exclusivă a lui P. V. I. , aceeași situație a proprietății regăsindu- se în cf nr. 4780, nr. top 97/5 și 98/5, teren în suprafață de 500 mp, precum și în cf nr. 4779 nr. top 94/3/2/8, 96/2, teren de 4771 mp.
Așa fiind, la data exproprierii, din cărțile funciare în discuție, reclamanta deținea suprafața de 400 mp teren, iar tatăl acesteia, respectiv bunicul intervenientei suprafața de 11606 mp, rezultând din însumarea suprafețelor menționate mai sus (5873+(...)= 11606).
În ceea ce privește îndreptățirea reclamantei respectiv intervenientei la restituire, tribunalul a reținut că reclamanta își justifică îndreptățirea în nume propriu pentru imobilele de s-au aflat în proprietatea sa și au fost preluate de la ea, așa cum s-a arătat mai sus, și în calitate de moștenitoare a părților săi, P. V. I. și P. M., filiația fiind atestată de actele de stare civilă a căror copie a fost depusă la filele nr. (f. 130,131).
De menționat faptul că deși P. M. a formulat și ea notificare, aceasta a decedat anterior emiterii dispoziției atacate, astfel că și partea ce i se cuvenea acesteia revine moștenitorilor legali.
Îndreptățirea intervenientei la reconstituire se justifică prin calitatea ei de moștenitoare a notificatoarei L. Ana, născută P. (decedată la 14 februarie
2005), fiica defuncților P. V. I. și P. M., respectiv sora reclamantei, actele de stare civilă aflate la dosar atestând susținerile acesteia, necontestate de altfel în cauză (f. 207-212). Moștenitor legal al defunctei L. Ana este și soțul supraviețuitor al acesteia, L. M., care inițial a promovat , alături de fiica sa B. M., născută L., cererea de intervenție, însă ulterior a renunțat la judecată, prin declarație autentică, așa cum deja s-a menționat în considerentele prezentei sentințe.
În ceea ce privește posibilitatea restituirii în natură a imobilelor terenuri expropriate ( construcțiile preluate fiind în întregime demolate), tribunalul a reținut că prin expertiza de specialitate ordonată în cauză s-a identificat întreaga suprafață preluată (f. 421 și urm. - vol. II), expertul propunând restituirea în natură a patru amplasamente, identificate după cum urmează:
Amplasamentul nr. 1, identificat în prezent cu nr. top 7865/1/1 ( înacest nr. top fiind comasate în parte vechile nr. top 97/7, 98/7, 99 și 100 așa cum explică expertul în concluziile aflate la fila 423) teren în suprafață de 1574 mp, este în prezent ocupat de chioșc (15 mp), loc de joacă amenajat pentru copii, parcări amenajate, punctul termic nr. 7 și suprafețe neamenajate, folosite ca loc de parcare.
Aceste destinații rezultă cu prisosință din raportul de expertiză citat, din constatările făcute de instanță cu ocazia cercetării la fața locului, schița aflată la fila 168 și ortofotoplanul depus la fila 502 din dosar.
Toată suprafața de teren este cuprinsă în domeniul public al municipiului, la fel și punctul termic nr. 7, așa cum atestă HG nr. 905/2002 (f. 234 și următoarele) , precum și HCL nr. 152/(...), pct. 7 din anexă (f. 234 și urm.).
Potrivit prevederilor art. 10 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, republicată, în cazul în care suprafața preluată este afectată servituților legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale, măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent.
