Decizia civilă nr. 4750/2011, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe civile - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA 1 CIVILĂ

Dosar nr. (...) Cod operator 8428

D. CIVILĂ NR. 4750/R/2011

Ședința publică din 18 noiembrie 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I.-D. C. JUDECĂTORI: A.-A. P.

C.-M. CONȚ

GREFIER : A.-A. M.

S-au luat în examinare recursul declarat de reclamanții V. E.-M., S. E. G.-J., P. E.-R. și S. E., recursul declarat de reclamantul S. E. G. J., recursul declarat de pârâtul P. M. C.-N. și recursul declarat de pârâtul C. LOCAL AL M. C.-N., împotriva sentinței civile nr. 173 din 24 februarie 2011 a T. C., pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe reclamanta intimată H. ANA, precum și pe intervenienții intimați H. A. A., H. E., H. F. Ș., H. T., S. R. M. C. S. și S. S. R. I. E. S., având ca obiect plângere la L. nr. 1..

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, pentru reclamantul recurent S. E. G.-J. se prezintă apărătorul ales de mandatara acestuia, Fazekas M., respectiv doamna avocat C. L. M., cu împuternicire avocațială de reprezentare la f. 86 din dosar, reclamanta intimată H. Ana personal și reprezentanta intervenientelor intimate S. R. M. C. S. și S. S. R. I. E. S., avocat S. R., în substituirea doamnei avocat A. D., cu împuternicire avocațială de reprezentare la f. 89 din dosar, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul declarat de reclamanții V. E.-M., S. E. G.-J., P. E.-R. și S. E. și recursul declarat de reclamantul S. E. G. J. în nume propriu, au fost formulate și motivate în termen legal, au fost comunicate părților adverse și sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

Recursul declarat de pârâtul P. M. C.-N. a fost formulat și motivat în termen legal, a fost comunicat cu părțile adverse și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

Recursul declarat de pârâtul C. Local al M. C.-N. a fost formulat și motivat în termen legal, a fost comunicat cu părțile adverse și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei după care doamna avocat S. R. depune la dosar delegația de substituire, care atestă că a fost împuternicită de către doamna avocat A. D. pentru a se prezenta în substituirea sa în dosarul nr. (...) al C. de A. C.

Reprezentanta reclamantului recurent S. E. G.-J., depune la dosar un înscris întitulat "Precizare";, care a fost înregistrat la data de (...) în dosarul nr. (...) al J. C.-N. și un extras de pe internet din L. nr. 1. și Codul civil: art. 480, art. 998 și art. 999, referitoare la neîndeplinirea obligației de a soluționa în termenul legal notificarea formulată în baza L. nr. 1., precum și antrenarea răspunderii civile a societății notificate și obligarea lacontravaloarea lipsei de folosință a imobilului preluat abuziv de stat și nerestituit.

Reprezentanta intervenientelor intimate arată că dorește să se lămurească un aspect cu privire la faptul că în dosar există două recursuri, respectiv un recurs declarat de reclamanții V. E.-M., S. E. G.-J., P. E.-R. și S. E., prin intermediul domnului avocat V. A. și un recurs declarat de reclamantul S. E. G. J. în nume propriu, iar la dosar nu există împuternicirea avocațială, care să ateste faptul că domnul avocat V. A. a fost împuternicit de reclamanți să declare recurs în numele lor, astfel încât, înțelege să invoce excepția lipsei calității de reprezentant a domnului avocat

V. A.

Reprezentanta reclamantului recurent S. E. G.-J. arată că, potrivit legii, partea poate să declare recurs atât personal, cât și prin intermediul unui avocat.

Curtea, în urma verificărilor efectuate, constată că în dosarul nr. (...) al T. C., la f. 124 și următoarele, sunt depuse procuri judiciare, din care rezultă că domnul avocat V. A. a fost împuternicit de către reclamanții P. E.- R., V. E.-M., S. E. G.-J. și S. E. să le reprezinte interesele în cauză, astfel încât, constată că este nefondată excepția lipsei calității de reprezentant a domnului avocat V. A.

Curtea, din oficiu, pune în discuția reprezentantei reclamantului recurent S. E. G.-J. și a reprezentantei intervenientelor intimate, un motiv de recurs de ordine publică, respectiv necompetența în primă instanță a T. C. în a soluționa petitul din cererea principală având ca obiect despăgubiri pentru lipsa de folosință a imobilului în litigiu și, împrejurarea dacă se poate aprecia în sensul că au fost soluționate în cauză de către prima instanță dosarele nr. (...) și nr. (...).

Reprezentanta reclamantului recurent S. E. G.-J. arată că petitul privind acordarea de despăgubiri pentru lipsa de folosință a imobilului în litigiu trebuia să se judece separat.

Reprezentanta intervenientelor intimate consideră că petitul privind acordarea de despăgubiri pentru lipsa de folosință a imobilului în litigiu este un petit accesoriu și putea fi judecat împreună cu cererea de chemare în judecată.

Curtea constată că prin precizarea de la f. 457 se arată că având în vedere primul petit din volumul III al dosarului nr. (...) al T. C., nu se mai solicită judecarea acestui petit în prezentul dosar, iar ulterior acest dosar a fost conexat la dosarul nr. (...) al T. C., astfel încât, prin prisma acestor chestiuni, dacă nu a fost soluționată pe fond plângerea împotriva Dispoziției P.ui M. C.-N., întrebarea ar fi dacă nu cumva este incidentă în cauză excepția lipsei de interes a reclamanților în a invoca nelegala condiționare a restituirii în natură a imobilului, de restituirea despăgubirilor primite în baza L. nr. 1. și pune în discuția reprezentantei reclamantului recurent S. E. G.-J. și a reprezentantei intervenientelor intimate acest aspect.

Reprezentanta reclamantului recurent S. E. G.-J. arată că se impune casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Cluj, având în vedere că plângerea formulată de acest reclamant împotriva Dispoziției P.ui M. C.-N. nu a fost soluționată sub nici o formă.

Reprezentanta intervenientelor intimate arată că primul petit din acțiunea reclamanților a fost înlăturat.

Curtea aduce la cunoștința reprezentantei intervenientelor intimate că la momentul la care s-a formulat precizarea în dosarul nr. (...) al T. C., acest dosar era un dosar distinct, iar întrebarea este dacă a fost soluționatăplângerea reclamantului S. E. G.-J. împotriva Dispoziției P.ui M. C.-N. sau nu.

Reprezentanta intervenientelor intimate arată că din cuprinsul sentinței atacate, rezultă că nu prea a fost soluționat acest petit.

Reprezentanta reclamantului recurent S. E. G.-J. și reprezentanta intervenientelor intimate arată că nu au de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.

Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul reprezentantei reclamantului recurent S. E. G.-J., reprezentantei intervenientelor intimate și reclamantei intimate H. Ana pentru a pune concluzii pe recursurile care formează obiectul prezentului dosar.

Reprezentanta reclamantului recurent S. E. G.-J. solicită admiterea recursului declarat de reclamanții V. E.-M., S. E. G.-J., P. E.-R. și S. E. și a recursului declarat de reclamantul S. E. G. J. în nume propriu, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru soluționarea pe fond a tuturor capetelor de cerere, pentru motivele dezvoltate pe larg în memoriile de recurs și având în vedere conexarea celor trei dosare.

Reprezentanta reclamantului recurent S. E. G.-J. arată că ulterior promovării acțiunii, a fost emisă D. P.ui M. C.-N., fapt ce a bulversat părțile din dosar și, de asemenea, arată că este inadmisibil a se soluționa o plângere la L. nr. 1., fără a fi depusă la dosar o carte funciară la zi, din care să rezulte situația juridică a imobilului în litigiu.

De asemenea, reprezentanta reclamantului recurent S. E. G.-J. arată că în ceea ce privește raportul de expertiză, reclamanții au solicitat identificarea imobilului atât sub aspectul compensării, cât și sub aspectul acordării de despăgubiri pentru imobilul în litigiu.

Reprezentanta reclamantului recurent S. E. G.-J. solicită respingerea celorlalte recursuri declarate în cauză.

Reprezentanta intervenientelor intimate S. R. M. C. S. și S. S. R. I. E. S., solicită respingerea recursului declarat de reclamanții V. E.-M., S. E. G.-

J., P. E.-R. și S. E. și a recursului declarat de reclamantul S. E. G. J. în nume propriu, pentru motivele arătate prin întâmpinarea depusă la dosar și admiterea recursurilor declarate de pârâții P. M. C.-N. și C. Local al M. C.-N., având în vedere că acea renunțare la judecată nu s-a făcut în baza unei procuri date de reclamantul S. E. G.-J., iar prin această renunțare la judecată nu s-a adus nici o vătămare și nici un prejudiciu reclamantului recurent S. E. G.-J., iar obiectul nemulțumirii a fost cota din imobilul în litigiu, însă în decizia atacată se reține că această cotă nu a fost stabilită pentru că nu a fost întocmit un protocol de predare-primire a imobilului în litigiu, prin urmare, consideră că instanța a avut în vedere și plângerea formulată de reclamantul S. E. G.-J., împotriva Dispoziției P.ui M. C.-N.

Reprezentanta intervenientelor intimate S. R. M. C. S. și S. S. R. I. E. S. arată că nu solicită cheltuieli de judecată.

Reclamanta intimată H. Ana arată că soțul său a decedat și a rămas văduvă cu patru copii, iar în urma decesului soțului său, consideră că are parte din imobilul în litigiu.

C U R T E A

Pr in sen tinț a c iv il ă nr. 173/(...), pronunț ată de T r ibunalul Cluj în dosar nr. (...), în baza art. 246 C.pr.civ., s-a luat act de renunțarea reclamanților V. E. M., P. E. R., S. E. și S. E. G. J. la judecarea petitului având ca obiect restituirea în natură, în favoarea reclamaților, a cotei ideale de 1. parte din imobilul situat în C.-N., str. M. nr.2, din acțiunea civilă precizată formulată împotriva pârâților P. M. C.-N. și C. Local al M. C.-N.

S-a respins acțiunea civilă precizată formulată de reclamanții V. E. M.,

P. E. R., S. E. și S. E. G. J., împotriva pârâților P. M. C.-N. și C. Local al M.

C.-N.

S-a admis cererea de intervenție accesorie în interesul pârâtului P. M. C.-N., formulată de intervenienții SC „. M. C." S. și SC S. „. I. E. S.

S-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta H. Ana (înregistrată sub nr. (...) al T. C.), împotriva pârâtului P. M. C.-N. și în consecință:

- a fost anulată în parte D. nr. 4472/(...), emisă de pârâtul P. M. C.-N., respectiv în ce privește soluția de respingere a notificării nr. 342/(...), înregistrată sub nr.56283/3 din (...), formulată de reclamanta H. A.

- s-a constatat calitatea reclamantei H. Ana de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii în conformitate cu prevederile L. nr. 1., republicată;

- s-a dispus restituirea în natură a cotei de 1. parte din apartamentele nr.1, nr. 15, nr. 16, nr. 17, nr. 18, nr. 19, nr. 20, nr. 21, nr. 22, nr. 23, nr.

24, nr. 25, nr. 26, nr. 27, nr. 28, nr. 29 și din terenul curte în suprafață de

235 mp., astfel cum sunt identificate la art. 1 din dispoziția atacată, în favoarea reclamantei H. Ana, cu obligația pentru reclamantă de a restitui despăgubirile încasate în baza L. nr. 1. actualizate la data plății pentru partea din imobil restituită,

- s-a dispus acordarea de despăgubiri, în favoarea reclamantei H. Ana pentru cota de 1. parte din apartamentele înstrăinate , respectiv cele cu numerele 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13 și 14 identificate la art. 1 din D. nr. 4472/(...) a P.ui M. C.-N., în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv

- T. VII din L. nr. 247/2005, urmând a se avea în vedere despăgubirile încasate în temeiul L. nr.1..

