Decizia civilă nr. 4754/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA 1 CIVILĂ
Dosar nr. (...) Cod operator 8428
DECIZIA CIVILĂ NR. 4754/R/2011
Ședința publică din 18 noiembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I.-D. C. JUDECĂTORI: A.-A. P.
C.-M. CONȚ
GREFIER : A.-A. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta B. O. R., PRIN P. O. ȘIMLEU S.-N., împotriva deciziei civile nr. 44 din 07 iunie 2011 a T.ui S. pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe reclamanta intimată P. G. C. Ș., având ca obiect rectificare carte funciară.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă pentru pârâta recurentă părintele protopop de la P. O. Ș. S., asistat de avocat N. M. L., care depune la dosar împuternicire avocațială de reprezentare, lipsă fiind reprezentanta reclamantei intimate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat de pârâta B. O. R., prin P. O. Ș. S., a fost formulat și motivat în termen legal, a fost comunicat părții adverse și nu a fost timbrat la data înregistrării cererii de recurs.
S-a făcut referatul cauzei după care reprezentantul pârâtei recurente depune la dosar chitanța care atestă plata unei taxe judiciare de timbru pentru recurs în cuantum de 4 lei și un timbru judiciar pentru recurs în valoare de 0,15 lei.
Curtea constată că recursul este legal timbrat.
De asemenea, Curtea constată că la data de (...), reclamanta intimată, prin intermediul doamnei avocat C. R. N. a înregistrat la dosar o întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului declarat de pârâtă ca fiind netemeinic și nelegal și pe cale de consecință, menținerea deciziei atacate ca fiind temeinică și legală, cu obligarea pârâtei recurente la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocațial în cuantum de
1000 lei, conform chitanței anexate la întâmpinare, iar în temeiul art. 242 alin. 2 C.pr.civ. solicită judecarea cauzei și în lipsa reprezentantei de la dezbateri.
De asemenea, Curtea constată că la întâmpinarea reclamantei intimate a fost anexată împuternicirea avocațială, care atestă că reclamanta intimată P. G. C. Ș. a împuternicit-o pe doamna avocat C. R. N. pentru a-i reprezenta interesele în prezentul dosar, precum și o copie semnată pentru conformitate cu originalul, de pe chitanța nr. 173 din (...), care atestă plata onorariului avocațial în cuantum de 1000 lei.
Instanța înmânează reprezentantului pârâtei recurente un exemplar din întâmpinarea reclamantei intimate.
Curtea aduce la cunoștința reprezentantului pârâtei recurente faptul că la data de (...), președintele completului de judecată, respectiv domnul judecător I.-D. C. a formulat o cerere de abținere de la judecarea recursului care formează obiectul prezentului dosar, cerere care a fost soluționată prin încheierea ședinței Camerei de C. din data de (...), în sensul respingerii.
Reprezentantul pârâtei recurente arată că nu are de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.
Curtea pune în discuția reprezentantului pârâtei recurente o chestiune prealabilă, respectiv faptul că la fond s-a formulat acțiunea de către P. G. C. Ș. împotriva pârâtei B. O. R., prin P. O. Ș. S. și întrebarea este dacă acțiunea reclamantei trebuia sau nu formulată împotriva Parohiei O.e Române sau împotriva P.ui O. Ș. S..
Reprezentantul pârâtei recurente arată că la Ș. nu există Protopopiat, iar calitatea Bisericii O.e Române, prin P. O. Ș. S. a fost luată din cartea funciară.
De asemenea, Curtea pune în discuția reprezentantului pârâtei recurente o chestiune prealabilă, respectiv faptul că prin acțiune, reclamanta a invocat D.-Lege nr. 9/1989 și având în vedere finalitatea urmărită de către parte, dacă acesta apreciază că trebuie pusă în discuție și necompetența materială a J. Ș. S. privind soluționarea cauzei în primă instanță.
Reprezentantul pârâtei recurente arată că doar în apel s-a invocat ca temei juridic OG nr. 6., acesta fiind și un motiv de recurs menționat în memoriul de recurs și, de asemenea, arată că aceste chestiuni prealabile puse în discuție de către instanța de recurs, apar și în hotărârea instanței de fond.
Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul reprezentantului pârâtei recurente pentru susținerea recursului.
Reprezentantul pârâtei recurente solicită admiterea recursului și, pe cale de consecință, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului la Tribunalul Sălaj, pentru motivele dezvoltate pe larg în memoriul de recurs.