În același sens, prevederile art. 10 pct. 3 din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 2. stabilesc că „În toate cazurile entitatea învestită cu soluționarea notificării are obligația, înainte de a dispune orice măsură, de a identifica cu exactitate terenul și vecinătățile și totodată de a verifica destinația actuală a terenului solicitat și a subfeței acestuia, pentru a nu afecta căile de acces (existența pe terenul respectiv a unor străzi, trotuare, parcări amenajate și altele asemenea), existența și utilizarea unor amenajări subterane: conducte de alimentare cu apă, gaze, petrol, electricitate de mare calibru, adăposturi militare și altele asemenea. În cazul în care se constată astfel de situații, restituirea în natură se va limita numai la acele suprafețe de teren libere sau, după caz, numai la acele suprafețe de teren care nu afectează accesul și utilizarea normală a amenajărilor subterane. Sintagma amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale are în vedere acele suprafețe de teren afectate unei utilități publice, respectiv suprafețele de teren supuse unor amenajări destinate a deservi nevoile comunității, și anume căi de comunicație (străzi, alei, trotuare etc.), dotări tehnico-edilitare subterane, amenajări de spații verzi din jurul blocurilor de locuit, parcuri și grădini publice, piețe pietonale și altele. Individualizarea acestor suprafețe, în cadrul procedurilor administrative de soluționare a notificărilor, esteatributul entității învestite cu soluționarea notificărilor, urmând a fi avute în vedere, de la caz la caz, atât servituțile legale, cât și documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism. P. alin. (11) al art. 10 din lege interzic înstrăinarea sau schimbarea destinației imobilului a cărui restituire în natură nu este posibilă datorită afectării acestuia unei amenajări de utilitate publică. Interdicția instituită de acest text legal subzistă pe o perioadă de 5 ani, calculată cu începere de la data emiterii deciziei/dispoziției de acordare de măsuri reparatorii în echivalent, motivată pe afectarea acestuia unei amenajări de utilitate publică";.
În lumina dispozițiilor legale citate, incidente în speță, tribunalul a apreciat că doar suprafața de teren aflată sub chioșcul amplasat la colțul terenului indicat ca fiind amplasament nr. 1, nu își poate justifica calitatea de amenajare de utilitate publică. Suprafața alocată locului de joacă este amenajată ca atare, și folosită de copii proprietarilor din blocurile de locuințe aflate în zonă, la fel și parcarea situată la marginea locului de joacă, iar în ceea ce privește terenul aflat sub și lângă punctul termic, tribunalul reține că includerea lui în domeniul public este justificată prin necesitatea asigurării unor locuri de parcare, sens în care prin HCL nr. 1., s-a aprobat amenajarea spațiilor de parcare (f. 558). De altfel, chiar și expertul desemnat în cauză, răspunzând obiecțiunilor formulate de pârâți, a recunoscut că terenul este prevăzut a fi transformat în parcare cu plată.
În aceeași ordine de idei, instanța a reținut că gradul de amenajare a spațiilor de utilitate publică nu poate fi hotărâtor în adoptarea soluției de restituire în natură, ci trebuie avută în vedere necesitatea afectațiunii acestora pentru uzul public. Așa cum s-a observat și cu ocazia cercetării locale, și cum rezultă și din fotoplanul depus la fila 502 din dosar, spațiul, deși neamenajat până în prezent este folosit ca loc de parcare de către locatarii din blocurile situate în zonă, o eventuală schimbare a destinației afectând în mod negativ interesul public.
În concluzie, din acest amplasament poate fi restituit doar suprafața de 15 mp, situată chioșcul evidențiat cu C2 de către expert.
Amplasamentul nr. 2, teren în suprafață de 475 mp, nr. top
94/3/2/8/3/1/1/1/1, 96/2/3/1/1/1/1, este și el înscris în domeniul public, și este în prezent ocupat de amenajări de utilitate publică, respectiv loc de joacă pentru copii și parcare. Deși expertul nu arată în mod expres, s- a constatat cu ocazia cercetării locale ( aspect recunoscut și de către reclamantă) că suprafața de 475 mp, pretins liberă, cuprinde atât spațiul de joacă pentru copii cât și parte din parcarea situată lângă acesta, precum și calea de acces la imobilul proprietate privată situat pe str. C. nr. 40 (f.601).
Fără a reitera considerațiile de mai sus, tribunalul a reținut că nici acest teren nu poate fi restituit în natură, nefiind liber în sensul Legii
10/2001.