S-a respins cererea de intervenție accesorie în interesul pârâtului P.

M. C.-N., formulată de intervenienții SC „. M. C." S., în contradictoriu cu reclamanta H. A.

S-a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții H. A. A., H. F. Ș., H. T. și H. E., prin mandatar H. Ana, în contradictoriu cu paratul P. M. C.-N. și cu reclamanții V. E. M., P. E. R., S. E. și S. E. G. J.

S-a respins cererea intervenienților accesorii SC „. M. C."; S. și SC S. „. I. E." S. privind plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței următoarele:

„Asupra primului capăt de cerere din acțiunea principală formulată de reclamanții S. E., S. E. G. J., V. E. M. și P. E. R., înregistrată sub nr.(...) al T. C., se constată că aceștia au declarat, prin scriptul depus la dosar la data de (...), faptul că înțeleg să renunțe la judecarea acestuia, menținându-și cel de- al doilea petit al acțiunii introductive, având ca obiect despăgubiri pentru lipsa de folosință a părții din imobil ce li se cuvine (f.457-458 vol. I).

Potrivit prevederilor art. 246 alin. 1 C.pr.civ. reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, fie verbal în ședință fie prin cerere scrisă.

T. apreciază că sunt întrunite condițiile art. 246 C.pr.civ, sens în care va lua act de renunțarea reclamanților V. E. M., P. E. R., S. E. și S. E. G. J.la judecarea petitului având ca obiect restituirea în natură a cotei ideale de

1. parte din imobilul situat în C.-N., str. M. nr.2, din acțiunea civilă precizată formulată împotriva paraților P. M. C.-N. și C. Local al M. C.-N.

Prin D. de restituire, propunerea privind acordarea de despăgubiri și de respingere parțială nr. 4472 din (...) emisă de P. municipiului C.-N., s-au soluționat dosarele înregistrate sub nr.10630/3 din (...) privind pe D. G. I. Z., nr.42428/3 din (...) privind pe S. E., S. E. G. J., V. E. M. și P. E. R. și respectiv nr.56283/3 din (...) privind pe H. A.

În consecință, s-a dispus restituirea în natură, în favoarea numitului

D. G. I. Z., a cotei de 1. parte din apartamentele cu nr.1-29 din imobilul situat din punct de vedere administrativ în C.-N., str. M. nr.2, înscrise în CF colectivă nr.1. și CF individuală nr.1. și din terenul curte în suprafață de

235 mp. înscris în CF nr.3797, nr. top367/2, s-a dispus restituirea în natură în favoarea reclamanților V. E. M., P. E. R., S. E. și S. E. G. J., a cotei de 1. parte din apartamentele nr.1,15,16,17,18,19,20,21,22,23,24,25,26,27,28,29 și din terenul curte în suprafață de 235 mp. înscris în CF nr.3797, nr. top367/, prevăzându-se totodată că măsurile de restituire sunt condiționate de restituirea despăgubirilor încasate în baza L. nr.1., actualizate la data plății, pentru partea din imobil restituită, s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale - T. VII din L. nr.247/2005 pentru cota de 1. parte din apartamentele înstrăinate în baza L. nr.1., respectiv cele cu nr.2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,12,13,14 în favoarea reclamanților, având în vedere despăgubirile încasate în temeiul L. nr.1. și a fost respinsă notificarea nr.342/(...) formulată de reclamanta H. Ana, motivat de faptul că aceasta nu a făcut dovada calității de moștenitor după fostul proprietar al imobilului, și implicit, a calității de persoană îndreptățită la măsurile reparatorii prevăzute de L. nr.1..

Asupra imobilului înscris în CF nr.3797 C.-N., nr. top 367 casa cu etaj din piatră, la parter cu 11 localuri ptr. prăvălii, 7 camere,3 bucătării, 2 localuri pentru magazii și dependințe, iar la etaj cu 21 camere, 4 bucătarii, dependințe, curte și grădină cu suprafața totală de 1347 mp situat în C.-N., str. M. nr.2, proprietari tabulari au fost D. G. în cotă de 1. parte, văduva lui D. L., născută D. I., în cotă de 7. parte, D. G., în cotă de 1. parte, D. E. în cotă de 1. parte, D. G. în cotă de 1. parte, D. G. în cotă totală de 1. parte, D. E. în cotă totală de 1. parte și D. R. în cotă totală de 1. parte, imobilul fiind preluat de stat în temeiul Decretului 92/1950 și a Deciziunii nr.3086/274/IV din (...) a Comitetului Executiv al Sfatului P.ular al Orașului C. (f.14-20).

Proprietarul tabular de sub B1 D. G., asupra cotei de 1. parte, decedat la data de (...) (f.78) este tatăl proprietarilor tabulari D. R., căsătorită H., D.

K., căsătorită S. și D. G., fiecare dintre aceștia având înscris dreptul de proprietate asupra cate unei cote proprii de 1. parte.

În temeiul L. nr.1. reclamanții V. E. M., P. E. R., S. E. și S. E. G. J., au formulat notificare la data de (...) înregistrată sub nr.5. la BEJ C. M. , în calitate de succesori ai mamei lor, S. K. și al bunicului D. G., și de asemenea a formulat notificare și numitul D. G. Z., atât ca succesor al tatălui său D. G., coproprietar asupra cotei de 1. parte, cat și ca nepot de fiu al proprietarului de sub B1, D. G. (f.107-108, dos. (...)).

La rândul ei, a formulat notificare și reclamanta H. Ana, înregistrată sub nr. 342/(...) la BEJ P. N. (f.144 dos. nr.(...)), solicitând cota totală de 1. ce ar fi revenit soțului ei, H. F. G. Ș., atât ca nepot de fiu al proprietarului tabular de sub B1, D. G., cat și ca fiu al coproprietarei D. R., căsătorită H..

Proprietara tabulară D. R., căsătorită H., născută la data de (...), decedată la data de (...) (f.14 dos.(...)) a avut ca moștenitori legali, în calitate de fii, pe H. I. G. și H. F. G., ambii formulând cerere pentru despăgubiri în temeiul L. nr.1., admisă conform Hotărârii nr.275/(...) a Comisiei județene pentru aplicarea L. nr.1. (f.105, 135, 147 dos. nr.(...)).

Reclamanta H. Ana a fost soția numitului H. F. G. Ș., decedat anterior apariției L. nr.1., respectiv la data de (...) (f.146 dos.(...)) .

Potrivit certificatului de moștenitor nr.96/(...) emis de BNP D. G. I., moștenitori ai defunctului H. F. G. Ș., sunt reclamanta H. Ana , soție supraviețuitoare și intervenienții H. A. A., H. F. Ș., H. T., și H. E., în calitate de fii (f.7 dos. nr. (...)).

Dintre aceștia doar reclamanta H. Ana a formulat notificare în temeiul

L. nr.1., având nr.342/2001 al BEJ P. N. și înregistrată la P. M. C.-N. sub nr.56283/3/(...)(f.144 dos. nr.(...)).

În speță, nu poate fi reținută autoritatea de lucru judecat, idee avansată de intervenienții accesorii, deoarece dosarul nr.1527/2003 în care s-a pronunțat Sentința civilă nr.11373/2003 a J. C.-N. a avut cu totul alt obiect, respectiv plângere la L. nr.1. formulată de numitul D. G. I. Z., ori prezentul dosar, are ca obiect plângerea formulată de reclamanta H. Ana împotriva Dispoziției nr.4472/2009 emisă de P. M. C.-N. ulterior soluționării dosarului amintit. Practic, acesta este cadrul în care pretențiile reclamantei H. Ana sunt analizate din perspectiva incidenței dispozițiilor L. nr.1. la situația sa concretă, în dosarul anterior fiind verificate doar tangențial anumite aspecte de care însă instanța, în soluționarea prezentei cereri, nu este ținută.

Art. 2 al.1 lit. a din L. nr.1., astfel cum a fost modificat prin L. nr.247/2005, consacră caracterul abuziv al preluării imobilelor de către stat în temeiul Decretului nr.92/1950, decret în baza căruia a fost naționalizat de la antecesorii reclamanților și imobilul în litigiu.

Drept urmare, din coroborarea dispozițiilor art. 3 al.1 lit. a și art. 4 al.2 din L. nr.1. reclamanta H. Ana este persoană îndreptățită la măsuri reparatorii potrivit acestui act normativ.

Față de existența actelor de stare civilă depuse în copie legalizată la dosar și a certificatului de moștenitor nr.96/(...) emis de BNP D. G. I., instanța reține că reclamanta H. Ana a dovedit calitatea sa de succesoare a defunctului H. F. G. Ș. și, formulând în termen notificarea în temeiul L. nr.1. cu privire la imobilul preluat abuziv de stat, este persoană îndreptățită la măsurile reparatorii prevăzute de acest act normativ. În consecință, se impune admiterea acțiunii promovate de această reclamantă și anularea în parte a Dispoziției nr. 4472/(...) emisă de pârâtul P. M. C.-N., respectiv în ce privește soluția de respingere a cererii formulate de H. A.

În privința cotei ce urmează să revină reclamantei H. Ana, instanța constată că după proprietarul tabular D. G., de sub B1 există trei ramuri de moștenitori, corespunzătoare celor trei copii pe care defunctul i-a avut,respectiv S. K. (născ. D.), H. R. (născ. D.) și D. G., astfel încât cota sa de 1. parte va reveni în mod egal celor trei ramuri, fiecăreia cate 6. parte. Cum moștenitorii defunctei S. K. (născ. D.), sunt reclamanții V. E. M., P. E. R., S. E. și S. E. G. J. , acestora le va reveni împreună cota de 6. parte din cota bunicului lor, reclamantei H. Ana, succesoare a defunctei H. R. (născ. D.) îi va reveni de asemenea cota de 6. parte iar restul de 6. parte a revenit succesorului lui D. G., numitul D. G. I. Z.

În plus, față de această cotă, reclamanta H. Ana este îndreptățită și la cota de 1. parte ce a aparținut defunctei H. R., revenindu-i în total, cota de

1. parte din imobilul în litigiu, cu mențiunea că ea a fost singura moștenitoare a acestei defuncte care a formulat notificare în temeiul L. nr.1. și în consecință, raportat la dispozițiile art.4 al.4 din L. nr.1., ea va profita și de cotele moștenitorilor care nu au urmat procedura prevăzută cap. III din acest act normativ.

Sub aspectul măsurilor reparatorii care se cuvin reclamantei H. Ana, se reține că aceasta a solicitat, prin notificarea înregistrată sub nr.

56283/3/(...) la P. M. C.-N., în principal, restituirea în natură a cotei ce i se cuvine din imobilul în litigiu, și în subsidiar, în echivalent bănesc, iar ulterior, în anul 2003, prin cererea înregistrată sub nr.10954/45/(...) a precizat că solicită despăgubiri în echivalent bănesc (f.144,145 dos. nr.(...)).

Prezentă în fața instanței de judecată, reclamanta a reiterat faptul că dorește restituirea în natură, în măsura în care este posibil, a cotei ce îi revine din imobilul în litigiu și numai în subsidiar, dorește despăgubiri materiale.