Reprezentantul pârâtei recurente arată că în mod greșit instanța de apel a avut în vedere D. Lege nr. 1., atâta timp cât acest temei juridic nu a fost invocat în fața instanței de fond și, de asemenea, arată că astfel de cauze sunt de competența materială a T.ui și nu a J. și, totodată, depune la dosar „. scrise";.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 9. a J. Ș. S., pronunțată în dosar nr. (...), s-a respins ca neîntemeiată cererea înaintată de reclamanta P. G. C. Ș.- cu sediul în Ș., nr. 239, jud. S. prin preot T. R.n în contradictoriu cu pârâta B. O. R.- prin P. O.- ȘIMLEU S., având ca obiect rectificare carte funciară.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin încheierea nr.
1. cf. s-a dispus înscrierea dreptului de proprietate în favoarea Bisericii O.e
Române din Ș., prin rectificarea numelui, în baza D.ui nr. 177/1946 și nr.
358/1948 asupra imobilelor din cf. nr. 264, (...), 126 Ș.
Faptul că D. nr. 177/1946 și nr. 358/1948 au fost abrogate, nu justifică rectificarea tabulară ca urmare a abrogării prin lege nu s-a procedat la restabilirea situației anterioare, fiind prevăzute proceduri speciale de reconstituire sau retrocedare a bunurilor fostelor biserici catolice.
Titlul în temeiul căruia s-a constituit dreptul de proprietate al pârâtei
B. O. R. este legal, în raport cu actele normative sub care a fost înscris în cartea funciară.
Împotriva hotărârii a declarat apel reclamanta P. G. C. Ș., iar prin decizia civilă nr. 44 din 07 inie 2011 pronunțată de Tribunalul Sălaj s-a admis apelul declarat de reclamanta P. G. C. Ș. contra sentinței civile nr. 9. a J. Ș. S. care a fost desființată și trimisă cauza spre soluționare instanței competente, Tribunalul Sălaj.
Pentru a hotărî astfel tribunalul a reținut că acțiunea introductivă de instanță privește o cerere, în rectificarea înregistrării în Cartea Funciară în temeiul D.ui-lege nr. 126/1991 privind unele măsuri referitoare la B. U. cu R. (greco-catolică), înregistrare în C.F. făcută ca urmare a D.-lege nr. 1. a fost completat Ordonanța nr. 6. publicată în M.Of. nr. 791 din 18 august
2004 în sensul că s-a introdus la art. 3 un nou alineat care a prevăzut că în cazul în care cele două culte religioase nu ajung la un acord în cadrul comisiei mixte prevăzută la art. 3 din L. nr. 1., partea interesată are deschisă calea acțiunii în justiție potrivit dreptului comun.
Acest din urmă act normativ a fost actualizat la 17 iunie 2005 ca urmare a modificărilor aduse prin L. nr. 1., în sensul că în art. 3 s-a introdus alin. (3) care a prevăzut în mod expres că "soluționarea acestor acțiuni (la care se referă art. 3 din L. nr. 1.) este de competența tribunalului.
S-a constatat, raportat la normele sus evocate, că hotărârea primei instanțe s-a dat cu încălcarea competenței de ordine publică a altei instanțe fiind prezent motivul de anulare conținut în art. 297 al. 2 Cod procedură civilă.
Așa fiind, tribunalul a admis apelul declarat de reclamanta P. G. C. Ș.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta P. O. Ș. prin P. O. S. S.solicitând admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului T.ui S..
În motivarea recursului a arătat că potrivit cererii de chemare în judecată a solicitat rectificarea înscrierilor mențiunilor din anumite cărți funciare, temeiul juridic invocat fiind L. nr. 7..
În cauză trebuie avute în vedere două aspecte: sfera raporturilor juridice care sunt reglementate de cele două legi, L. nr. 7. și D.-Lege nr. 1.; și dacă aceste raporturi juridice pot fi apreciate și judecate împreună.
Referitor la primul aspect, L. 7. constituie temei de drept în cererea de rectificare a cărții funciare, rectificarea putându-se dispune în condițiile prevăzute în acest act normativ, principalul motiv invocat de către reclamantă fiind acela în care actele care au stat la baza înscrierii mențiunii nu au fost valabile.
Prin acțiunea în rectificare, prin care se cere să se constate nevalabilitatea unui act, nu este de natură să pună în discuție nici valabilitatea actului în baza căruia a fost înscrisă mențiunea în CF și nici dreptul dobândit în acel act. Printr-o acțiune în rectificare de carte funciară instanța de fond constată doar că actul în baza căruia s-a operat mențiunea a fost declarat ca lipsit de eficacitate cu privire la acel drept înscris.
Acesta este și singurul aspect analizat de către instanța de fond, reținând că titlul în baza căruia s-a constituit dreptul de proprietate al pârâtei B. O. R. este legal, în raport cu actele normative sub care a fost înscris în cartea funciară.