Amplasamentul nr. 3, cu nr. top 94/3/2/8/3/1/1/1/2,
96/2/3/1/1/1/2, în suprafață de 631 mp, reprezintă și el teren aferent blocului de locuințe, respectiv spațiu verde, fiind traversat de intrările secundare ale construcției, trei la număr, astfel că nu poate fi restituit în natură persoanelor îndreptățite.
În fine, amplasamentul nr. 4, identificat cu nr. top 97/3/1/1/1,
98/3/1/1/1 în suprafață de 168 mp, nu poate fi restituit către reclamantă și intervenientă deoarece acest teren nu a fost expropriat de la antecesorii lor, ci a fost înstrăinat de către aceștia anterior exproprierii , așa cum s-a reținut
și mai sus, preluarea fiind realizată de la proprietarii din cartea funciară nr.
4782 R. I. și Ana (f. 74, f. 476 poz. 33). Astfel părțile neavând calitatea de persoane îndreptățite la restituirea acestui teren, nici nu se mai impune verificarea calității de „. liber"; a acestuia.
Restul suprafețelor preluate sunt în mod necontestat ocupate, astfel că măsurile reparatorii în privința lor nu se pot stabili decât prin echivalent.
Pentru imobilele demolate, respectiv ocupate, ce nu se pot restitui în natură , reclamanții au solicitat acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, constând în atribuirea în compensare a unor bunuri, potrivit prevederilor art. 26 alin. 1 din Legea nr. 10/2001.
În speță pârâții au susținut că nu există bunuri sau servicii care să poată fi atribuite în compensare, depunând în acest sens anunțurile afișate la sediul unității deținătoare (f. 201-202).
Potrivit prevederilor cuprinse în art. 1 alin. 2 și 3 din legea 10/2001, republicată, măsura reparatorie prin echivalent, sub forma compensării cu bunuri sau servicii se dispune prin actul de soluționare a notificării, iar prevederile art. 1.7 din Normele metodologice specifică bunurile ce pot fi atribuite în compensare, condiția generală fiind ca acestea să fie în circuitul civil, adică să nu aparțină domeniului public al statului sau să nu fie afectate de vreo altă măsură de indisponibilizare.
Reclamanții au solicitat să le fie atribuite în compensare mai multe imobile, respectiv construcția identificată ca punctul termic nr. 7, aflată pe terenul cu nr. top 7865/1, precum și două suprafețe de teren de teren de
351,5 mp, respectiv 306 mp.
Examinând solicitările reclamantei, tribunalul a constatat că nici unul dintre aceste imobile nu poate fi obiect al acordării măsurilor reparatorii prin echivalent, constând în compensarea cu alte bunuri.
Construcția solicitată de către reclamanți face parte din domeniul public al municipiului, așa cum rezultă din Hotărârea Consiliului local nr.
152 din 21 septembrie 2004 (f. 223). Mai mult decât atât, anterior înscrierii în domeniul public, acest imobil nu figura în domeniul privat al municipiului ci a aparținut regiei de termoficare, SC P. SA , a cărui lichidator a atacat hotărârea de trecere în domeniul public, situația juridică a acestuia fiind și în prezent litigioasă, dosarele nr. (...) și (...), având ca obiect procedura insolvenței, respectiv acțiune în constatare, nefiind soluționate în mod irevocabil.
Prin urmare, acest imobil în mod cert nu poate fi atribuit reclamantei în compensare, atât dreptul de proprietate al unității administrativ teritoriale cât și apartenența acestuia în domeniul public al municipiului depinzând de soluțiile ce se vor pronunța în dosarele citate.
Terenul de 351,5 mp, identificat cu nr. top 2220/1/3, nr. cadastral
88/3, evidențiat cu portocaliu pe schița aflată la fila 673, este în prezent proprietatea numiților G. I. și G. F. E. real că acest teren a aparținut unității administrativ teritoriale , însă prin D. primarului nr. 1831 din (...) (f. 216-
217) s-a dispus restituirea acestuia către moștenitorul fostului proprietar, numitul B. L., căruia, fiind cetățean străin, i s-a acordat un drept special de folosință în condițiile Titlului II din OUG nr. 184/2002. Ulterior, beneficiarul dreptului special a înstrăinat terenul către numiți G. I. și F., potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. 2260/(...).
