Decizia civilă nr. 5286/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
D. CIVILĂ NR. 5286/R/2011
Ședința data de 15 decembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A. C. JUDECĂTOR: A. A. C. JUDECĂTOR: ANA I. GREFIER: A. B.
S-au luat în examinare recursurile declarate de către reclamanta Ț. G., de către pârâții P. M. C. N., M. C. N. și C. LOCAL AL M. C. N. și de către intervenienții M. Ș., M. D. junior, M. D. senior, P. M. și F. I., împotriva sentinței civile nr. 833 din 14 octombrie 2011, pronunțată de Tribunalul
Cluj în dosarul numărul (...), având ca obiect legea 1..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul reclamantei recurente, avocat C. A. din Baroul București și reprezentantul intervenienților - recurenți, avocat R. D. din Baroul Cluj, cu împuternicirile avocațiale depuse la dosar, lipsă fiind reprezentanții pârâților recurenți P. municipiului C.-N., C. local al mun. C.-N. și M. C.-N. prin P.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile au fost declarate și motivate în termen legal, au fost comunicate părților și sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 09 decembrie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, reclamanta recurentă a depus la dosar întâmpinare la recursurile formulate de către pârâții C. Local al municipiului C.-N. și M. C.-N., prin P., precum și față de memoriul formulat de către intervenienții în interesul recurenților pentru susținerea căii de atac.
Instanța înmânează un exemplar din întâmpinare reprezentantului intervenienților recurenți, domnului R. D..
La întrebarea instanței, reprezentantul intervenienților recurenți arată că nu are cunoștință de faptul că vreunul din membrii completului de judecată să fi pronunțat vreo hotărâre care să vizeze părțile din prezenta cauză.
Reprezentantul reclamantei recurente învederează instanței faptul că nu are cunoștință ca vreunul din membrii completului de judecată să fi pronunțat vreo hotărâre care să vizeze părțile din prezenta cauză. Arată faptul că nu i s-a comunicat copie de pe recursul formulat de P. municipiului C.-N. și nici copie de pe schița anexată cererii de recurs de către intervenienți, ci doar copie de pe recursul formulat de către C. Local al municipiului C.-N.
Instanța aduce la cunoștința reprezentantului reclamantei recurente faptul că recursul declarat de C. Local al municipiului C.-N. este identic ca și conținut cu recursul declarat de către P. municipiului C.-N.
Reprezentantul intervenienților recurenți arată că actele pe care le-a anexat la cererea de recurs au fost depuse și la dosarul de fond și nu suntînscrisuri noi. Arată că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Reprezentantul reclamantei recurente arată că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată prezenta cauză în stare de judecată, declară închisă faza probatorie
și acordă cuvântul pe fond asupra recursurilor.
Reprezentantul reclamantei recurente solicită admiterea recursului declarat de aceasta, modificarea în parte a sentinței atacate în sensul acordării integrale a cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu de avocat aferent judecății în primul grad de jurisdicție, susținând pe scurt motivele invocate în memoriul de recurs depus la dosar.
Reprezentantul intervenienților recurenți solicită admiterea recursului declarat de pârâtul recurent P. municipiului C.-N., precum și a recursului declarat de intervenienți, modificarea sentinței recurate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată promovată de reclamantă, susținând pe larg motivele invocate în memoriul depus la dosar. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentantul reclamantei recurente solicită respingerea recursurilor formulate de pârâții recurenți și de către intervenienții în interesul acestora ca nefondate, menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate, susținând pe larg motivele invocate în întâmpinare. Solicită obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată, însă nu poate depune la dosar dovada acestora, solicitând a se dispune amânarea pronunțării hotărârii pentru a putea depune nota de cheltuieli, în caz contrar le va solicita pe cale separată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul T. C. sub nr. de dosar civil sub nr. (...) reclamanta Ț. G. a chemat în judecată M. C.-N. prin P., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Dispoziției nr.
1508/2008 emisă de P. municipiului C.-N., să se constate îndreptățireareclamantului la restituirea dreptului de proprietate pentru terenul în suprafață de 650 m.p. înscrisă inițial în C.F. 378 C.-N., dezmembrarea acestei suprafețe actual înscrise în CF 8580 C.-N. și restituirea în natură a terenului și în subsidiar, dacă ternul este liber să se procedeze la acordarea de măsuri reparatorii.
Reclamantul a formulat o extindere de acțiune, chemând în judecată șiprimarul M. C.-N., C. local C.-N., S. Român prin M. F.
Prin sentința civilă nr. 833 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj îndosarul nr. (...) s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a S.ui
Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a M. C.-N.