De altfel, și în D. nr.2. a C. de A. C. prin care a fost modificată Sentința civilă nr.11373/2003 a J. C.-N., s-a reținut că și moștenitorii celorlalți coproprietari ai imobilului în litigiu, între care se află și reclamanta H. Ana, au solicitat restituirea în natură a imobilului în întregul său, sau după caz, în funcție de natura juridică a fiecărui apartament.

Instanța apreciază că în acest sens au fost toate demersurile reclamantei, intenția ei fiind aceea de a obține aceleași reparații ca și ceilalți moștenitori ai proprietarilor tabulari, respectiv succesorii defunctei S. K., chiar dacă uneori exprimarea ei a fost deficitară, în condițiile în care toate cererile le-a formulat personal, fără a beneficia de consultanță de specialitate.

Din cuprinsul dispozițiilor art.1, art.7 și art.9 al.1 din L. nr.1. rep., rezultă principiul prevalenței restituirii în natură, în sensul că imobilele preluate abuziv, indiferent în posesia cui se găsesc în prezent, se restituie în natură, în starea în care se află la data cererii de restituire și libere de orice sarcini.

Prin urmare, dacă prin notificare, persoana îndreptățită în accepțiunea L. nr.1., a solicitat restituirea în natură sau măsuri reparatorii în echivalent, cum este și cazul reclamantei H. Ana, unitatea deținătoare sau entitatea investită cu soluționarea cererii este obligată să verifice cu prioritate posibilitatea restituirii în natură a bunului și, numai în situația în care restituirea în natură a bunului nu este posibilă, să acorde măsuri reparatorii în echivalent.

În acest sens, instanța reține că din totalul apartamentelor din imobilul în litigiu , o parte, respectiv un număr de 13, au fost înstrăinate foștilor chiriași prin contracte de vânzare-cumpărare încheiate în temeiul L. nr.1., restul apartamentelor și terenul curte în suprafață de 235 mp. aflându-se în administrarea C.ui local al M. C.-N., și în consecință fiind libere în înțelesul L. nr.1., putând fi restituite în natură.

Drept urmare, asupra cotei de 1. parte din aceste apartamente care nu au fost înstrăinate ,respectiv nr.1, nr.15, nr.16, nr.17, nr.18, nr.19, nr.20, nr.21, nr.22, nr.23, nr.24, nr.25, nr.26, nr. 27, nr.28, nr.29 astfel cum sunt identificate la art. 1 din dispoziția atacată, precum și asupra cotei de 1. parte a terenului curte în suprafață de 235 mp, înscris în CFnr.3797

C. nr. top.367/2 instanța va dispune restituirea în natură, în favoarea reclamantei H. A.

În temeiul art.20 al.1 din L. nr.1. această măsură este condiționată de restituirea despăgubirilor încasate în temeiul L. nr.1., actualizate la data plății, pentru partea din imobil restituită.

În ce privește apartamentele înstrăinate în temeiul L. nr.1., față de împrejurarea că prin D. nr.2. a C. de A. C. (f.63-73 vol. I) contractele de vânzare-cumpărare ale foștilor chiriași (f.48-60), au fost anulate numai în privința cotei de 1. parte, cotă care a fost atribuită numitului D. G. I. Z., instanța va dispune acordarea de despăgubiri, în favoarea reclamantei H. Ana pentru cota de 1. parte din aceste apartamente, respectiv cele cu numerele 2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,12,13 și 14 identificate la art. 1 din D. nr.

4472/(...) a P.ui M. C.-N., în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv

- T. VII din L. nr.247/2005, urmând a se avea în vedere despăgubirile încasate în temeiul L. nr.1..

Sub aspectul sumelor încasate în temeiul L. nr.1. instanța reține că, în calitate de moștenitori ai defunctei H. R., au primit despăgubiri atât soțul reclamantei H. Ana, respectiv defunctul H. F. G. Ș. cat și fratele acestuia, H. I. G. Cum însă acesta din urmă nu a formulat cerere în temeiul L. nr.1., instanța, în aplicarea art. 4 al.4 din același act normativ, a apreciat că partea sa se cuvine reclamantei H. Ana, care s-a conformat L. nr.1..

Cu toate acestea, reclamanta H. Ana va fi ținută să restituie nu numai despăgubirile primite în temeiul L. nr.1. de soțul ei ci și cele primite de cumnatul ei H. I. G. A. întrucât din dispozițiile art.1 al L. nr.1. rep. reiese că măsurile reparatorii, indiferent de natura lor, privesc imobilul, astfel încât nu este posibil ca pentru unul și același bun, în speță pentru aceeași cotă din bunul respectiv, unii membrii ai familiei să beneficieze de despăgubiri, iar alții de restituirea în natură, caz în care ar rezulta o dublă despăgubire, fără niciun temei.

Mai mult, statul nu ar avea nicio posibilitate de a se întoarce împotriva lui H. I. G., fiul, respectiv nepotul proprietarilor tabulari, pentru recuperarea despăgubirilor.

În privința cotei ce urmează să revină reclamanților V. E. M., P. E. R., S. E. și S. E. G. J., având în vedere soluția adoptată asupra cererii reclamantei H. Ana, instanța constată că pe lângă cea de 6. parte rămasă de pe urma bunicului lor D. G., cum s-a reținut anterior, le revine și cota de 1. parte ce a aparținut mamei lor S. K. (născ. D.), revenindu-le în final, cota de

1. parte, astfel cum în mod corect s-a stabilit și prin D. nr. 4472/(...) emisă de pârâtul P. M. C.-N.

Având în vedere considerentele și temeiurile legale anterior expuse, instanța va admite acțiunea formulată de reclamanta, înregistrată sub nr.(...) al T. C., conexată la dosarul nr.(...) al T. C. și în consecință va anula în parte D. nr. 4472/(...) emisă de pârâtul P. M. C.-N., respectiv în ce privește soluția de respingere a notificării nr.342/(...) înregistrată sub nr.56283/3 din (...), formulată de reclamanta H. A. va constata calitatea reclamantei H. Ana de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii în conformitate cu prevederile L. nr. 1. republicată; va dispune restituirea în natură a cotei de

1. parte din apartamentele nr. 1, nr.15, nr.16, nr.17, nr.18, nr.19, nr.20, nr.21, nr.22, nr.23, nr.24, nr.25, nr.26, nr. 27, nr.28, nr.29 și din terenul curte în suprafață de 235 mp., astfel cum sunt identificate la art. 1 din dispoziția atacată, în favoarea reclamantei H. Ana, cu obligația pentru reclamantă de a restitui despăgubirile încasate în baza L. nr. 1. actualizate la data plății pentru partea din imobil restituită, va dispune acordarea de despăgubiri, în favoarea reclamantei H. Ana pentru cota de 1. parte dinaceste apartamente, respectiv cele cu numerele 2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,12,13 și 14 identificate la art. 1 din D. nr.4472/(...) a P.ui M. C.-N., în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - T. VII din L. nr.247/2005, urmând a se avea în vedere despăgubirile încasate în temeiul L. nr.1..

Față de această soluție, va respinge cererea de intervenție accesorie în interesul paratului P. M. C.-N., formulată de intervenienții SC „. M. C." S., cu sediul în C.-N. în contradictoriu cu reclamanta H. A.

Reținând îndreptățirea reclamantei H. Ana la măsuri reparatorii pentru cota de 1. parte din imobilul în litigiu, urmează a fi respinse pretențiile reclamanților V. E. M., P. E. R., S. E. și S. E. G. J. cu privire la anularea în parte a Dispoziției nr.4472/(...) a P.ui M. C.-N., respectiv a art.2 și 6 din această dispoziție, sub aspectul majorării cotei ce le revine din imobilul în litigiu, de la 1. parte la 2. parte.

Instanța apreciază că nu este întemeiată nici solicitarea reclamanților de a înlătura condiționarea măsurilor cuprinse în art.2 din dispoziția atacată, de restituirea despăgubirilor încasate în temeiul L. nr.1..

Astfel, din interpretarea dispozițiilor art.20 al.1 și 2 din L. nr.1. rep. rezultă că persoanele îndreptățite la restituirea în natură au obligația returnării sumei reprezentând despăgubirea primită în condițiile L. nr. 1., actualizată cu indicele inflației, iar dacă imobilul a fost vândut în temeiul L. nr.1. și persoanele îndreptățite au primit despăgubiri potrivit prevederilor L. nr. 1., ele au dreptul la diferența dintre valoarea încasată, actualizată cu indicele inflației, și valoarea corespunzătoare a imobilului.

Din H. nr.275/(...) a Comisiei județene pentru aplicarea L. nr.112/1998 reiese faptul că reclamanților li s-au acordat despăgubiri în temeiul L. nr.1. pentru întreaga cotă de 1. parte din imobilul în litigiu.

Pe de altă parte, prin dispoziția contestată, s-a dispus în favoarea reclamanților atât măsura reparatorie a restituirii în natură, pentru o parte din imobil, cat și prin echivalent bănesc, pentru o altă parte din imobil.

Scopul adoptării L. nr.1. este acela de a repara prejudiciile cauzate prin preluarea abuzivă a imobilelor, iar nu în sensul reparării aceleași pagube de două ori, cum s-ar întâmpla dacă reclamanții nu ar fi obligați la plata despăgubirilor plătite de stat pentru același bun.

În ce privește pretențiile reclamanților din acțiunea introductivă referitoare la obligarea paraților la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosința a părții ce li se cuvine din imobil, începând cu data de (...) pană la data întocmirii protocolului de predare-primire a cotei de proprietate a reclamanților din imobil ,instanța urmează a le respinge.

Astfel, chiar dacă dreptul reclamanților la măsuri reparatorii în temeiul L. nr.1. nu este negat, întinderea acestui drept urmează a fi stabilită definitiv doar odată cu rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri, în condițiile în care chiar reclamanții sunt cei care au contestat prin cererea înregistrată sub nr.(...), conexată prezentului dosar, cota de proprietate la care sunt îndreptățiți din imobilul în litigiu, astfel cum a fost ea stabilită prin D. nr. 4472/(...) emisă de P. M. C.-N.

Totodată, neîntocmirea protocolului de predare-primire asupra cotei de proprietate a reclamanților din imobilul în litigiu se datorează propriei lor conduite, în contextul în care au atacat dispoziția susmenționată pe calea prezentului demers, astfel încât nu poate fi reținută culpa paraților sub acest aspect.

Având în vedere considerentele expuse, instanța va respinge în întregime acțiunea civilă precizată formulată de reclamanții V. E. M., P. E.

R., S. E. și S. E. G. J. împotriva paraților P. M. C.-N., și C. Local al M. C.-N. și în consecință, față de această soluție, va admite cererea de intervenție accesorie în interesul paratului P. M. C.-N., formulată de intervenienții SC „. M. C." S., și SC S. „. I. E. S. în contradictoriu cu reclamanții V. E. M., P. E. R., S. E. și S. E. G. J.

Cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții H. A. A., H. F. Ș., H. T., și H. E. prin mandatar H. Ana, va fi respinsă motivat de faptul că nu s-a dovedit în cauză înregistrarea de către aceștia a notificării în temeiul L. speciale.

Astfel, în conformitate cu dispozițiile L. 1., ei aveau posibilitatea de a formula notificare în termenul special prevăzut de acest act normativ în calitatea de succesori a defunctului H. F. G. Ș. cerință neîndeplinită, așa cum rezultă din considerentele arătate, notificarea fiind înregistrată doar de mama intervenienților, H. A.