Reclamanta și soțul acesteia au solicitat anularea dispoziției nr. 1. în dosarul nr. (...) al Judecătoriei B., prin sentința civilă nr. 3., rămasă irevocabilă prin decizia nr. 4. fiind respinsă acțiunea.
Prin urmare, terenul a rămas restituit, în forma specială către moștenitorul fostului proprietar, neputând fi atribuit în compensare către reclamantă, cumpărătoare în baza Legii 112/1996 a apartamentului situat în vecinătatea acestuia.
Din acest punct de vedere rămâne fără relevanță soluția ce se va pronunța în recursul ce face obiectul dosarului nr. (...), atașat, având ca obiect constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare autentic încheiat între numiții B. L. și familia G., deoarece chiar în ipoteza anulării acestui contract, imobilul se va întoarce în patrimoniul vânzătorului, a cărui titlu s-a consolidat prin sentința nr. 3., irevocabilă, și nicidecum în patrimoniul unității deținătoare.
Pe tot parcursul soluționării cauzei, reclamanta a mai solicitat a i se atribui și un alt teren, a cărui suprafață indicată inițial a fost de 125 mp, precizată apoi la 306 mp, identificată de expertul P. V. cu nr. cadastral
56.460 (f. 668 și urm.), ce a fost propusă inițial de către P. mun. B. spre atribuire, în temeiul legii 18/1991 către numiții C. Dan D. și C. C.
Această suprafață a fost atribuită urmare a sentinței civile nr. 7. dată de Judecătoria Bistrița în dosar civil nr. (...) către susnumiții C., emițându- se ordinul prefectului nr. 73/2010.
Prin Decizia civilă nr. 1., pronunțată de T. B.-N. în dosar nr. (...), s-a admis recursul declarat de reclamanta din prezenta cauză și de către soțul acesteia, U. I., și s-a modificat sentința nr. 7., statuându-se că numiții C. Dan D. și C. C. nu sunt îndreptățiți la atribuirea suprafeței de 306 mp, identificată cu nr. top. 2220/2/3 și 2221/2/3, nr. cadastral 56460, astfel că această suprafață urma să revină M. B., ipoteză în care ea putea fi atribuită în compensare reclamantei.
Cu toate acestea, la momentul pronunțării prezentei hotărâri terenul de 306 mp nu poate fi considerat ca fiind la dispoziția unității deținătoare, pentru următoarele argumente:
Prin cererea ce a format obiectul dosarului nr. (...) a T. B.-N., reclamanții U. I. și U. C. S. au solicitat modificarea în parte a Hotărârii Consiliului Local al mun. B. nr. 161 din (...) privind aprobarea concesionarii directe pe o perioada de 20 de ani a imobilului situat in mun. B., str. P. nr.
18 in favoarea Direcției județene de S. B.-N., în sensul corectării suprafețelor de teren din cuprinsul hotărârii astfel cum sunt evidențiate în art. 1
(suprafața de 467,23 mp.) si in art. 5 (2)";diferența de teren in suprafața de
787 mp. fiind ocupat de casa proprietate privata, anexe, curte si cale de acces";.
Acest dosar a fost soluționat prin sentința civilă nr. 4., rămasă irevocabilă prin nerecurare, în care acțiunea reclamanților a fost admisă în parte, însă s-a dispus ca diferența dintre suprafața de 481 mp, aparținând numiților C. și cea de 787 mp, înscrisă inițial la articolul 5 al HCL 1., să rămână în domeniul public al municipiului.