S-a admis în parte acțiunea civilă extinsă formulată de reclamanta T. G. în contradictoriu cu municipiul C.-N. prin P., P. municipiului C.-N., C. local C.-N. și în consecință:
S-a dispus anularea dispoziției 1508/2008 emisă de P. municipiului C.-
N.
S-a dispus dezmembrarea parcelelor cu nr. top. 11100/1/3 și 11116/2înscrise în CF 8580 C. conform raportului de expertiză completat și refăcutîntocmit de expert P. M. care face parte integrantă din prezenta hotărâre în varianta IV, modalitatea B, după cum urmează:
- parcela cu nr. top nou 11100/1/3/1 în suprafață de 1101 m.p.
- parcela cu nr. top nou 11116/2/1 în suprafață de 34 m.p.
- parcela cu nr. top nou comasat 11100/1/(...)6/2/2 în suprafață de
317 m.p. care se vor reînscrie în favoarea vechilor proprietari.
S-a dispus restituirea în natură în favoarea reclamantei a imobilului cu nr. top 11100/1/(...)6/2/2 în suprafață de 317 m.p.
S-a dispus acordarea de măsuri reparatorii conform Titlului VII din L.
247/2005 în favoarea reclamantei pentru terenul în suprafață de 333 m.p. ce nu poate fi restituit în natură.
S-a respins cererea de intervenție în interesul pârâtului P. municipiului
C. N. formulată de intervenienții M. Ș., M. D. J., M. D. S., P. M. și F. I.
S-a respins acțiunea civilă formulată de reclamantă împotriva S.UI ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Au fost obligați pârâții să plătească în solidar reclamantei cheltuieli dejudecată în sumă de 3.000 lei, respingând alte pretenții cu acest titlu.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de S.
Român în temeiul art. 137 alin. 2 C.pr.civ. și a dispozițiilor L. 1. modificată tribunalul a admis-o, întrucât împotriva acestui pârât nu este formulată în concret nicio pretenție, bunul obiect al notificării nu este în patrimoniul său, iar în legătură cu despăgubirile solicitate în subsidiar acest pârât nu are nicio atribuție conferită în mod expres.
Ca urmare a admiterii excepției, acțiunea civilă extinsă formulată împotriva acestui pârât a fost respinsă.
Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de M. C.-
N. în temeiul art. 137 alin. 2 C.pr.civ. și a dispozițiilor L. 1. modificată tribunalul a respins-o plecând de la calitatea acestuia de deținător a bunului și persoana posibil a fi obligată la restituirea prin măsuri compensatorii pentru bunurile preluate.
Având în vedere data emiterii dispoziției, (...) și data introducerii acțiunii, (...) acțiunea este formulată în termenul legal.
Analizând acțiunea prin prisma motivelor invocate și a probelor administrate, instanța a reținut următoarele:
Prin Dispoziția atacată s-a respins cererea formulată de reclamantă cu privire la imobilul înscris inițial în CF 378 C. transcris ulterior în CF 185 C. nr. top 11.101 deoarece preluarea nu ar fi fost abuzivă.
În CF 378 C., nr. top 11.101 a fost înscris sub B+5 dreptul de proprietate în favoarea lui R. A. și soția, de la care s-a transcris în favoarea
S.ui Român în baza încheierii 644 din (...).
Prin încheierea sus amintită (f. 11) s-a dispus, în baza cererii înregistrate sub nr. 2604, a procesului verbal din data de (...), a Decretului
2. și Decretului 7. asupra cotei de 1. parte din imobilul înscris în CF 378 C., dreptul extrafunciar a lui F. F. și soția născută Salmen, întabularea dreptului de proprietate în favoarea S.ui Român (f. 11).
Acest imobil a fost dezmembrat în anul 1975 și transcris în CF 185 C.- N. Ulterior, imobilul s-a transmis în CF 8580 C., parcela cu nr. top 11101/1 suferind mai multe comasări și dezmembrări (f. 19, 22).
Raportat la conținutul dispoziției, se impune a fi analizat dacă în cauză sunt incidente dispozițiile L. 1., respectiv dacă a fost operată o preluare abuzivă a imobilului în perioada reglementată de această lege.
Chiar dacă în CF 378 C. dreptul de proprietate al antecesorilor reclamantei nu a fost înscris, actele doveditoare, precum și înscrierea din cartea funciară dovedesc că antecesorii reclamantei au fost proprietarii acestui imobil.
De altfel, în CF 8580 C., sub B+5,6 sunt înscriși ca proprietari tabulari antecesorii reclamantei.
Pârâta a susținut că imobilul a fost preluat în temeiul dispozițiilor legii speciale C. și astfel nu mai poate face obiectul L. 1..