Este real că aceasta din urmă a acționat în calitate de mandatar a intervenienților, dar numai în ceea ce privește formularea cererii de intervenție, procura notarială autentificată sub nr.1426/(...) de BNP G. M. specificând acest lucru.

Mai mult, intervenienții prezenți în fața instanței au arătat în mod expres faptul că nu au formulat notificare în temeiul L. nr.1., iar din cuprinsul notificării depuse de mama acestora, H. Ana, nu rezultă că ea ar fi acționat și în calitate de mandatară a copiilor ei.

Sub aspectul cheltuielilor de judecată se reține că doar intervenienții accesorii au solicitat și justificat în același timp astfel de cheltuieli însă, este de principiu că intervenientul accesoriu trebuie să suporte întotdeauna cheltuielile propriei cereri, indiferent dacă hotărârea s-a pronunțat sau nu în favoarea părții pentru care a intervenit, argumentat de faptul că intervenția voluntară accesorie nu trebuie să aibă drept consecință sporirea cheltuielilor de judecată pe care le va suporta partea ce va cădea în pretenții.

În consecință, a fost respinsă cerere intervenienților accesorii privind plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei sentințe au decl ar at recurs, în ter me n leg al,

recl aman tul S. E. G. J., recl aman ț ii V. E . M., P. E. R., S. E., S. E. G. J., toț i printr-un memoriu comun de recurs, pârâtul P. municipiului C.-N. ș i p âr âtul C.

Local al municipiului C.-N.

1. Prin memoriul comun de recurs, recl aman ț ii recurenț i V. E . M., P. E .

R., S. E. și S. E. G. J. au solicitat instanței, în temeiul art. 304 pct. 9

C.pr.civ., admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței recurate, în sensul admiterii în parte a acțiunii lor, după cum urmează: să se înlăture din cuprinsul art. 3 al Dispoziției atacate prevederea referitoare la condiționarea restituirii în natură, dispusă prin art. 2, de restituirea despăgubirilor încasate în temeiul L. nr. 1.; să fie obligați pârâții P. municipiului C.-N. și C. Local al municipiului C.-N. la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosință a părții ce li se cuvine în natură din imobilul în litigiu, de 1. parte din apartamentele 1 și 15-19, determinată în raport cu chiriile practicate în zonă pentru spațiile cu destinațiile comercială, despăgubiri vizând perioada (...) - până la data întocmirii protocolului de predare-primire a cotei lor de proprietate, însumând un total de 444.527,15 lei, calculată până la data de (...), iar în continuare, până la data predării efective a imobilului, suma de 11.698 lei lunar; în subsidiar, să le fie acordate despăgubiri pentru lipsa de folosință a cotei lor de proprietate, de 1.parte din imobilul în litigiu, pentru perioada cuprinsă între (...) - (...), de

17 luni și 9 zile, însumând un total de 202.375 lei; cu cheltuieli de judecată în fond și recurs.

În motivarea recursului, reclamanții V. E. M., P. E. R., S. E. și S. E. G.

J. au arătat că în mod greșit prima instanță a respins ca neîntemeiat petitul privind înlăturarea din cuprinsul 2 al Dispoziției atacate a condiționării restituirii în natură de restituirea despăgubirilor primite la L. nr. 1., câtă vreme, această condiționare este nelegală, raportat la prevederile art. 1 din L. nr. 1. și art. 12 din aceeași lege, texte legale care excludeau de la aplicarea prevederilor L. nr. 1. imobilele și spațiile cu altă destinație decât cea de locuință.

În speță, din chiar descrierea de carte funciară rezultă că imobilul în litigiu, atât la data trecerii în proprietatea Statului, cât și la data aplicării L. nr. 1., avea spații comerciale la parter (11 prăvălii, magazii și depozite) și apartamente pentru locuit la etaj.

Prin aplicarea L. nr. 1. reclamanților nu le-au fost restituite spațiile comerciale, evident pentru faptul că nu formau obiectul acestei legi, iar măsura despăgubirilor acordate viza doar spațiile cu destinație de locuință, adică apartamentele 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13 și 14, ocupate de chiriași persoane fizice, și cărora ulterior li s-au și vândut aceste apartamente, în timp ce, situația juridică a spațiilor comerciale urmează a fi rezolvată abia prin L. nr. 1..

Raportat la aceasta, motivarea sentinței atacate, conform căreia despăgubirile potrivit L. nr. 1. au fost acordate pentru întregul imobil, adică și pentru spațiile comerciale care nu aveau niciodată destinația de locuințe, este nelegală, încălcând art. 1 din L. nr. 1., fiind evident că despăgubirile acordate în baza L. nr. 1. au fost stabilite doar pentru apartamentele cu destinația de locuință, nu și pentru spațiile comerciale reprezentând apartamentele 1, 15-29.

Greșit reține prima instanță că dacă s-ar înlătura condiționarea restituirii în natură a spațiilor comerciale, apartamentele 1, 15-29, s-ar ajunge la o dublă reparație în favoarea reclamanților.

În cuprinsul Dispoziției atacate este confirmată implicit această solicitare a recurenților, prin prevederile art. 6 din D. atacată, în care se arată că se propune acordarea de despăgubiri în condițiile prevăzute de T. VII din L. nr. 247/2005, pentru cota de 1. parte din apartamentele înstrăinate în baza L. nr. 1., respectiv, apartamentele nr. 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8,

9, 10, 11, 12, 13 și 14, identificate la art. 1 din Dispoziție „având în vedere despăgubirile încasate în baza L. nr. 1. pentru acestea, în favoarea revendicatorilor menționați în art. 2 din Dispoziție";.

Din cuprinsul acestui articol rezultă faptul că și despăgubirile în baza

L. nr. 1. au fost plătite pentru aceste apartamente, înstrăinate chiriașilor și nu pentru spațiile ce formează obiectul art. 2 din Dispoziție, măsura condiționării restituirii cotei cuvenite reclamanților din spațiile comerciale, și care nu au format obiectul L. nr. 1., finind una abuzivă.

Situația despăgubirilor acordate în baza L. nr. 1. nu va rămâne însă nesoluționată, urmând să fie aplicate prevederile art. 20 alin. 2 teza finală din L. nr. 1..

Este nelegală motivarea primei instanțe, conform căreia, nu se justifică acordarea despăgubirilor pentru lipsa de folosință a spațiilor comerciale, restituite în natură către reclamanți, în favoarea reclamanților, pe motiv că D. nu este definitivă datorită reclamanților care au atacat-o în instanță, câtă vreme, cel puțin de la data de (...) și până la data de (...),entitatea învestită nu are nicio justificare pentru neemiterea

Dispoziției de restituire, tergiversarea fiind evidentă și imputabilă P.ui.

Reclamanții au arătat că temeiul juridic al acestui petit se regăsește în prevederile art. 998 - 999 C.civ., și se justifică prin aceea că, nesoluționarea în termen a notificării lor a generat imposibilitatea de a se putea bucura de bunul imobil care le aparține de drept și de care oricum, atât reclamanții, cât și antecesorii lor, au fost lipiți o foarte îndelungată perioadă de timp, iar pe de altă parte, se justifică prin dispozițiile art. 25, art. 26 din L. nr. 1..

Tot în susținerea acestui motiv de recurs, reclamanții s-au prevalat de două variante de calcul prin raportare la un studiu de piață, concluzionând în sensul că este întemeiată solicitarea lor de obligare a pârâților la contravaloarea lipsei de folosință.

2. Prin recursul promovat și motivat în mod individual, reclamantul S. E. G.-I. a solicitat, în principal, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, în vederea administrării probei cu expertiza tehnică judiciară, în vederea restituirii în natură a imobilului obiect al prezentului litigiu, iar în subsidiar, modificarea sentinței atacate cafiind nelegală.

În motivarea recursului, reclamantul a arătat că în mod nelegal prima instanță a apreciat că reclamantul ar fi renunțat, alături de ceilalți reclamanți, la solicitarea de judecare a petitului de restituire în natură a cotei ideale din dreptul de proprietate la care reclamantul este îndreptățit, din imobilul reprezentând teren și construcție, situat în C.-N., str. M. nr. 2, în condițiile în care reclamantul nu a acordat niciodată mandat avocatului, pentru a formula cererea de renunțare la judecata acestui petit.

Renunțarea la judecată în sensul dispozițiilor art. 246 C.pr.civ., este un act de dispoziție, care implică manifestarea de voință expresă și personală a părții, adică a reclamantului recurent, sau un mandat special acordat avocatului.

Reclamantul recurent nu a semnat personal cererea de renunțare la judecarea petitului a) din acțiune, nici nu a acordat avocatului vreo împuternicire pentru a efectua acte de dispoziție în numele și pe seama reclamantului.

Prin urmare, reclamantul nu a fost reprezentat legal, iar drepturile reclamantului au fost nesocotite în raport cu voința proprie, coroborat cu dreptul său de a obține o justă despăgubire, prin restituirea în natură a imobilului obiect al prezentei spețe.

De altfel, reclamantul nu a avut cunoștință de mersul dezbaterilor și nici comunicarea sentinței nu s-a făcut la domiciliul său, astfel încât, teoretic, a fost pus în imposibilitatea de a se apăra.

În mod nelegal prima instanță a menținut dispozițiile art. 6 din D. nr.

4472/(...), prin care pentru apartamentele care au fost vândute în temeiul L. nr. 1., cu numerele 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13 și 14, s-a propus acordarea de despăgubiri în temeiul T.ui VII din L. nr. 247/2005, în favoarea persoanelor indicate în art. 1, inclusiv în favoarea recurentului reclamant, câtă vreme, reclamanții au solicitat restituirea în natură, în indiviziune a cotei ideale de 1. parte din imobilul situat în C.-N., str. M. nr. 2, ulterior pretențiile fiind majorate în temeiul dreptului de acrescământ prevăzut de L. nr. 1., menționând expres faptul că reclamantul solicită compensarea prin echivalent, pe baza unei expertize tehnice, a cotei de proprietate de 1. parte, vândută chiriașilor, din cota de 1. parte rămasă în proprietatea statului sub B 2, 3, 4 și 5, nevândută din parter, și care nu a fost revendicată de foștii proprietari.

În mod nelegal prima instanță a dispus acordarea de despăgubiri pentru apartamentele vândute, fără a cerceta măcar posibilitatea de atribuire în compensare, pentru cota ideală din apartamentele vândute, cu o cotă ideală, în natură, din apartamentele rămase în proprietatea Statul Român, care sunt libere în accepțiunea L. nr. 1. și care astfel pot fi atribuite în compensare, chiar și în cotă ideală.

Prin această, arată reclamantul recurent, instanța de fond a încălcat dispozițiile art. 1 alin. 2 și alin. 5, art. 20 alin. 3 și art. 26 din L. nr. 1., care prevăd în mod imperativ faptul că, dacă restituirea în natură nu este posibilă, compensarea primează oricăror despăgubiri bănești.

3. Prin propriul recurs, pârâtul P. municipiului C.-N. a solicitat ca, în temeiul art. 312 și art. 304 pct. 9 C.pr.civ., să se admită recursul, să se modifice hotărârea recurată, în sensul respingerii în întregime a cererii de chemare în judecată, cu consecința menținerii în totalitate a Dispoziției nr.

4472/2009.

În motivarea recursului, a fost reprodus dispozitivul hotărârii primei instanțe, parțial starea de fapt a cauzei, arătându-se că hotărârea recurată este nelegală, întrucât revendicatoarea H. Ana nu face dovada calității de persoană îndreptățită la acordarea de măsuri reparatorii prevăzute de lege, potrivit dispozițiilor art. 3 rap. la art. 4 din L. nr. 1., D. nr. 4472/(...) fiind emisă în mod corect și legal în acest sens.