Nici măcar odată în discuțiile de la fond, reclamanta nu a amintit că între suprafețele de teren sunt și imobile pe care sunt construite un locaș de cult și casă parohială, evitându-se orice discuție cu privire la acest aspect.
Referitor la cel de-al doilea aspect care trebuia analizat de către instanța de recurs este aceea că nicio instanță, nici judecătoria și nici tribunalul nu sunt competente să judece în același timp cele două capete decerere, primul din cererea de chemare în judecată și cel de-al doilea precizat direct în apel.
Arată că instanța de apel nu poate judeca apelul analizând alte motive ale cererii de chemare în judecată decât cele arătate la fond, permițând acest lucru, instanța de apel a dat o hotărâre cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
P. G. C. Ș. prin întâmpinare (f. 8-9) a solicitat respingerea recursului ca netemeinic și nelegal.
Examinând hotărârea atacată în raport de motivele invocate, Curtea de A. urmează să admită recursul pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea formulată reclamanta a solicitat doar rectificarea cărții funciare, același lucru fiind solicitat și prin precizarea de acțiune (fila 24 dosar fond) și prin concluziile scrise (fila 33-34 dosar fond), iar temeiul de drept invocat a fost L. nr. 7. și D. Lege nr. 115/1938, fiind amintit și D. nr.
9/1989.
Instanța de fond s-a pronunțat strict în limitele în care a fost investită de către parte, parte care a fost și asistată de avocat, deci de o persoană având studii juridice, prin urmare asistența a fost oferită de un profesionist.
Nicăieri în acțiune sau în actele depuse nu se indică că obiect al acțiunii este unul din cele menționate în D. nr. 1. așa că instanța de fond nu avea de unde să cunoască acest lucru, și oricum nu putea să impună părții un alt temei juridic decât cel invocat.
Acțiunea așa cum a fost formulată este o acțiune întemeiată pe dispozițiile dreptului comun iar nu pe dispozițiile legii speciale, anume D. nr.
1., așa cum a fost modificat prin OG nr. 6..
În măsura în care doar în apel s-a invocat OG nr. 6., pe de o parte se schimbă cauza cererii de chemare în judecată, dintr-o acțiune întemeiată pe dispozițiile dreptului comun într-o acțiune întemeiată pe dispozițiile legii speciale, ceea ce este interzis de art. 294 Cod procedură civilă, iar pe de altă parte reclamanta își invocă propria culpă deoarece ea a introdus acțiunea la judecătorie, pe care a considerat-o instanță competentă, unde nu a invocat excepția necompetenței și nici dispozițiile legii speciale, făcând acest lucru abia în apel.
Prin urmare admițând schimbarea cauzei juridice instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 294 Cod procedură civilă, care nu permit aceasta, fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă.
Urmează ca apelul să fie trimis în rejudecare cu luarea în considerare a celor indicate în aliniatul precedent și prin urmare a se judeca apelul prin prisma dispozițiilor legale invocate și analizate în fața primei instanțe. Asigurarea dublului grad de jurisdicție presupune ca instanța de fond să judece cererea în limitele în care a fost investită iar instanța de apel să analizeze dacă raționamentul juridic al primei instanțe în aceleași limite a fost corect.
Nu este mai puțin adevărat că reclamanta poate introduce oricând o cerere în condițiile art. 3 din D. nr. 1. și care să fie analizată în aceste condiții, dar în cadrul unui alt dosar iar nu în prezentul.
Față de cele de mai sus, în temeiul prevederilor art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă cât și al art. 312 alin. 3, art. 299 alin. 1 și art. 315 alin. 1
Cod procedură civilă, curtea urmează să admită recursul declarat de pârâta
P. O. Ș. prin P. O. SIMLEU S. împotriva deciziei civile nr. 44 din 07 iunie
2011 a T.ui S. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o va casa și va trimite cauza la același T. S., pentru rejudecarea pe fond a apelului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta P. O. Ș. prin P. O. SIMLEU S. împotriva deciziei civile nr. 44 din 07 iunie 2011 a T.ui S. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o casează și trimite cauza la același T. S., pentru rejudecarea pe fond a apelului.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 18 noiembrie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
I. D. C. A. A. P. C. M. CONȚ
A. A. M.
GREFIER
Redactat de I., dactilografiat de S. În 2 ex., la data de (...)
Judecător fond - Chicișan A.S. - Judecătoria Ș. S.
Judecători apel - I. D., Drăgan G. - Tribunalul Sălaj
| ← Decizia civilă nr. 4539/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 842/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