Î. prin O. pronunțată la data de (...) în dosarul 80/1945 al T. P.orului C. (f. 282) s-a dispus clasarea cauzei privitoare pe antecesorii reclamantei de sub dispozițiile L. 312/1945 considerându-se că în sarcina acestora nu se stabilesc și nici nu sunt dovedite faptele imputate.
Având în vedere titlul cu care imobilul a fost înscris în cartea funciară, respectiv D. 2. și 7. se poate aprecia că imobilul se înscrie în categoria bunurilor prevăzute de art. 2 litera i din L. 1. (Împrejurarea că aceste doua acte normative nu au avut alt scop decât să dea a posteriorii o justificare preluării de către stat a unor bunuri fără nici un titlu rezultă și din faptul că Guvernul atunci când a modificat Normele metodologice de aplicare a L. 1. prin HG 1. a scos cele doua decrete din enumerarea actelor normative în baza cărora statul a putut dobândi imobilele cu titlu)
Pe de altă parte din adresa (...) (f. 12), rezultă că terenul a fost preluat în anul 1950, fiind în administrarea operativă a Întreprinderii de L. și L. C.
Or, data preluării denotă că aceasta a avut loc în perioada reglementată de L. 1..
Totodată, prin D. civilă nr. 7. pronunțată de Curtea de A. O. în dosar
3726/2000 rămasă irevocabilă prin respingerea recursului s-a constat trecerea abuzivă în proprietatea S.ui Român a imobilului înscris în CF 8580
C. deținut de antecesorul reclamantei unde a fost transcrisă și această suprafață de teren.
S.uarea irevocabilă a trecerii abuzive în proprietatea statului este încă un element ce contribuie la susținerea afirmației că notificării reclamantei cu privire la acest imobil îi sunt aplicabile dispozițiile L. 1..
Calitatea de succesoare a celor înscriși în cartea funciară și respectiv de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii nu a fost contestată, fiind de altfel stabilită și prin D. 7. sus amintită.
În vederea verificării posibilității restituirii în natură sau în alt mod prevăzut de lege a imobilului solicitat, în cauză a fost administrată o expertiză tehnică judiciară. Concluziile raportului de expertiză întocmit de experta P. M., raport completat și modificat sunt în sensul posibilității restituirii parțiale a unei suprafețe de teren.
Astfel, experta a comunicat că parcela cu nr. top 11101 nu și-a mai păstrat individualitatea, ca urmare a comasării sale cu alte două numere topografice, în CF 8580 C. , parcele care ulterior a fost dezmembrată cu o altă formă.
Din cei 650 m.p. care au aparținut antecesorilor reclamantei, experta a identificat mai multe porțiuni de teren care pot fi restituite. Î. în funcție de dispozițiile legale incidente suprafețele ce pot fi restituite în natură sunt diferite.
Expertei i s-a solicitat efectuarea unor variante de restituire în natură, ținând cont și de dispozițiile S. 6. pronunțată în dosarul civil (...) al J. C.-N.,care a impus rectificarea unor suprafețe ale parcelelor înscrise în cărțile funciare sus amintite.
E. a identificat o suprafață de 160 m.p. din terenul cu nr. topografic
11.101/1 care nu este ocupată de vreo construcție sau altă amenajare.
A fost identificată o suprafață de 90 m.p. teren cu garaje, o curte de 61 m și o suprafață de 6 m ocupată de un WC, parte din actuala parcela cu nr. top. 11116/2.
Pentru suprafața de 160 .m.p. nu există nicio problemă sau un impediment în restituirea acestuia în natură, în același sens fiind și poziția exprimată de pârâți.
În ceea ce privește restul terenurilor identificate ca posibil de restituit în natură instanța a administrat și proba cu cercetarea la fața locului, solicitând relații ca urmare a constatărilor făcute la fața locului și a celor din cuprinsul raportului de expertiză, C. de Apă S. S. C.
Referitor la suprafața ocupată de garaje și WC tribunalul a apreciat că acestea se înscriu în categoria construcțiilor demontabile avute în vedere de art.10 din lege, precum și art. 10 pct. 4 din Normele metodologice de aplicare a L. 1. aprobate prin HG 2..
Intervenienții deținători ai acestor garaje nu au produs nici un titlu cu privire la ternul pe care acestea sunt edificate.
Prin raportul de expertiză administrat în cauză, pe parcela de teren în suprafață de 61 m.p. aflate pe parcela cu nr. top inițial 11101/1 a fost evidențiată existența unor conducte de apă precum și racorduri de canalizare.
La fața locului s-a constatat că sunt 4 guri de canal în fața garajelor și
2 guri de canal între blocul A și cele 6 garaje.