În speță, sunt incidente prevederile L. nr. 36/1995, conform cărora dovada calități de moștenitor se face cu certificat de moștenitor, iar în lipsa acestuia sau a unei hotărâri judecătorești care să ateste dezbaterea succesivă a succesiunii după proprietarul tabular, cât și transmiterea patrimoniului acestuia către revendicator, calitatea de moștenitori a notificatorilor nu este dovedită.

Drept urmare, se impune respingerea cererii de chemare în judecată și menținerea Dispoziției nr. 4472/2009, ca temeinică și legală.

4. Prin propriul recurs, pârâtul recurent C. Local al municipiului C.-N. asolicitat ca, în temeiul art. 312 și art. 304 pct. 9 C.pr.civ., să se admită recursul, să se modifice hotărârea recurată, în sensul respingerii în întregime a cererii de chemare în judecată, cu consecința menținerii în totalitate a Dispoziției nr. 4472/2009.

Drept urmare, se impune respingerea cererii de chemare în judecată și menținerea Dispoziției nr. 4472/2009, ca temeinică și legală.

Pr in în tâmp in are a f or mul ată în c auz ă, recl aman ta in timată H. An a a solicitat respingerea recursurilor pârâților, cu motivarea că sentința T. estelegală și temeinică, făcându-i dreptate unei femei simple și fără apărare.

In terven ien tele acces or ii S.C R. M. C. S. ș i S. S. R. I. E. S. , au solicitatrespingerea recursului comun al reclamanților V. E. M., P. E. R., S. E. și S.

E. G. J., și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică, invocând în motivarea întâmpinării prevederile art. 20 alin. 1 din L. nr. 1., conform cărora, persoanele care au primit despăgubiri în condițiile L. nr. 1., cu modificările ulterioare, pot solicita restituirea în natură numai în cazul în care imobilul nu a fost vândut până la data intrării în vigoare a prezentei legi și numai după returnarea sumei reprezentând despăgubirea primită, actualizată cu indicele de inflație.

Reclamanții, prin H. nr. 275/(...) a Comisiei județene C. pentru aplicarea L. nr. 1., au primit despăgubiri în temeiul acestei legi, pentru întreaga cotă de 1. parte din imobilul în litigiu, astfel încât, apărările lor, în sensul că despăgubirile au vizat apartamentele închiriate, nu pot fi primite.

S-a mai invocat prin întâmpinare că solicitarea recurenților, formulată în subsidiar, vizând despăgubirile pentru lipsa de folosință, nu se încadrează în niciuna din ipotezele prevăzute de art. 294 alin. 2 C.pr.civ., conform căruia, se vor putea cere dobânzi, rate, venituri ajunse la termen și orice alte despăgubiri ivite după darea hotărârii primei instanțe.

R ecu r su l re c la ma n ților V. E. M., P. E. R ., S. E. și S. E. G.

J. este fondat în parte, recursul reclamantului S. E. G.-I.

e ste fond a t în în tre g ime , iar r ecu r sur ile pârâților P. municipiului C.-N . și C. Loca l a l mun ic ipiu lu i C. -N. sunt nefondate.

Cu pr iv ire l a l imite le î nves tir ii ins tanțe i de f ond .

Dosar nr. (...).

Primul dosar cu care instanța T. C. a fost sesizată este dosarul nr. (...), înregistrat pe rolul T. C. la data de (...).

În acest dosar, calitatea de reclamanți au avut-o numiții V. E. M., P. E. R., S. E. și S. E. G. J., aceștia judecându-se în contradictoriu cu pârâții P. municipiului C.-N. și C. Local al municipiului C.-N.

Cererea introductivă de instanță înregistrată sub nr. (...) a avut două petite:

- un prim petit, notat a) de către reclamanți, și prin care aceștia au solicitat restituirea în natură, în indiviziune, către reclamanți, a cotei ideale de 1. parte din imobilul situat în municipiul C.-N., str. M. nr. 2, înscris în CF nr. 3797 C., A + 1, nr. top 376, constând din casă cu etaj din piatră, la parter cu 11 localuri pentru prăvălii, 7 camere, 3 bucătării, două localuri pentru magazii și dependințe, iar la etaj cu 21 de camere, 4 bucătării, dependințe, curte și grădină cu suprafața totală de 1497 mp (374 stj.p.), imobil care la data înaintării notificării era dezmembrat în două loturi, unul cu nr. top nou 367/1, constând din teren cu construcții de 1111 mp și altul cu nr. top nou 367/2, în suprafață de 235 mp și compensarea prin echivalent a cotei lor de proprietate de 1. parte vândută chiriașilor, reprezentând etajul complet și apartamentul 2, 4 de la parter, din cota de 3. parte rămasă în proprietatea statului, sub B 2, 3, 4, și 5, și nevândute din parter, care nu a fost revendicate de foștii proprietari; în subsidiarul acestui prim petit, reclamanții au solicitat ca numai în mod subsidiar stabilirea și acordarea măsurilor reparatorii să se facă prin echivalent valoric pentru partea de etaj și pentru apartamentele 2, 4 de la parter, vândute chiriașilor în baza L. nr. 1.;

- un al doilea petit, notat b) de către reclamanți, având ca obiect obligarea P.ui municipiului C.-N., prin C. Local al municipiului C.-N., la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosință a părții ce li se cuvine din imobil, determinată prin expertiză, după chiriile încasate de către pârât dela locatarii spațiilor închiriate și după chiriile practicate în zonă, pentru partea neînchiriată și vândută, începând cu data de (...) și până la data întocmirii protocolului predare-primire a cotei lor de proprietate din imobil (f. 2, 3 din dosar nr. (...), vol. I).

În acest dosar, la data de (...) (f. 457, vol. I), reclamanții V. E. M., P. E. R., S. E. și S. E. G. J., prin avocat V. A., au depus la dosarul cauzei o așa- zisă „cerere de modificare a acțiunii";, prin care au arătat că „renunțăm la judecarea primului petit al acțiunii, notat cu a), în acest cadrul procesual, urmând ca nemulțumirile noastre în legătură cu D. emisă în timpul procesului să fie soluționată în cadrul plângerii arătată mai sus";, respectiv, în dosar nr. (...), și arătând, totodată, că „menținem în continuare al doilea petit al acțiunii noastre, notat cu b) și cerem judecarea acestuia în continuare";.

În motivarea acestei „cereri de modificare a acțiunii";, formulată de reclamanți prin intermediul avocatului V. A., s-a arătat că după intentarea acțiunii din dosar nr. (...), respectiv la data de (...), a fost emisă D. P.ui municipiului C.-N. nr. 4472/(...), prin care a fost soluționată într-un anumit mod notificarea reclamanților nr. 5., care formează obiectul primului petit, notat cu a), iar împotriva acestei Dispoziții reclamanții au formulat plângere, înregistrată pe rolul T. C. sub nr. (...).

La data de (...), reclamanții V. E. M., P. E. R., S. E. și S. E. G. J., prin intermediul aceluiași avocat V. A., au depus la dosarul nr. (...) o nouă precizare de acțiune, arătând că „prin cererea de modificare a acțiunii din

(...) am renunțat la petitul nr. 1 al acțiunii introductive … și menținem în continuare petitul nr. 2 având ca obiect cererea noastră de despăgubiri pentru lipsa de folosință a imobilului în litigiu";, sens în care înțeleg să solicite obligarea P.ui municipiului C.-N., prin C. Local al municipiului C.-N., la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosință a cotei părți din imobilul în litigiu ce le revine, pentru perioada (...), până la data pronunțării sentinței și în continuare chiria lunară datorată până la data întocmirii procesului- verbal de predare-primire a imobilului, cu cheltuieli de judecată (f. 475, vol. I).

Ulterior, reclamanții au depus o nouă precizare de acțiune, la data de

(...), prin care au precizat despăgubirile ce li se cuvin pentru lipsa de folosință a cotei lor din imobil (f. 656, vol. I), arătând că există patru variante de calcul a acestor despăgubiri și că în varianta 4, corespunzătoare cotei lor ideale de 1. parte, li s-ar cuveni 342.574,60 lei plus 11.560,45 lei.

Variantele 1, 2, 3 de calcul, în opinia C. de A. C., nu prezintă relevanță în cauză, raportat la D. nr. 2. a C. de A. C., pronunțată în dosar nr. (...), și prin care s-a stabilit în mod irevocabil și cu autoritate de lucru judecat că revendicatorilor le revine din imobilul în litigiu o cotă ideală de 1. parte, ca urmare a admiterii acțiunii formulată în acel dosar de către numitul D. G. I. Z.

În dosar nr. (...) au formulat cerere de intervenție accesorie în interesul pârâtului P. municipiului C.-N., numitele S. R. M. C. S. și S. S. R. I. E. S., solicitând respingerea acțiunii reclamanților, cu cheltuieli de judecată (f.

666, vol. I).

Tot în acest dosar au formulat cerere de intervenție principală, în nume propriu, intervenienții H. A. A., H. F. Ș., H. T. și H. E., solicitând să li se recunoască calitatea de descendenți moștenitori ai defuncților D. G. sen. și D. R., căsătorită H. (f. 1, vol. II).

A. cerere de intervenție principală a fost pusă în discuția contradictorie a părților și încuviințată în principiu la termenul de judecată din (...) (f. 22, vol. II).

Numita H. Ana a formulat întâmpinare la cererea de intervenție principală, arătând că doar ea singură a formulat notificare în baza L. nr. 1., iar nu și copiii ei, intervenienții H. A. A., H. F. Ș., H. T. și H. E. (f. 16, vol. II).

Dosar nr. (...).

La data de (...) pe rolul T. C. a fost înregistrat dosarul nr. (...), în care calitatea de reclamant o avea numita H. Ana, iar calitatea de pârât o avea P. municipiului C.-N.

Acest dosar a fost conexat ulterior, prin Î. din (...), la dosarul nr. (...).

Prin cererea înregistrată sub nr. (...), în realitate o veritabilă plângere la L. nr. 1., reclamanta H. Ana, în contradictoriu cu pârâtul P. municipiului C.-N., a solicitat instanței să dispună modificarea Dispoziției nr. 4472/(...), art. 7 din această Dispoziție, în sensul admiterii Notificării nr. 342/(...), cu consecința stabilirii calității sale de moștenitor pentru cota de 1. parte din imobilul înscris în CF nr. 3797 C.-N., nr. top 367, situat în C.-N., str. M. nr.

Dosarul nr. (...).

La data de (...), pe rolul T. C. a fost înregistrat dosarul nr. (...), de către reclamanții V. E. M., P. E. R., S. E. și S. E. G. J., prin avocat V. A., în contradictoriu cu P. municipiului C.-N., dosar care ulterior, prin Î. din (...) a fost conexat la dosarul nr. (...).

Prin cererea înregistrată sub nr. (...), în realitate o plângere întemeiată pe dispozițiile L. nr. 1., reclamanții V. E. M., P. E. R., S. E. și S. E. G. J. au solicitat instanței să dispună anularea în parte a Dispoziției nr. 4472/(...), respectiv a prevederilor art. 2, 3 și 6 din această Dispoziție, cu consecința modificării acestora după cum urmează: să se stabilească faptul că reclamanților din prezenta cauză li se cuvine o cotă ideală de 2. parte, sens în care să fie modificat art. 2 din Dispoziție; să se înlăture din cuprinsul art. 3 prevederea referitoare la condiționarea măsurilor dispuse prin art. 2 din D. atacată, de restituire a despăgubirilor încasate în baza L. nr. 1.; la art. 6 din Dispoziție, în loc de cota 1. parte să se treacă cota de 2. parte.