Așa fiind, prin hotărârea citată, cu puterea lucrului judecat s-a stabilit că suprafața de 306 mp, reprezentând diferența dintre 787 mp și 481 mp, să rămână în domeniul public al unității administrativ teritoriale, situație în care nu poate face obiect al măsurii reparatorii solicitate, caracterul inalienabil al bunului ce face parte din domeniul public neputând fi înfrânt,iar situația de excepție prevăzută de art. 1.7 din norme referitoare la dezafectarea bunului din domeniul public nu se regăsește în speță.
În concluzie, tribunalul a constatat că pentru imobilele construcții demolate integral și terenuri ocupate de amenajări de utilitate publică, care au fost expropriate de la reclamantă, respectiv de la antecesorii acesteia și ai intervenientei, nu pot fi acordate decât măsuri reparatorii prin echivalent sub forma despăgubirilor stabilite în condițiile Titlului VII din Legea
247/2005.
În acest sens, au fost evaluate imobilele obiect al măsurilor reparatorii, după cum urmează:
Prin expertiza extrajudiciară de evaluare întocmită de expertul autorizat ANE.R Domnița N. s-a stabilit pentru terenul expropriat o valoare de 1446,39 lei/mp (f. 646 și urm.), rezultând pentru suprafața reținută de tribunal ca fiind expropriată de la reclamantă și de la antecesorii acesteia de
17.365.358 lei. Valoarea globală indicată de expert nu poate fi însușită de instanță, deoarece aceasta are în vedere suprafața de 12444 mp, pretins expropriată, ori în cele ce preced s-a statuat că în realitate suprafața preluată a fost de 12006 mp, din care 400 mp de la reclamanta U. C. S., iar suprafața de 11.606 mp de la defunctul P. V. I.
În ceea ce privește construcțiile demolate, concluziile expertizei de evaluare întocmite în cauză de către expertul autorizat ANE.R Cristurean I. (f. 763 și urm.) sunt însușite de către instanță. Obiecțiunea reprezentantului pârâților referitoare la includerea în suma stabilită a TVA, se apreciază ca fiind neîntemeiată, observația făcută de expert în concluziile sale „inclusiv
19% TVA"; (f. 765) neinfluențând evaluarea realizată, așa cum rezultă din anexele la raport, prețurile avute în vedere fiind cele unitare, actualizate, fără a se adăuga vreo sumă cu titlu de T.
Așa cum conchide expertul valoarea apartamentului nr. I este de
210.000 lei , iar cel al apartamentului nr. II de 122.000 lei. Anexele gospodărești deținute în indiviziune forțată în cote de ½ parte , de către proprietarii celor două apartamente, așa cum s-a arătat și mai sus, este de
46.300 lei. S-a menționat că aceste sume reprezintă evaluarea construcțiilor,
și nu s-a scăzut valoarea actualizată a despăgubirilor primite de către foștii proprietari.
Pentru considerentele de fapt și de drept expuse, văzând și prevederile art. 26 alin. 3 din Legea 10/2001, republicată, cu modificările ulterioare, tribunalul a admis în parte acțiunea civilă precizată formulată de reclamanta U. C. S. în contradictoriu cu pârâții P. mun. B. și Mun. B., prin primar, a admis în parte, în fond, cererea de intervenție în interes propriu, formulată de reclamanta B. M.
În ceea ce privește cererea reclamantei de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată, tribunalul a constatat că reclamanții au efectuat cheltuieli în prezenta cauză în cuantum de 7003 lei, constând în onorariu de expert, respectiv servicii de consultanță juridică (f. 362, 565 și 762). Apreciind că acțiunea introductivă precizată a fost admisă în proporție de
40%, tribunalul în baza art. 274 din Codul de procedură civilă, a obligat pârâții să plătească reclamantei U. C. S. suma de 2800 lei, cheltuieli de judecată parțiale.