La solicitarea instanței, C. de Apă S. a răspuns că terenul în discuție nu este traversat de conducte publice de apă-canal (adresa nr. 13907/(...) -f.
432).
Printr-o altă adresă comunicată în urma solicitării instanței de oferire a unor relații suplimentare s-a comunicat de către aceeași societate că alimentarea cu apă a imobilelor se realizează printr-un branșament situat pe domeniul public, respectiv pe trotuarul din fața imobilului, branșamentul și celelalte rețele din interior fiind în administrarea proprietarilor privați.
Toate conductele de apă aflate după controlul de branșament în sensul de curgere a apei se află în administrarea deținătorilor de imobile.
E.cuarea apelor uzate se realizează în aceeași modalitate.
Audiat în fața instanței, reprezentantul acestei societăți comerciale Maier L. a arătat că imobilele de pe strada P. pot fi alimentate și de alte rețele.
Apărării reclamantei, cum că aceste rețele sunt necesare doar folosinței normale a unui imobil restituit anterior reclamantei, pârâții și intervenienții nu i-au răspuns în nici un mod.
Chiar dacă acest teren este sub traversat de anumite rețele edilitare, instanța are în vedere conținutul și spiritul L. 1..
În articolul 10 pct. 3 din HG 2. este definită sintagma amenajări de utilitate publică potrivit căreia Sintagma amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale are în vedere acele suprafețe de teren afectate unei utilități publice, respectiv suprafețele de teren supuse unor amenajări destinate a deservi nevoile comunității, și anume căi de comunicație (străzi, alei, trotuare etc.), dotări tehnico-edilitare subterane, amenajări de spații verzi din jurul blocurilor de locuit, parcuri și grădini publice, piețe pietonale și altele.
Ori în cauză nu este dovedit că aceste conducte de alimentare cu apă și de evacuare a apelor reziduale se identifică cu un interes general, în condițiile în care aceste conducte deservesc interesele unor particulari în administrarea cărora se află, așa cum rezultă și din poziția exprimată de C. de Apă S..
Scopul legii a fost și este acela de restituire în natură a bunurilor preluate în mod abuziv pentru a asigura o reparație și cu titlu de excepție a fost reglementată posibilitatea reparării prin echivalent sau măsuri compensatorii. Î. excepțiile privesc un interes public în sensul clasic anume al beneficierii de respectivul bun, in abstracto de către toți cetățenii și nu doar de un număr expres și determinat de persoane fizice.
Argumentul indicat de către intervenienți referitor la jurisprudența existentă în această materie decurgând din soluția pronunțată de Curtea de A. C. într-un dosar de speță (D. civilă 1. pronunțată în dosarul nr. (...) -f.
293,294) nu poate fi primit întrucât în ceea ce privește terenul subtraversat de o rețea de apă C. de Apă S. a indicat că acea conductă reprezintă o conductă publică de canalizare executată în baza unei autorizații și care profită oricui.
Suprafețele de teren propuse de expertă a fi restituite subsumează suprafața de 317 m.p. restul de 333 m.p. fiind ocupată de clădirea unui bloc și o suprafață de teren traversată de conducte de alimentare cu gaz.
Având în vedere aceste considerente, tribunalul în temeiul art. 1,2,10,
26 din L. 1. modificată, văzând și raportul de expertiză precum și concluziile acestuia, situația de carte funciară rezultată din hotărârile judecătorești anterioare tribunalul a dispus anularea dispoziției 1508/2008 emisă de P. municipiului C.-N., a dispus dezmembrarea parcelelor cu nr. top.
11100/1/3 și 11116/2 înscrise în CF 8580 C. conform raportului de expertiză completat și refăcut întocmit de expert P. M. care face parte integrantă din prezenta hotărâre în varianta IV, modalitatea B, după cum urmează:
- parcela cu nr. top nou 11100/1/3/1 în suprafață de 1101 m.p.
- parcela cu nr. top nou 11116/2/1 în suprafață de 34 m.p.
- parcela cu nr. top nou comasat 11100/1/(...)6/2/2 în suprafață de
317 m.p. care se vor reînscrie în favoarea vechilor proprietari, va dispune restituirea în natură în favoarea reclamantei a imobilului cu nr. top
11100/1/(...)6/2/2 în suprafață de 317 m.p. și a dispus acordarea de măsuri reparatorii conform Titlului VII din L. 247/2005 în favoarea reclamantei pentru terenul în suprafață de 333 m.p. ce nu poate fi restituit în natură.
Ca urmare a soluției date cererii principale tribunalul a respins cererea de intervenție în interesul pârâtului P. municipiului C.-N. formulată de intervenienții M. Ș., M. D. junior, M. D. senior, P. M. și F. I.