Cu pr iv ire l a l imite le mand atulu i acord at de reclamanț ii V. E. M., P. E.

R., S. E. ș i S. E. G. J. în f avo are a avoc atul u i V. A.

Avocatul V. A. i-a reprezentat pe reclamanți în prezenta cauză în virtutea unor procuri speciale autentificate, deci a unui mandat civil, în sensul art. 1532 și urm. C.civ., iar nu în temeiul unui contract de asistență juridică întocmit în condițiile L. nr. 36/1995.

Astfel, prin procura specială autentificată sub nr. 784/(...) de BNP F. E. din Ș. S., reclamanta P. E. R. l-a împuternicit pe numitul V. A., ca în numele său și pentru sine „să redacteze, să depună și să susțină în fața autorităților competente, cererile pentru realizarea drepturilor conferite de L. nr. 1., privind imobilele din municipiul C.-N. și din orașul Ș. S., care au constituit proprietatea în cotă parte a mamei mele, S. K., născută Donoga, în prezent decedată"; (f. 124 din dosar nr. (...)).

În cuprinsul acestui mandat special s-a prevăzut expres care sunt limitele mandatului acordat lui V. A., după cum urmează: „mandatarul meu în numele meu și pentru mine va efectua toate demersurile necesare în fața oricăror organe ale autorității publice locale sau centrale și în fața altor persoane juridice sau fizice, precum și în fața organelor judecătorești, până la obținerea reparațiilor în natură sau prin echivalent, după situația concretă a fiecărui imobil. Pentru ducerea la îndeplinire a prezentuluimandat, mandatarul meu va face toate demersurile în acest sens, va semna în numele meu și pentru mine oriunde va fi necesar, semnătura sa fiindu-mi opozabilă";.

Se poate constata, astfel, că mandatul a fost unul în sensul valorificării drepturilor cuvenite reclamantei, în baza L. nr. 1., iar nicidecum în sensul renunțării acesteia la drepturile ce i se cuveneau.

Prin procura specială autentificată sub nr. 1097/(...) de BNP F. E., Ș.

S., S. E. l-a împuternicit pe numitul V. A., ca în numele său și pentru sine

„să redacteze, să depună și să susțină în fața autorităților competente, cererile pentru realizarea drepturilor conferite de L. nr. 1., privind imobilele din municipiul C.-N. și din orașul Ș. S., care au constituit proprietatea în cotă parte a mamei mele, S. K., născută Donoga, în prezent decedată"; (f. 125 din dosar nr. (...)).

În cuprinsul acestui mandat special s-a prevăzut expres care sunt limitele mandatului acordat lui V. A., după cum urmează: „mandatarul meu în numele meu și pentru mine va efectua toate demersurile necesare în fața oricăror organe ale autorității publice locale sau centrale și în fața altor persoane juridice sau fizice, precum și în fața organelor judecătorești, până la obținerea reparațiilor în natură sau prin echivalent, după situația concretă a fiecărui imobil. Pentru ducerea la îndeplinire a prezentului mandat, mandatarul meu va face toate demersurile în acest sens, va semna în numele meu și pentru mine oriunde va fi necesar, semnătura sa fiindu-mi opozabilă";.

Se poate constata, astfel, că mandatul a fost unul în sensul valorificării drepturilor cuvenite reclamantului, în baza L. nr. 1., iar nicidecum în sensul renunțării acestuia la drepturile ce i se cuveneau.

Prin procura specială autentificată sub nr. 774/(...) de BNP F. E., Ș.

S., reclamantul S. E. G.-I. l-a împuternicit pe numitul V. A., ca în numele său și pentru sine „să redacteze, să depună și să susțină în fața autorităților competente, cererile pentru realizarea drepturilor conferite de L. nr. 1., privind imobilele din municipiul C.-N. și din orașul Ș. S., care au constituit proprietatea în cotă parte a mamei mele, S. K., născută Donoga, în prezent decedată"; (f. 126 din dosar nr. (...)).

În cuprinsul acestui mandat special s-a prevăzut expres care sunt limitele mandatului acordat lui V. A., după cum urmează: „mandatarul meu în numele meu și pentru mine va efectua toate demersurile necesare în fața oricăror organe ale autorității publice locale sau centrale și în fața altor persoane juridice sau fizice, precum și în fața organelor judecătorești, până la obținerea reparațiilor în natură sau prin echivalent, după situația concretă a fiecărui imobil. Pentru ducerea la îndeplinire a prezentului mandat, mandatarul meu va face toate demersurile în acest sens, va semna în numele meu și pentru mine oriunde va fi necesar, semnătura sa fiindu-mi opozabilă";.

Prin procura specială autentificată sub nr. 2381/(...) de BNP S. M. din S.l G., reclamanta V. E. M. l-a împuternicit pe soțul său, numitul V. A., ca în numele său și pentru sine, „să facă demersurile necesare în vederea îndeplinirii măsurilor reparatorii constând în restituirea în natură sau prin echivalent în baza L. nr. 1., în care sens, va depune cerere la organul competent, precum și actele doveditoare în scopul obținerii despăgubirilor privind imobilul situat în municipiul C.-N., județul C., precum și imobilulsituat în orașul Ș. S., județul Sălaj, care au constituit proprietatea în cotă parte a mamei mele S. K., născută D., decedată"; (f. 127 din dosar nr. (...)).

În ceea ce privește limitele acordării mandatului, acestea au fost prevăzute în mod expres în cadrul procurii sus menționate, prevăzându-se că „mandatarul meu îndeplinește și procedurile îndeplinite prevăzute la art. 20 și urm. din sus citata lege, putând exercita și căile de atac prin acțiunea în justiție sau încasarea sumelor de bani reprezentând echivalentul valorii imobilului";.

Se constată, așadar, de către Curte că niciunul dintre mandanți, respectiv reclamanții V. E. M., P. E. R., S. E. și S. E. G. J., nu i-au acordat în mod expres, dar nici tacit mandat mandatarului V. A. pentru a renunța la judecată în vreunul din cele trei dosare, cu privire la vreuna din pretențiile cu care în mod legal reclamanții au învestit instanța T. C.

Este bine știut faptul că renunțarea la judecată, întemeiată pe dispozițiile art. 246 C.pr.civ., este un act de dispoziție juridică, astfel încât, în conformitate cu prevederile art. 69 alin. 1 C.pr.civ., o astfel de renunțare poate fi făcută doar în temeiul unei procuri speciale acordate în acest sens, textul art. 69 alin. 1 C.pr.civ. prevăzând în mod imperativ că „recunoașterile privitoare la drepturile în judecată, renunțările, precum și propunerile de tranzacție nu se pot face decât în temeiul unei procuri speciale";.

Lăsând la o parte împrejurarea că mandatarul V. A. a încălcat limitele mandatului ce i-a fost acordat, încălcând astfel dispozițiile art. 1539 și urm.

C.civ., ceea ce interesează în prezenta cauză, în limitele învestirii C. de A. prin memoriul de recurs al reclamantului, este faptul că mandatarul a renunțat în numele mandanților săi, fără a avea o procură specială în acest sens din partea lor la un drept al acestora dedus judecății prin cererea pendinte.

A. renunțare a fost făcută cu încălcarea prevederilor art. 69 alin. 1

C.pr.civ., astfel încât, în mod nelegal, prima instanță a făcut aplicarea în cauză a prevederilor art. 246 C.pr.civ.

Se constată, astfel, de către Curte, în temeiul art. 304 pct. 9 C.pr.civ., că recursul reclamantului S. E. G. J., prin care se critică nelegala statuare de către instanța de fond asupra renunțării reclamanților la judecarea petitul 1, notat a) de către reclamanți în cererea înregistrată sub nr. (...), este fondat, impunându-se a fi admis ca atare.

Este adevărat că reclamanții V. E. M., P. E. R., S. E. și S. E. G. J., prin memoriul comun de recurs, nu au invocat această împrejurare, însă nelegala constatare a renunțării la judecată de către prima instanță a constituit principalul motiv de recurs în recursul individual a lui S. E. G. J., iar în virtutea efectelor solidarității procesuale active, această invocare va profita și celorlalți reclamanți.

Astfel, art. 48 alin. 1 C.pr.civ. prevede că apărările și concluziile unuia dintre reclamanți și pârâți nu pot folosi nici păgubi nici celorlalți, însă alin. 2 al aceluiași articol vine să nuanțeze aceste prevederi, statuând în sensul că,

„cu toate acestea, dacă prin natura raportului juridic sau în temeiul unei dispoziții a legii, efectele hotărârii se întind asupra tuturor reclamanților sau pârâților, actele de procedură îndeplinite numai de unii din ei sau termenele încuviințate numai unora din ei pentru îndeplinirea actelor de procedură folosesc și celorlalți. Când actele de procedură ale unora sunt potrivnice celor făcute de ceilalți se va ține seama de actele cele mai favorabile";.

Drept urmare, Curtea constată că în mod nelegal prima instanță a constatat renunțarea la judecata petitului a) din cererea introductivă deinstanță înregistrată sub nr. (...), această nelegală constatare a renunțării la judecată echivalând cu nejudecarea pe fond a cererii reclamanților V. E. M., P. E. R., S. E. și S. E. G. J., din dosar nr. (...), având ca obiect restituirea în natură, în favoarea acestor reclamanți, a cotei ideale de 1. parte din imobilul situat în C.-N., str. M. nr. 2, din construcțiile de la parter și terenul rămase nevândute chiriașilor, și compensarea prin echivalent a cotei lor de proprietate de 1. parte vândută chiriașilor, reprezentând etajul complet și apartamentul 2, 4 de la parter, din cota de 3. parte rămasă în proprietatea statului, sub B 2, 3, 4, și 5, și nevândute din parter, care nu a fost revendicate de foștii proprietari, iar în subsidiar, stabilirea și acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent valoric pentru partea de etaj și apartamentele 2, 4 de la parter, vândute chiriașilor în baza L. nr. 1..

Ulterior promovării de către reclamanții V. E. M., P. E. R., S. E. și S. E.

G. J., la data de (...), a dosarului nr. (...), P. municipiului C.-N. a emis la data de (...) D. nr. 4472/(...), prin care a soluționat notificările formulate în baza L. nr. 1. de către numiții: D. G. I. Z. V. E. M., P. E. R., S. E. și S. E. G. J. H. Ana, reținându-se în preambulul acestei Dispoziții că imobilul revendicat prin aceste notificări a fost preluat în proprietatea Statului Român în baza Decretului nr. 92/1950 de la D. G., în cotă de 1. parte, D. I., văduva lui D. L., în cotă de 7. parte, D. G., în cotă de 1. parte, D. E., în cotă de 1. parte, D. G., în cotă de 1. parte, D. G., în cotă de 2. parte, D. E. în cotă de 2. parte, D. R., în cotă de 2. parte, D. G., în cotă de 9. parte, D. E., în cotă de 9. parte, și D. R., în cotă de 9. parte (f. 7-10 dosar nr. (...)).

Din totalul de 29 apartamente din imobil, respectiv un număr de 13 apartamente, cu nr. 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13 și 14, au fost înstrăinate în baza L. nr. 1. foștilor chiriași, restul apartamentelor și terenul curte fiind în administrarea C.ui local al municipiului C.-N.