Intervenienta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanta U. S. C. șiintervenienta B. M. solicitând modificarea în parte a hotărârii atacate în sensulobligării pârâților la restituirea în natură în favoarea recurentei U. C. S. a imobilului teren în suprafață de 15 m.p. aflat sub chioșcul C2 și a suprafeței de 150 m.p. teren neamenajat astfel cum au fost identificate în raportul de expertiză; obligarea pârâților la plata în favoarea recurentei de daune cominatorii de 1000 lei pentru fiecare zi de neconformare la restituire; obligarea pârâților la plata în favoarea recurentei a sumelor de bani încasate cu titlu de chirie pentru suprafața de 15 m.p. teren aflat sub chioșcul C2, din
2001 la zi; obligarea pârâților la atribuirea în proprietate în favoarearecurentei, prin compensare a suprafețelor de 351,5 m.p. teren, respectiv 306 m.p. teren aflat lângă casa în care locuiesc și obligarea acestora la efectuarea de prestări de bunuri și servicii, respectiv reparații construcții, pentru diferența de teren care nu poate fi restituită în natură, cu cheltuieli de judecată plătite integral astfel cum au fost dovedite.
În motivare s-a arătat că reclamanta este îndreptățită la restituirea suprafeței de 15 m.p. teren de sub chioșcul C2 și a suprafeței de 150 m.p. teren aflat lângă acesta, fiind vorba despre teren liber neamenajat, învederând că este îndreptățită și la plata de daune cominatorii.
În ceea ce privește sumele solicitate cu titlu de chirie s-a arătat că pârâții au închiriat terenul de 15 m.p. fără a fi proprietari ai acestuia, încasând deci fără drept chirie.
Referitor la cele două suprafețe de teren solicitate în compensare s-a arătat că suprafața de 306 m.p. situată în str. P. nr. 16 a fost atribuită numiților C. D. și C., prin ordin al prefectului, ordin care urmează a fi anulat ca urmare a acțiunii formulate. Acest teren face parte din domeniul privat al mun. B., altfel neputând fi atribuit nici familiei C.. În mod greșit a stabilit prima instanță că acesta face parte din domeniul public, raportat la cele stabilite din eroare de T. B.-N. prin sentința civilă nr. 4..
Cealaltă suprafață de teren de 351,5 m.p. se află în proprietatea tabulară a vecinilor reclamantei. C. de anulare a dispoziției prin care s-a atribuit acest teren a fost respinsă prin sentința civilă nr. 3., soluția rămânând irevocabilă, fiind formulată o nouă cerere de anulare care face obiectul dosarului nr. (...) al Judecătoriei B., suspendat.
Solicitarea de efectuare de către pârâți de prestări alte bunuri și servicii nu a fost motivată în nici un fel.
Nemulțumirile legate de modul cum au fost acordate cheltuielile de judecată au avut la bază faptul că acestea sunt pe deplin justificate raportat la lunga perioadă de timp de când sunt refuzate solicitările reclamantei, invocându-se și practica CEDO care a impus României soluționarea corectă și rapidă a cererilor de această natură.
În probațiune s-au depus la dosar înscrisuri.
În drept au fost invocate prevederile art. 299, art. 304 pct. 8 și 9, art. 3041, art. 312 alin. 1, 2 și 3 C.
Pârâții nu și-au exprimat poziția procesuală prin întâmpinare, prezent în fața instanței reprezentantul acestora solicitând respingerea recursului ca nefondat, depunând la termenul de judecată din (...) concluzii scrise.
Prin scriptul depus la dosar la data de (...) recurenta B. M. a arătat că înțelege să renunțe la calea de atac declarată, instanța luând act de această renunțare la judecarea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 1. a T. B.-N.
Analizând recursul declarat de reclamanta U. S. C. împotriva sentințeicivile numărul 1334 din (...) a T. B.-N., Curtea reține următoarele:
În ceea ce privește prima critică formulată se constată că aceasta este neîntemeiată.
Astfel, prin sentința civilă atacată în favoarea reclamantei și a intervenientei s-a dispus restituirea în natură a terenului în suprafață de 15 m.p. aflat sub chioșcul identificat ca fiind C2 în amplasamentul nr. 1, schița anexă la raportul de expertiză efectuat de către expertul P. V.