În cauză reclamanta a făcut cheltuieli de judecată, reprezentând onorarii plătite expertului, (f. 183,290).
Pârâții sunt părți căzute în pretenții ca urmare a admiterii acțiunii chiar și în parte.
În ceea ce privește onorariul de avocat, suma solicitată de 14794, 08 lei apare ca fiind excesivă raportat la conținutul muncii efectiv depuse, precum și a faptului că respectivul avocat a angajat cauza ulterior participând doar la câteva termen de judecată.
Așa fiind se poate aprecia că suma de 1260 lei reprezintă o sumă rezonabilă ce poate fi pusă în sarcina pârâților față de care s-a pronunțat soluția de admitere, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru considerentele de mai sus în temeiul art. 274 C.pr.civ, a obligat pârâții să plătească în solidar reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de
3.000 lei, respingând alte pretenții cu acest titlu.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanta Ț. G., pârâții C.
LOCAL AL M. C.-N. și M. C.-N., P. M. C.-N., precum și intervenienții M. Ș., M. D.
JR., M. D. S., P. M. și F. I.
1.Prin recursul declarat de reclamanta Ț. G. s-a solicitat modificarea în parte a sentinței civile nr. 8. a T. C. în sensul acordării integrale a cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat.
În motivare s-a arătat că reducerea onorariului avocațial este deosebit de vătămătoare în condițiile în care reclamanta a achitat în totalitate suma conform dovezii depuse la dosar. C. de judecată sunt acordate părții îndreptățite și nu avocatului care a reprezentat-o.
Avocatul care a reprezentat-o pe reclamantă s-a prezentat la 14 termene de judecată în fața instanței de fond, pe lângă reprezentarea în instanță avocatul reprezentând-o și la fața locului în vederea efectuării măsurătorilor pentru expertiză și cu ocazia cercetării la fața locului.
Suma încuviințată de către instanța de fond reprezintă aproximativ 8% din onorariul achitat, ignorându-se și importanța și valoarea litigiului.
2.Prin recursurile declarate de pârâții C. Local al mun. C.-N. M. C.-N. și P. mun. C.-N. s-a solicitat modificarea sentinței recurate în sensul respingerii în întregime a acțiunii.
În motivare s-a arătat că imobilul în litigiu nu face obiectul L. nr. 1., fiind preluat de S. Român cu titlu, fiind administrat de către C.
Nu s-a respectat art. X din Decretul nr. 228/1948, bunul trebuind considerat ca fiind fără stăpân în sensul art. 477 cod civil și art. 60 din L. Cărților Funciare.
Fiind bunuri fără stăpân ele trebuiau considerate ca atare din momentul abandonării lor de către proprietar, moment care nu poate fi decât anterior datei de (...).
Trecerea bunului în patrimoniul statului a operat la data intrării în vigoare a legii care reglementează bunurile inamice, dată anterioară datei de
(...).
Temeiul legal în baza căruia a fost preluat de stat imobilul este L. nr.
91 din (...).
Faptul că bunurile preluate de C. nu au făcut obiectul L. nr. 1. rezultă și din aceea că a existat un proiect legislativ privind retrocedarea proprietăților prelate de stat prin C., proiect de lege care nu a fost adoptat.
Pe fondul cauzei s-a arătat că varianta din expertiză reținută de instanță nu poate fi avută în vedere, varianta nr. 1 din raportul de expertiză fiind mai acceptabilă, garajele existente pe terenul în litigiu fiind construcții definitive cu fundații din beton, aceeași fiind și situația WC-ului întabulat în CF 1..
Din raportul de expertiză nu rezultă fără echivoc faptul că suprafața restituibilă nu se suprapune cu terenul de sub și adiacent construcțiilor existente.
În mod nelegal s-a reținut că rețelele de canalizare apă nu sunt destinate uzului public, putându-se restitui suprafața traversată de către acestea, neputându-se face abstracție de sistemul de canalizare existent.
Regula este restituirea în natură, dar trebuie ca prin respectarea acesteia să nu se creeze disfuncționalități în utilizarea normală a imobilelor aparținând celorlalți colocatari.
3.Prin recursul declarat de intervenienții M. Ș., M. D. Jr., M. D. S., P. M. și F. I. s-a solicitat modificarea sentinței recurate în sensul respingerii cererii formulate de către reclamantă.
În motivare s-a arătat că nu se contestă preluarea abuzivă a imobilului de către stat, ci doar faptul că instanța a luat în considerare propunerile expertei P. M. privitoare la atribuirea unui teren al cărui număr topografic nu a aparținut niciodată antecesorilor reclamantei.