Prin decizia civilă nr. 2. a C. de A. C., pronunțată în dosar nr. (...), rămasă irevocabilă, s-a constatat nulitatea absolută parțială pentru cota de

1. parte din contractele de vânzare-cumpărare încheiate pentru apartamentele menționate mai sus, de la nr. 2 până la nr. 14, ca urmare a admiterii acțiunii revendicatorului D. G. I. Z.

Prin H. nr. 275/(...) a Comisiei județene C. pentru aplicarea L. nr. 1. s-au acordat despăgubiri în favoarea lui D. G. I. Z., S. K., H. G. și H. I. G.

Având în vedere toate aceste considerente expuse în preambulul

Dispoziției nr. 4472/(...), prin art. 1 din Dispoziție s-a restituit în natură în favoarea lui D. G. I. Z., cota de 1. parte din apartamentele nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6,

7, 8, 9, 10, 11, 12, 13 ‚ 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27,

28, 29, și din terenul curte în suprafață de 235 mp - restituirea în natură a cotei de 1. parte din apartamentele vândute foștilor chiriași în baza L. nr. 1. fiind pe deplin întemeiate raportat la faptul că prin D. C. de A. C. nr. 2., ca urmare a admiterii acțiunii lui D. G. I. Z., s-a constatat nulitatea absolută parțială a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate în baza L. nr.

112/195 pentru apartamentele 2-14, pentru cota de 1. parte din acestea.

Prin art. 2 din Dispoziție s-a restituit în natură cota de 1. parte din apartamentele nr. 1, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28,

29 și din terenul curte în suprafață de 235 mp în favoarea reclamanților V.

E. M., P. E. R., S. E. și S. E. G. J., prevăzându-se însă în art. 3 al Dispoziției că măsurile dispuse prin art. 1 și 2 din Dispoziție sunt condiționate de restituirea despăgubirilor încasate în baza L. nr. 1., actualizate la data plății pentru partea din imobil restituită.

În art. 6 din Dispoziție s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile T.ui VII din L. nr. 247/2005, pentru cota de 1. parte din apartamentele înstrăinate în baza L. nr. 1., cu nr. 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10,

11, 12, 13, 14, în favoarea revendicatorilor menționați la art. 2, respectiv V.

E. M., P. E. R., S. E. și S. E. G. J.

În sfârșit, în art. 7 din Dispoziție s-a menționat respingerea Notificării nr. 342/(...), formulată de H. Ana, pe motiv că revendicatoarea nu face dovada calității de moștenitor după fostul proprietar al imobilului și deci a calității de persoana îndreptățită la măsuri reparatorii prevăzute de L. nr. 1..

Reclamanții V. E. M., P. E. R., S. E. și S. E. G. J. au atacat această

Dispoziție în dosar nr. (...), cu o adevărată plângere întemeiată pe prevederile art. 26 alin. 3 din L. nr. 1., plângere care nu a fost deloc soluționată de către Tribunalul Cluj.

Și în aceste limite, ale nesoluționării totale a acțiunii din dosar nr. (...), soluția primei instanțe este criticabilă sub aspectul necercetării și a nejudecării pe fond a acestei acțiuni.

Cu privire la plângerea îndreptată împotriva Dispoziției nr. 4472/(...), formulată de reclamanții V. E. M., P. E. R., S. E. și S. E. G. J. în dosar nr.

(...), Curtea se vede nevoită să lămurească câteva aspecte de drept, care apoi să fie avute în vedere de către instanța de rejudecare.

Astfel, prin H. nr. 275/(...), emisă de C. județeană C. pentru aplicarea L. nr. 1. (f. 112 dosar nr. (...)), s-a constatat că imobilul în litigiu a fost trecut în proprietatea statului în temeiul Decretului nr. 92/1950, cu titlu de naționalizare.

S-a constatat că petenții D. G. I. Z., H. I. G., H. F. G. și S. K. au calitatea de moștenitori legali ai coproprietarului tabular al cotei de 1. parte, D. G., S. K. în calitate de fiică, H. I. G. și H. F. G., în calitate de nepoți de fiică, D. G. I. Z., în calitate de nepot de fiu.

S-a stabilit că această cotă de 1. părți se cuvine petenților în trei părți egale.

S-a constatat că S. K.a este coproprietara cotei de 1. părți din imobil; petenții H. I. G. și H. F. G. sunt moștenitorii legali ai coproprietarei tabulare asupra cotei de 1. parte din imobil, D. R., și că petentul D. G. este moștenitorul legal al coproprietarului cotei de 1. parte, D. G.

S-a stabilit totodată că imobilul este ocupat cu contracte de închiriere, astfel încât nu poate fi restituit în natură în temeiul L. nr. 1. și drept consecință, s-au acordat în favoarea petenților despăgubiri pentru imobilul litigios.

Corect au subliniat reclamanții recurenți, prin memoriul de recurs, că despăgubirile stabilite în baza L. nr. 1., prin H. nr. 275/(...), astfel cum au fost ulterior actualizate, nu puteau privi decât acele părți din imobil care la acel moment făceau efectiv obiectul L. nr. 1..

Astfel, potrivit art. 1 din L. nr. 1. făceau obiectul acestei legi doar imobilele cu destinația de locuință, trecute ca atare în proprietatea statului în perioada de referință supusă analizei legii, de la persoane fizice, în timp ce, din interpretarea prevederilor art. 12 din aceeași lege, coroborat cu art. 1 anterior invocat, nu făceau obiectul acestei legi imobilele cu altă destinație decât aceea de locuință.

Drept urmare, este de prezumat că despăgubirile efectiv acordate în favoarea reclamanților recurenți, în temeiul L. nr. 1., nu puteau viza decât apartamentele din imobilul în litigiu care făceau obiectul acestei legi, însă, în absența unor dovezi certe și incontestabile în acest sens, prezumția este una relativă, urmând ca instanța de rejudecare să facă demersurile ce se impunpe lângă C. de aplicare a L. nr. 1. C. pentru a stabili cu exactitate pentru care din apartamentele din imobilul în litigiu - prin menționarea concretă a numărului fiecărui apartament -, au fost efectiv acordate despăgubirile prin H. nr. 275/(...).

În consecință, este pertinentă susținerea reclamanților recurenți, în sensul că este posibilă condiționarea restituirii în natură, conform solicitării făcute de reclamanți prin petitul a) al cererii înregistrate sub nr. (...), respectiv prin plângerea obiect al dosarului nr. (...), de restituire a despăgubirilor încasate în baza L. nr. 1., însă doar pentru apartamentele care făceau obiectul acestei legi, însă, o statuare tranșantă și definitivă asupra acestei chestiuni urmează să fie făcută de instanța de rejudecare, după ce va verifica aspectele anterior menționate.

Corect au arătat reclamanții recurenți că pentru a se putea vedea ce părți din imobilul construcții și teren sunt libere în accepțiunea L. nr. 1. și deci, susceptibile de restituire în natură în favoarea reclamanților, este necesară efectuarea unei expertize de specialitate în cauză.

Este știut faptul că din întreaga economie a L. nr. 1. (art. 1 alin. 1, art. 7, art. 9 etc.) rezultă faptul că ceea ce primează în temeiul acestei legi este restituirea în natură a imobilelor revendicate în condițiile acesteia, în timp ce art. 1 alin. 2 prevăzând, în subsidiar, pentru ipoteza în care nu este posibilă restituirea în natură, posibilitatea acordării măsurii reparatorii prin echivalent, măsuri care, în primul rând, așa cum o spune art. 1 alin. 2 teza II din L. nr. 1., consta în compensare cu alte bunuri sau servicii, oferite în echivalent de către entitatea învestită potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării, cu acordul persoanei îndreptățite și abia apoi, dacă nu este posibilă nici compensarea, se vor stabili despăgubiri acordate în condițiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.

Reclamanții V. E. M., P. E. R., S. E. și S. E. G. J. au solicitat constant să li se restituie în natură în indiviziune cota ideală de 1. parte din întregul imobil, având în vedere că a rămas în proprietatea statului o cotă de 3. parte, sau, să fie compensată cota lor din apartamentele nr. 2-14, vândute în baza L. nr. 1., cu apartamentele de la parterul imobilului și cu terenul ce intră în cota Statului Român de 3. parte.

Abia în al treilea rând reclamanții au solicitat despăgubiri, respectiv, acordarea de măsuri reparatorii în echivalent.

Se constată, astfel, de către Curte, că prima instanță nu a judecat deloc pe fond cererile reclamanților V. E. M., P. E. R., S. E. și S. E. G. J., având ca obiect restituirea în natură a cotei ce li se cuvine de 1. parte din imobil, în indiviziune; acordarea în compensarea acestei cote cuvenite lor din apartamentele nr. 2-14, vândute în baza L. nr. 1., cu apartamentele de la parterul imobilului și cu terenul ce intră în cota Statului Român de 3. parte, sau, în ultimul rând, acordarea măsurilor reparatorii în echivalent.

Este evident că pentru soluționarea judicioasă a acestor cereri ale reclamanților se impune efectuarea unei expertize în specialitatea construcții pentru apartamentele și spațiile comerciale libere în accepțiunea L. nr. 1., respectiv, în specialitatea topografie, pentru terenul curte, pentru a se stabili cu exactitate care din aceste părți din construcție și din teren sunt libere în accepțiunea L. nr. 1. și deci, susceptibile de restituire în natură către reclamanți, sau dacă, este posibil o compensare în sensul solicitat de reclamanți.

De asemenea, instanța de rejudecare va pune în vedere pârâtului să depună la dosarul cauzei o situație actualizată cu privire la întreg imobilul înlitigiu, respectiv, o situație care să reflecte în concret care este situația juridică și faptică a fiecăruia din apartamentele și spațiile comerciale rămase nevândute în baza L. nr. 1., respectiv a terenului curte.

Prin plângerea împotriva Dispoziției nr. 4472/(...), reclamanții V. E.

M., P. E. R., S. E. și S. E. G. J. au solicitat să se modifice art. 2 din Dispoziție în sensul de a se consta că li se cuvine în realitate o cotă de 2. parte din imobil.

Prin sentința civilă nr. 11373/(...), pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca în dosar nr. 1527/2003 (f. 154-159 dosar nr. (...)), a fost admisă în parte cererea extinsă formulată de reclamantul D. G. Z., s-a constatat nelegalitatea actului de naționalizare al imobilului obiect al prezentului litigiu, și au fost respinse petitele privind constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate cu privire la apartamentele din imobilul în litigiu, în baza L. nr. 1..

A.ul reclamantului D. G. I. Z. împotriva acestei sentințe a fost respins prin decizia civilă nr. 245/A/(...) a T. C., pronunțată în dosar nr.

5824/2006, nr. unic de înregistrare (...) (f. 149-153 din dosar nr. (...)), însă, prin decizia civilă nr. 2557/R/(...), pronunțată de Curtea de A. C. în dosar nr. (...) (f. 63-73 dosar nr. (...)), ca urmare a admiterii recursului reclamantului, s-a constatat nulitatea absolută parțială, pentru cota de 1. parte, a contractelor de vânzare-cumpărare pentru apartamentele nr. 2, 3, 4,

5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14.

De altfel, prin notificarea nr. 197/(...), formulată în baza L. nr. 1. (f. 74 dosar nr. (...)), D. G. I. Z. a solicitat întregul imobil situat în C.-N., str. M. nr.

2, înscris în CF nr. 3797 C.-N., nr. top 367.

Reclamanții V. E. M., P. E. R., S. E. și S. E. G. J., prin N. nr. 556/(...), formulată în baza L. nr. 1. (f. 10 dosar nr. (...)), au solicitat restituirea în natură a cotei de 1. parte din imobilul litigios, cotă care a fost proprietatea tabulară a antecesoarei lor, S. K., cotă care li se cuvine împreună.