Prin cererea de recurs reclamanta U. S. C. solicită a i se acorda ceea ce i s-a acordat deja prin sentința atacată, adică suprafața de 15 m.p. teren aflat sub chioșcul C2. Faptul că această suprafață, ca și restul imobilelor au fost acordate în cote de ½ parte cu intervenienta B. M., aceasta din urmă renunțând la drept în favoarea celei dintâi este o chestiune care urmează a fi rezolvată între cele două, neinteresând instanța de judecată.
Referitor la suprafața de 150 m.p. teren care nu a fost restituită în natură se constată că în mod corect și cu respectarea dispozițiilor legale incidente în cauză s-a apreciat de către instanța de fond că nu se poate restitui în natură, din probele administrate în cauză rezultând că această suprafață de teren este cuprinsă în domeniul public al municipiului, fiind destinat amenajării unor locuri de parcare, amenajarea în acest sens fiind aprobată prin HCL nr. 1.. În urma cercetării la fața locului instanța de fond a constatat că acest loc nu este amenajat în prezent ca și parcare, fiind folosit ca și parcare de către persoanele care locuiesc în blocurile situate în zonă, o eventuală schimbare a destinației afectând în mod negativ interesul public.
Soluția este în concordanță cu prevederile art.10 din Legea nr.10/2001 și art.10 din Normele metodologice de aplicare a legii aprobate prin H. nr.2..
La pct.3 a art.10 din H. nr.2. se prevede că sintagma amenajări de utilitate publică a localității are în vedere acele suprafețe de teren afectate unei utilități publice, respectiv suprafețele de teren supuse unor amenajări destinate a deservi nevoile comunității, urmând a fi avute în vedere în acest sens atât servituțile legale cât și documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism, situația încadrându-se deci în excepțiile de la regula restituirii în natură.
Solicitarea de plată a unor daune cominatorii, de plată a unor sume cu titlul de chirii și de efectuare în compensare a unor lucrări de reparații construcții pentru diferența de teren care nu poate fi restituită în natură nu a fost făcută în mod legal în fața instanței de fond, raportat la prevederile art. 294 alin. 1 coroborat cu art. 316 C. astfel de solicitări neputând fi făcute pentru prima dată în fața instanței de recurs.
Susținerile recurentei U. S. C. în sensul că și la fondul cauzei au fost formulate pretenții în acest sens nu rezultă din dosar, instanța nepronunțându-se în nici un fel asupra unor asemenea pretenții. De altfel, în cazul în care astfel de pretenții ar fi fost formulate în fața instanței de fond, instanța nepronunțându-se în nici un fel asupra acestora, reclamanta avea la dispoziție calea prevăzută de art. 2812 C. în vederea remedierii acestei probleme, neputând a se formula critici prin cererea de recurs referitoare la aceste omisiuni ale instanței de fond având în vedere prevederile art. 2812a C. Și chestiunea celor două suprafețe de teren solicitate a fi atribuite prin compensare pentru terenul care nu a putut fi restituit în natură a fost rezolvată în mod temeinic și legal de către instanța de fond. Astfel, în ceea ce privește suprafața de 306 m.p. teren s-a reținut că aceasta face parte din domeniul public al mun. B., conform sentinței civile nr. 4. a T. B.-N., neputând fi deci atribuită reclamantei, cu titlu de compensare pentru terenul preluat abuziv și care nu mai poate fi restituit în natură. Susținerile reclamantei în sensul că această suprafață face parte din domeniul privat al municipiului B., în mod greșit reținându-se prin sentința civilă nr. 4. că ar face parte din domeniul public nu poate fi avută în vedere raportat la situația care rezultă din această hotărâre judecătorească irevocabilă care se bucură de puterea de lucru judecat. Nu are deci relevanță faptul că reclamanta a făcut demersuri și pentru anularea ordinului prefectului nr.74/2010. Situația juridică a celeilalte suprafețe de teren de 351,5 m.p. a fost de asemenea analizată de către instanța de fond, reținându-se că se află în proprietatea privată a unor persoane