S-a mai arătat că măsurătorile întocmite de către expert sunt greșite, suprafața topograficului revendicat fiind mai mare cu 130 m.p., situația putând fi alta dacă aceasta ar fi fost luată în considerare.
S-au învederat condiții obiective care împiedică restituirea în natură a suprafeței de 317 m.p. teren.
Din probele dosarului rezultă că locuințele aflate pe terenul situat administrativ pe str. I. H., nr. 43-45 sunt alimentate cu apă prin rețelele aflate pe terenul propus a fi restituit. Potrivit L. nr. 241/2006 fac parte din sistemul public de alimentare cu apă inclusiv branșamentele până la punctul de delimitare.
Rețeaua de alimentare cu apă a fost construită de stat pe terenul său în momentul în care au fost edificate blocurile, fiind de notorietate publică faptul că singura rețea de alimentare cu apă aparține RAJAC, alimentarea cu apă neputând fi făcută și din alte rețele.
Referitor la suprafața de 90 m.p. propusă a se restitui, s-a arătat că există contracte de închiriere, fiind edificate construcții permanente, astfel cum rezultă din actele depuse la dosar.
În drept au fost invocate prevederile art. 56, 3041 și 312 alin. 3 C.pr.civ. Reclamanta Ț. G. a formulat întâmpinare la recursurile formulate decătre pârâți și intervenienți, solicitând respingerea acestora ca nefondate. În motivare s-a arătat că din actele existente la dosar rezultă că terenul revendicat a fost preluat în mod abuziv de la antecesorii reclamantei odată cu alte suprafețe de teren deținute în proprietate, preluarea fiind făcută în temeiul Decretului nr. 228/1948. Acest lucru a fost confirmat prin decizia civilă nr. 7. rămasă irevocabilă prin decizia nr. 3. a C. S. de Justiție, statuându-se că imobilele înscrise în CF nr. 8580 C. au fost trecute în mod abuziv în proprietatea statului în temeiul Decretului nr. 228/1948. Imobilul intră deci sub incidența L. nr. 1.. Posibilitatea suprapunerii terenului restituit în natură cu cel aferent unor construcții învecinate și posibilitatea creării unor disfuncționalități în folosirea normală a acestora sunt afirmații cu caracter general care nu pot fi reținute. Referitor la criticile formulate de intervenienți s-a precizat că din cuprinsul actelor de autoritate prin care terenul revendicat a trecut în proprietatea statului a rezultat că acesta a fost preluat de la antecesorii reclamantei care aveau calitatea de proprietari extratabulari, fiind incidente prevederile art. 24 din L. nr. 1.. Nu se pune problema unor erori în cadrul expertizei tehnice care face parte din sentința atacată. Modalitatea de restituire consacrată prin sentința instanței de fond a avut în vedere situația stabilită prin acest raport de expertiză și nu cea existentă în prezent în CF. De altfel, intervenienții nu au înțeles să formuleze obiecțiuni la raportul de expertiză. Referitor la suprafața de 317 m.p. restituită în natură, pe acest teren nu există nici un fel de amenajare de utilitate publică care să împiedicerestituirea în natură. Operatorul rețelei de alimentare cu apă și canalizare din mun. C.-N. a oferit detalii asupra situației terenului în acest sens. Potrivit art. 3 lit. h din L. nr. 241/2006 nu constituie rețele publice cele aferente unei incinte proprietate privată sau unei instituții publice pe care se află mai multe imobile indiferent de destinație, ori tocmai aceasta este situația în litigiu. În ceea ce privește existența unor contracte de închiriere cu privire la garajele existente pe teren acest aspect nu poate constitui un impediment pentru restituirea în natură. Garajele nu constituie construcții definitive și deținătorii acestora nu justifică un titlu pentru terenul aflat sub aceste construcții demontabile, fiind incidente dispozițiile art. 10 pct. 4 din Normele Metodologice de aplicare a L. nr. 1.. Analizând recursurile formulate de reclamanta Ț. G., pârâții C. Local almun. C.-N., M. C.-N. și P. mun. C.-N., precum și intervenienții M. Ș., M. D. jr., M. D. sen., P. M. și F. I. împotriva sentinței civile numărul 833 din 14 octombrie 2011 a T. C., Curtea reține următoarele: 1.Recursul paratilor Prin recursul declarat de pârâți se invocă chestiuni privind fondul litigiului, impunându-se analizarea mai întâi a acestuia. Prima critica formulata de catre parati, cea referitoare la excluderea imobilului care face obiectul litigiului de sub incidenta L. nr.1., este neintemeiata. Asa cum s-a aratat de catre instanta de fond, imobilul revendicat de catre reclamanta, astfel cum a fost identificat prin expertiza intocmita in cauza de catre experta P. M., a fost preluat de catre S. R. in temeiul Decretului nr.2. si Decretului nr.7., aspect relevat de incheierea pronuntata in dosarul nr.644/1968 al notariatului de S. J. C.