Câtă vreme, prin N. formulată în baza L. nr. 1., reclamanții V. E. M., P.

E. R., S. E. și S. E. G. J. au solicitat să li se restituie în natură, în principal, iar în subsidiar, despăgubiri doar pentru cota de 1. parte, ce le-a revenit cu titlu de moștenire după mama lor, S. K., este evident că doar cu privire la această cotă se impunea analizarea notificării lor, sens în care în mod corect prin D. atacată, s-a stabilit că aceștia sunt îndreptățiți doar la cota de 1. parte.

Prin prisma art. 21 alin. final din L. nr. 1., în redactarea sa inițială, devenit art. 22 alin. final din aceeași lege după republicarea legii, dacă nu s- a formulat notificare în termenul prevăzut de acest text legal, potențiala persoană îndreptățită pierde dreptul de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent pentru partea de imobil sau pentru imobilul care nu au fost solicitate în termen prin notificare.

În speță, notificarea reclamanților V. E. M., P. E. R., S. E. și S. E. G. J. a avut ca obiect doar cota de 1. parte din imobil, astfel încât, doar cu privire la această cotă se putea dispune prin D. atacată.

Așa fiind, în temeiul acestor considerente mai sus precizate, Curtea constată că recursul reclamantului S. E. G. J. este fondat, iar recursul reclamanților V. E. M., P. E. R., S. E. și S. E. G. J. este fondat în parte, dar cu următoarea precizare:

În ceea ce privește critica din recursul reclamanților V. E. M., P. E. R., S. E. și S. E. G. J., referitoare la neacordarea despăgubirilor privind contravaloarea lipsei de folosință Curtea, la termenul de judecată din (...) a pus în discuția părților, în temeiul art. 306 alin. 2 C.pr.civ., rap. la art. 304pct. 3 C.pr.civ., un motiv de recurs de ordine publică, și anume, necompetența materială în primă instanță a T. în soluționarea acestui petit, intitulat de reclamanți petitul b) din cererea înregistrată sub nr. (...).

Astfel, prin ultima precizare a acestei cereri, cu privire la cuantumul despăgubirilor, cea aflată la fila 656 vol. I din dosar nr. (...), reclamanții au indicat mai multe variante de calcul, raportat la valoarea întregului imobil, raportat la valoarea cotei de 2. parte din imobil, raportat la valoarea cotei de

2. parte din imobil și raportat la valoarea cotei de 1. parte din imobil.

În speță, însă, prin prisma celor anterior expuse, prezintă relevanță varianta 4, în care se respectă cota ideală de 1. parte din imobil, cu privire la care reclamanții au formulat și notificarea în baza L. nr. 1., variantă conform căreia despăgubirile totale cuvenite reclamanților cu titlu de contravaloare a lipsei de folosință a imobilului ar fi de 342.574,60 lei plus 11.560,45 lei,sumă totală care se situează sub plafonul de 500.000 RON, prevăzut de art. 2 alin. 1 lit. b C.pr.civ.

În cauză, nu sunt incidente prevederile art. 17 C.pr.civ., respectiv, petitul având ca obiect acordarea de despăgubiri reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a imobilului, nu este unul accesoriu plângerii la L. nr. 1., cererii de restituire în natură a imobilului de către reclamanți, de acordare în compensare a unei părți din imobil, ori de acordare a măsurilor reparatorii în echivalent pentru partea din imobil imposibil de restituit în natură - caracter accesoriu care să atragă o prorogare de competență în favoarea T. C., instanța competentă să soluționeze plângerea în baza L. nr. 1., în temeiul art. 26 alin. 3 din această lege -, soluționarea acestui petit nedepinzând în niciun fel de modul în care va fi soluționată plângerea la L. nr. 1., sub aspectul tuturor petitelor sale.

Drept urmare, acest petit având o existență de sine-stătătoare și nedepinzând în niciun fel de soluția ce se va da plângerii la L. nr. 1., el nu are caracter accesoriu în sensul art. 17 C.pr.civ., și deci, soluționarea sa nu este în căderea instanței competente să judece cererea principală.

Așa fiind, în temeiul art. 306 alin. 2 C.pr.civ., rap. la art. 304 pct. 3

C.pr.civ., coroborat cu art. 2 pct. 1 lit. b C.pr.civ., Curtea constată că în privința soluției dată strict acestui petit soluția primei instanțe intră sub incidența art. 312 alin. 6 C.pr.civ., impunându-se casarea sentinței în aceste limite, cu consecința trimiterii acestui petit pentru competentă soluționare în primă instanță la Judecătoria Cluj-Napoca.

În temeiul art. 312 alin. 3 și 5 C.pr.civ., Curtea va admite în întregime recursul reclamantului S. E. G.-I. și va admite în parte recursul reclamanților V. E. M., P. E. R., S. E. și S. E. G. J., conform dispozitivului prezentei decizii.

Vor fi menținute din sentința recurată dispozițiile privitoare la: soluția dată cererii reclamantei H. Ana în dosar civil nr. (...); respingerea cererii de intervenție principală formulată de intervenienții persoane fizice H. A. A., H. E., H. F. Ș. și H. T.; respingerea cererii de intervenție accesorie din dosar nr.

(...).

Având în vedere că sentința primei instanțe a fost casată, conform dispozitivului prezentei decizii și că se impune rejudecarea dosarului nr. (...) și a cererii principale formulate de reclamanții V. E. M., P. E. R., S. E. și S. E. G. J., în dosar nr. (...), în limitele precizate în considerentele prezentei decizii, se impune și înlăturarea din sentința recurată a dispozițiilor referitoare la admiterea cererii de intervenție accesorie, urmând ca în funcție de soluția ce va fi dată cererilor principale, instanța de rejudecare să aprecieze asupra oportunității admiterii cererii de intervenție accesorie îninteresul pârâtului, cereri care au natura juridică a unor simple apărări, menite să sprijine poziția procesuală a pârâtului.

Cu pr iv ire l a cr itic ile p âr âț ilor recurenț i pr in c are se invoc ă l ips a c al ităț ii reclamantei intimate H. Ana, de persoană îndrep tăț ită.

Prin certificatul de moștenitor nr. 96/(...), eliberat de BNP D. G. I. din G., s-a stabilit masa succesorală după defunctul H. F.-G.-Ș., decedat la (...), constatându-se că au calitatea de moștenitori reclamanta intimată H. Ana, în calitate de soție supraviețuitoare și intervenienți H. A. A., H. E., H. F. Ș. și H. T. (f. 7 din dosar nr. (...)).

H. F. G. Ș., așa cum s-a stabilit și prin H. nr. 275/(...), emisă în temeiul L. nr. 112/195, a fost fiul lui D. R., proprietară tabulară în CF nr.

3797 C., nr. top 367, și care, la rândul ei, a fost fiica celuilalt coproprietar tabular, D. G.

De altfel, așa cum rezultă din chiar cuprinsul Dispoziției nr. 4472/(...) (f. 6 dosar nr. (...)), reclamanta intimată H. Ana a formulat notificare în temeiul L. nr. 1., înregistrată sub nr. 342/(...), cu privire la cota de 1. parte din imobilul litigios, moștenită de la soțul său, astfel încât, prin prisma art. 3 alin. 1 lit. a, art. 4 și art. 21 alin. final din L. nr. 1. în redactarea ei inițială, aceasta justifică pe deplin în cauză calitatea de persoana îndreptățită la măsuri reparatorii în baza L. nr. 1., pentru cota de 1. parte moștenită de la soțul său, H. F. G. Ș. și pe care acesta, la rândul său, a moștenit-o de la proprietarii tabulari D. R. și G.

Întrucât ceilalți succesori legali ai lui H. F. G. Ș., intervenienții principali din prezenta cauză, H. A. A., H. E., H. F. Ș. și H. T., nu au formulat notificare în temeiul L. nr. 1., în virtutea art. 4 alin. 4 din L. nr. 1., de cotele ce li s-ar fi cuvenit acestora cu titlu de moștenire de la tatăl lor, va profita exclusiv H. Ana, singura care a formulat notificare în baza L. nr. 1. cu privire la această cotă.

Drept urmare, Curtea constată că este legală soluția primei instanțe cu privire la cererea dată reclamantei H. Ana în dosar nr. (...), și totodată, și cu privire la cererea de intervenție principală formulată de intervenienții H. A. A., H. E., H. F. Ș. și H. T. în dosar nr. (...) (f. 1, vol. II).

Cu alte cuvinte, intervenienții principali nu pot emite pretenții în temeiul L. nr. 1. cu privire la cota de 1. din imobilul ce a aparținut tatălui lor, pentru simplul motiv că intervenienții H. A. A., H. E., H. F. Ș. și H. T. nu au formulat notificare în temeiul L. nr. 1. pentru această cotă.

Constatându-se, așadar, prin prisma motivelor anterior expuse, că criticile din recursurile pârâților sunt nefondate, în temeiul art. 304 pct. 9

C.pr.civ., și art. 312 alin. 1 C.pr.civ., Curtea urmează să respingă ca nefondate recursurile celor doi pârâți.

Eventualele cheltuieli de judecată ocazionate părților vor fi avute în vedere de către instanța de rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamantul S. E. G.-I. și admite în parte recursul declarat de reclamanții V. E. M., P. E. R., S. E. și S. E. G.

J., împotriva sentinței civile nr. 173 din (...) a T. C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o casează în parte, în privința soluției dată dosarului nr. (...) și dosarului nr. (...) și, în aceste limite, dispune trimiterea cauzei pentru rejudecare pe fond la aceeași instanță, Tribunalul Cluj, cu excepția petitului din dosar nr. (...), având ca obiect despăgubiri pentru lipsa de folosință a imobilului.

Casează sentința în partea privitoare soluției dată petitului din acțiunea obiect al dosarului nr. (...), având ca obiect obligarea pârâtului P. municipiului C.-N. la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosință a imobilului, începând cu (...) și până la data întocmirii protocolului de predare-primire și, în aceste limite, trimite acest petit pentru competentă soluționare în primă instanță la Judecătoria Cluj-Napoca.

Menține sentința recurată în ceea ce privește soluția dată cererii reclamantei H. Ana, în dosar civil nr. (...), în ceea ce privește stabilirea calității sale de moștenitor și de persoană îndreptățită, precum și respingerea cererii de intervenție formulată de intervenienții persoane fizice, respectiv a cererii de intervenție accesorie din dosar nr. (...).

Înlătură din sentința recurată dispoziția referitoare la admiterea cererii de intervenție accesorie în interesul pârâtului P. municipiului C.-N., formulată de intervenienții S. R. M. C. S. și S. S. R. I. E. S.

Înlătură din sentința recurată dispoziția referitoare la constatarea renunțării la judecată.

Menține dispoziția din sentință privitoare la respingerea cererii intervenienților accesorii privind plata cheltuielilor de judecată.

Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții P. M. C.-N.

și C. Local al M. C.-N., în contra aceleiași sentințe.

D. este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 18 noiembrie 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

I.-D. C. A.-A. P. C.-M. CONȚ

A. A. M.

GREFIER

Red.CMC/dact.MS

3 ex./(...) Jud.fond: M.O.-S.

← Decizia civilă nr. 2395/2011, Curtea de Apel Cluj		Decizia civilă nr. 55/2011, Curtea de Apel Cluj →

Decizia civilă nr. 4750/2011, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 4750/2011, Curtea de Apel Cluj