fizice, fiind atribuită prin D. nr. 1. emisă de P. mun. B., dispoziție care a fost cenzurată în instanță la solicitarea reclamantei, fiind apreciată ca valabilă prin sentința civilă nr. 3. rămasă irevocabilă. Faptul că reclamanta a înțeles din nou să atace această dispoziție nu are nicio relevanță în cauză în condițiile în care reclamanta nu a solicitat suspendarea judecării cauzei nici în fața instanței de fond și nici în recurs, până la soluționarea dosarului având acest obiect, nefăcând de altfel dovada înregistrării unei astfel de acțiuni, fiind discutabilă relevanța acesteia în soluționarea recursului. Nici prin concluziile scrise depuse la dosar, concluzii prin care s-a solicitat și repunerea pe rol a cauzei, reclamanta nu a făcut dovada existenței unor astfel de acțiuni și a obiectului acestuia, de altfel cererea de repunere pe rol nefiind justificată de existența unor alte dosare în curs de soluționare ci de alte considerente care nu sunt de natură să conducă la necesitatea repunerii cauzei pe rol. Singura critică întemeiată la adresa sentinței pronunțate de tribunal este cea referitoare la cheltuielile de judecată care au fost acordate în proporție de 40%, instanța de fond apreciind că aceasta este măsura în care a fost admisă acțiunea. Obiectul cauzei a fost plângere împotriva Dispoziției nr. 374/2007 emisă de P. mun. B. prin care s-a stabilit calitatea de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii pentru imobilul înscris în CF nr. 4785/2 și terenul aferent în favoarea numitelor P. M., L. Ana și U. C. și a numitei U. C. pentru imobilul înscris în CF nr. 4785/1 și terenul aferent, respingându-se cererile de acordare în echivalent a unor imobile și tardivă cererea privind terenul situat în str. C. C. de intervenție în interes propriu a avut practic același obiect. Acțiunea formulată și cererea de intervenție au fost admise în parte, prin dispoziția atacată reclamanta și intervenienta fiind stabilite ca persoane îndreptățite în temeiul Legii nr. 10/2001, fiind restituită în natură o suprafață de teren, pentru restul fiind menținute măsurile reparatorii prin echivalent acordate prin dispoziția atacată, apreciindu-se că în mod greșit s- a respins ca tardiv formulată cererea privind imobilele situate în str. C. Prin urmare, se apreciază de către Curte că acțiunea formulată de către reclamantă a fost admisă în proporție mai mare decât cea stabilită de tribunal, urmând ca în temeiul art. 274,276 C. pârâții să fie obligați la plata în favoarea acesteia a sumei de 5000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată la fondul cauzei reprezentând onorariu avocațial și onorariu expert. Având în vedere considerentele de mai sus instanța în temeiul art. 246 C. va lua act de renunțarea la judecarea recursului declarat de intervenienta B. M. și va admite, în temeiul art. 312 alin. 3 coroborat cu art. 3041 C. în parte recursul declarat de reclamanta U. S. C. împotriva sentinței civile numărul 1334 din (...) a T. B.-N. pronunțată în dosar numărul (...), pe care o va modifica în sensul că va obliga pârâții la plata în favoarea reclamantei a sumei de 5000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în fond. Se vor menține restul dispozițiilor sentinței ca fiind legale și temeinice. PENTRU ACE. MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E B. M. Ia act de renunțarea la judecarea recursului declarat de intervenienta Admite în parte recursul declarat de reclamanta U. S. C. împotriva sentinței civile numărul 1334 din (...) a T. B.-N. pronunțată în dosar numărul (...), pe care o modifică în sensul că obligă pârâții la plata în favoarea reclamantei a sumei de 5000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în fond. Menține restul dispozițiilor. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, A. A. C. A. C. ANA I. GREFIER, C. B. Red.A.C./dact.L.C.C. 2 ex./(...) Jud.fond: I. S.
| ← Decizia civilă nr. 1218/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 4633/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