(fila 11 dosar fond). Din acest inscris, coroborat cu adresa emisa de I. de L. si L. C. emisa la data de (...)(fila 12 dosar fond), în lumina art.24 din L. nr.1.,rezulta cu certitudine ca imobilul a fost preluat de la antecesorii reclamantei, in calitate de proprietari extratabulari, iar nu de la proprietarii tabulari inscrisi in C.F. nr.378 C., nr.top.11.101. Din aceleasi inscrisuri rezulta ca intr-adevar imobilul se afla inca din anul 1950 in administrarea operativa a Intreprinderii de L. si L. C. in baza dispozitiilor C., preluarea imobilui de catre S. R. facandu-se insa doar in anul 1968, in baza celor doua decrete mentionate mai sus. Aceasta trecere a imobilului in proprietatea S.ui in anul 1968 ar fi lipsita de sens daca imobilul ar fi fost deja preluat anterior in temeiul altor acte normative. De altfel, asa cum s-a aratat in sentinta atacata, prin ordonanta pronuntata la data de (...) in dosarul nr.80/1945 al T. P.orului C.(fila 282 dosar fond), antecesorii reclamantei au fost scosi de sub acuzare in ceea ce priveste infractiunile prevazute de L. nr.312/1945, nefiind dovedite faptele imputate. Bunurile imobile care fac obiectul cauzei nu au fost preluate anterior datei de (...), si nici nu au avut ca temei L. nr.91/1945, astfel cum rezulta din cele retinute mai sus, imobilul facand obiectul L. nr.10/200. Sustinerile paratilor in sensul excluderii bunului de sub incidenta L. nr.1. se bazeaza pe simple speculatii, cu ignorarea probelor administrate in cauza. In ceea ce priveste cea de-a doua critica formulata de catre parati, referitoare la posibilitatea restituirii in natura a vreunei parti din terenul care face obiectul cauzei, se apreciaza de catre Curte ca este intemeiata. Din raportul de expertiza intocmit in cauza de catre experta P. M., astfel cum acesta a fost completat ulterior ca urmare a obiectiunilor formulate de parti(fila 353 si urm. , fila 384 si urm.dosar fond), rezulta cadin suprafata de 650 m.p. teren identificata de experta, 352 m.p. este ocupata de constructii, bloc, trotuar, scari, garaje, WC, restul reprezentand curte. Din aceasta este libera suprafata de 160 m.p. pe care se afla o copertina, avand destinatia de gradina. S. WC-ului a fost clarificata, aratandu-se ca acesta se afla pe terenul cu nr.top.1.. Discutii comportă numai suprafata de 317 m.p. teren restituita in natura la fond. E. a stabilit ca aceasta este compusa din suprafata de 90 m.p. pe care sunt edificate in anul 1970 garaje care au caracter de constructii definitive, confirmand sustinerile paratilor si ale intervenientilor in acest sens, din suprafata de 61 m.p. curte si din suprafata de 160 m.p. teren apeciat ca fiind liber, fiind strabatut de conducte de apa si canalizare. In aceasta se incude si suprafata de 6 m.p. cu nr.top.1.. Apreciind ca garajele edificate nu au caracter definitiv, pe baza cercetarii la fata locului, neexistand alte probe in acest sens, si ca nu se pune problema unor amenajari de utilitate publica in ceea ce priveste retelele edilitare care traverseaza terenul in litigiu, prima instanta a apreciat ca aplicabila regula avuta in vedere de L. nr.1., aceea a restituirii in natura, pentru suprafata de 317 m.p. teren, avand nr.top.1., incluzand si suprafata identificata pe nr.top.1.. Chestiunea conductelor de apa si canalizare care traverseaza terenul restituit in natura este deosebit de importanta, in functie de acesta concluzionandu-se in sensul posibilitatii restituirii in natura sau nu a unei parti din terenul care face obiectul litigiului. Desi aceste conducte nu fac parte din categoria celor publice, astfel cum s-a confirmat prin adresele emise de C. de Apa S., nu se poate aprecia ca acestea nu se incadreaza la amenajarile de utilitate publica prevazute de art.10.3 din Normele Metodologice de A. a L. nr.1., fiind vorba de amenajari destinate a deservi nevoile comunitatii, in situatia dedusa judecatii aceste retele deservind mai multe blocuri de locuit. Nu este vorba asadar de un singur imobil pentru a se exclude in cauza utilitatea publica a retelelor edilitare, trebuind avut in vedere si contextul in care acestea au fost edificate, in lipsa oricarei atitudini culpabile a actualilor proprietari ai imobilelor deservite de aceste retele. La art.10.3 din Normele metodologice de aplicare a L. nr.1. se precizează de altfel ca restituirea în natură trebuie dispusă fără ca astfel să fie afectată utilizarea normală a unor amenajări subterane, în acestea fiind incluse și conductele de alimentare. Se apreciaza ca in cazul in care s-ar aprecia ca oportuna solutia instantei de fond si rationamentul acesteia in sensul posibilitatii alimentarii si prin alte retele s-ar ajunge la suportarea de catre proprietarii apartamentelor din blocurile de locuinte a unei sarcini excesive. Ori important este ca prin aplicarea L. nr.10/20001 sa nu se ajunga la crearea unor situatii prin care sa fie afectat dreptul de proprietate dobandit legal de catre alte persoane decat beneficiarii acestei legi. Deoarece retelele edilitare traverseaza terenul apreciat posibil a fi restituit in natura de tribunal de o maniera care face imposibila excluderea acestei portiuni si crearea unui lot care sa poata fi restituit in natura, raportat si la configuratia acestuia redata de experta in anexele la expertiza, va fi admis recursul declarat de parati in ceea ce priveste acest aspect, modificand in temeiul art.312 alin.3 sentinta in sensul că se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent in conditiile Titlului VII din L. nr.247/2005 si pentru suprafața de 317 mp, nr. topo 1. si 1.. 2.Recursul intervenientilor in interesul paratilor este fondat in limitele si pentru motivele avute in vedere in ceea ce priveste recursul paratilor. 3. Recursul reclamantei Recursul declarat de reclamanta priveste doar modalitatea in care a fost solutionat petitul avand ca obiect acordarea cheltuielilor de judecata. T. a redus cuantumul cheltuielilor de judecata solicitate de reclamanta cu titlu de onorariu avocatial de la 14.794,08 lei la 1.260 lei. Argumentele avute in vedere de instanta de fond pentru reducerea drastica a onorariului avocatial sunt discutabile avand in vedere ca avocatul in favoarea caruia a fost achitat onorariul avocatial a fost imputernicit sa o reprezinte pe reclamantă conform delegatiei de la fila 245 dosar fond incepand cu luna februarie 2010, prezentandu-se in cauza incepand cu sedinta publica din (...), fiind prezent la termenele de judecata, la iesirile la fata locului in vederea intocmirii expertizei, cu ocazia cercetarii la fata locului din data de (...), intocmind toate actele de procedura necesare normalei desfasurari a cauzei si apararii intereselor reclamantei. Tinand cont si de valoarea obiectului litigiului se apreciaza ca instanta de fond a redus prea drastic cheltuielile de judecata acordate reclamantei, apreciindu-se in considerarea art.274 alin.3 C.pr.civ. ca suma de 8000 lei este una stabilita rezonabil avand in vedere valoarea pricinii si munca indeplinita de avocat, in aceasta incluzandu-se si suma achitata cu titlu de onorariu expert, in cuantum de 1740 lei. Prin urmare, în temeiul art.3041, art.312 alin.3 C.pr.civ. vor fi admise în parte recursurile declarate de reclamanta Ț. G., pârâții P. M. C.-N., C. LOCAL AL M. C.-N., M. C.-N. și intervenienții accesorii M. Ș., M. D. junior, M. D. senior, P. M. și F. I. împotriva sentinței civile numărul 833 din 14 octombrie 2011 a T. C., pronunțată în dosar numărul (...), pe care o va modifica parțial, în sensul că se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent și pentru suprafața de 317 mp teren, nr.top. 1. și nr.top.1., înlăturându-se dispoziția referitoare la restituirea imobilului, cu obligarea pârâților la 8000 lei cheltuieli de judecată în primă instanță. Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L. D E C I D E Admite în parte recursurile declarate de reclamanta Ț. G., pârâții P., M. C. N. și C. LOCAL AL M. C.-N. și intervenienții accesorii împotriva sentinței civile numărul 833 din 14 octombrie 2011 a T. C., pronunțată în dosar numărul (...), pe care o modifică parțial, în sensul că stabilește măsuri reparatorii prin echivalent și pentru suprafața de 317 mp, număr topo 1. și 1.. Înlătură dispoziția referitoare la restituirea imobilului. Obligă pârâții la 8000 lei cheltuieli de judecată în primă instanță. Menține restul dispozițiilor. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 15 decembrie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, A. C. A. A. C. ANA I. GREFIER, A. B. Red.A.C./dact.L.C.C: 2 ex./(...) Jud.fond: D. T.
| ← Decizia civilă nr. 4470/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 2892/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
