Decizia civilă nr. 634/2011, Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ Nr. 634/R/2011

Ședința publică din data de 18 februarie 2011

Instanța constituită din: Președinte : D.-L. B.- vicepreședinte al Curții de A. C.

Judecători : V. M. - președintele Curții de A. C.

A. C. Grefier : S.-D. G.

S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de reclamanta A. A. C. împotriva deciziei civile nr. 5./(...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâții P. M., C. D., C. I., R. L., P. I., P. C.- A., P. G. A P., S. K. căs. P. M., S. I., S. E. căs. GERGELY G., S. I., K. K. M., K. I. I. M., K. D., având ca obiect uzucapiune.

Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de

11 februarie 2011, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

C U R T E A

Prin sentința civila nr. 5. pronunțată de către Judecătoria Huedin in dosarul nr. (...) s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului P. G. a P., invocată de reclamanta A. A.-C. și, în consecință:

S-a respins acțiunea civilă extinsă și precizată formulată de reclamanta A. A.-C., în contradictoriu cu pârâtul P. G. a P., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților P. L., P. M., G. D. a P., invocată de reclamanta A. A.-C.

S-a admis excepția lipsei calității procesuale active a pârâtului- reclamant reconvențional P. G. a P., în privința cererii reconvenționale precizate, invocată de reclamanta-pârâtă reconvențională A. A.-C. și, în consecință:

S-a respins cererea reconvențională precizată formulată de pârâtul- reclamant reconvențional P. G. a P. în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă reconvențională A. A.-C., ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

S-a respins excepția lipsei calității procesuale active a pârâților- reclamanți reconvenționali P. M., G. D. a P., în privința cererii reconvenționale, invocată de reclamanta A. A.-C.

S-a respins acțiunea civilă precizată și extinsă formulată de reclamanta A. A.-C. în contradictoriu cu S.ul Român prin C. B..

S-a admis în parte acțiunea civilă precizată și extinsă formulată de reclamanta A. A.-C., în contradictoriu cu pârâții P. C.-A., G. A., P. L., P. M.,

G. D. a P., S. K. căs. P. M., S. I., S. E. căs. Gergely G., S. I., K. K. minor, K. G. minor, K. I. I. minor și K. D., proprietari tabulari în CF 35 Măgura.

S-a admis în parte cererea reconvențională precizată formulată de pârâții reclamanți reconvenționali P. M. și G. D. a P. în contradictoriu cu reclamanta A. A.-C. și, în consecință:

S-a constatat că prin posesie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică, sub nume de proprietar, de peste 30 de ani, pârâta G. A. și soțul său G. D. au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra unei parcele de teren în suprafață de 17964 mp, situată în intravilanul satului P. H., nr. 97, com. B., jud. C., care se identifică în regim de carte funciară ca fiind înscrisă în CF 35 Măgura, sub o parte din nr. top 1602/80/a/l/l/l/l, în suprafață de 58925 mp, proprietari tabulari fiind pârâții cu domiciliul necunoscut S. K. căs. P. M., S. I., S. E. căs. Gergely G., S. I., K. K. minor, K. G. minor, K. I. I. minor și K. D., citați prin publicitate.

S-a dispus dezmembrarea parcelei cu nr. top 1602/80/a/l/l/l/l, în suprafață de 58925 mp înscrisă în CF 35 Măgura, conform completării la raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat de exp. C. G. și înscrierea drepturilor de proprietate, astfel:

- parcela cu nr. top nou 1602/80/a/l/l/l/l/l, în suprafață de 40961 mp, care se va reînscrie în CF 35 Măgura, în favoarea vechilor proprietari tabulari;

- parcela cu nr. top nou 1602/80/a/l/l/l/l/2, în suprafață de 17964 mp, care se va transcrie în CF nou Măgura în favoarea pârâtei G. A. și soțului G. D.

S-a dispus intabularea în CF nou Măgura a dreptului de proprietate asupra parcelei cu nr. top nou 1602/80/a/1/1/1/1 /2, în suprafață de

17964 mp, în favoarea pârâtei G. A. și soțului G. D., cu titlu de drept de uzucapiune, ca bun comun.

S-a constatat dobândirea de către pârâta G. A. a dreptului de proprietate, ca bun propriu, asupra construcției casă de lemn pe fundație din piatră, planșeu din lemn, șarpantă din lemn cu învelitoare din șindrilă, suprafață construită de 78,40 mp, compusă din cameră, bucătărie și antreu, edificată asupra parcelei cu nr. top 1602/80/a/l/l/l/l/2, în suprafață de

17964 mp, identificată în raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat de exp. M. D.

S-a dispus înscrierea în CF asupra parcelei cu nr. top 1602/80/a/1 /l

/1/1/2, în suprafață de 17964 mp a construcției casă de lemn pe fundație din piatră, planșeu din lemn, șarpantă din lemn cu învelitoare din șindrilă, suprafață construită de 78,40 mp, compusă din cameră, bucătărie și antreu și intabularea dreptului de proprietate asupra acesteia, în favoarea pârâtei G. A., ca bun propriu.

S-a constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr.

725/(...) eliberat de N. de S. J. C.

S-a respins ca prescris petitul privind obligarea la raport a pârâților P.

M., P. L., G. D. a P.

S-a constatat că în masa succesorală a def. G. D., decedat la data de (...), cu ultimul domiciliu în com. B., sat P. H., nr. 97, jud. C., se include cota de 1/2 parte din imobilul teren situat în intravilanul satului P. H., nr.

97, corn. B., jud. C., identificat prin parcela cu nr. top 1602/80/a/l/l/l/l/2, în suprafață de 17964 mp, calitate de moștenitori legali acceptanți ai defunctului având pârâta G. A. - soție supraviețuitoare, în cotă de ¼ partedin masa succesorală (1/8 parte din imobil), pârâții P. M., P. L., G. D. a P. și numitul P. A., ca fii, împreună în cotă de 3/4 parte din masa succesorală- fiecare în cotă de 3. parte din masa succesorală (împreună cota de 3/8 parte din imobil, fiecare cota de 3. parte din imobil).

S-a dispus intabularea în CF a dreptului de proprietate asupra parcelei cu nr. top 1602/80/a/l/l/l/l/2, în suprafață de 17964 mp în favoarea pârâtei G. A., în cotă de 5/8 parte, cu titlu de drept de uzucapiune și moștenire și în favoarea pârâților P. M., P. L., G. D. a P. și numitul P. A., împreună în cotă de 3/8 parte, cu titlu de drept de moștenire.

S-a constatat că pe parcela cu nr. top 1602/80/a/l/l/l/l/2, în suprafață de 17964 mp numitul P. A. și soția P. V. au edificat o construcției nouă de locuit, compusă din cameră și cămară de alimente, alipită construcției vechi casă de lemn, identificată în raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat de exp. M. D.

S-a dispus înscrierea în CF a construcției și intabularea dreptului de proprietate asupra acesteia în favoarea numiților P. A. și P. V., cu titlu de drept de construire, ca bun comun.

S-a constatat că în masa succesorală a def. P. A., decedat la data de

(...), cu ultimul domiciliu în com. B., jud. C. se include cota 3. parte din imobilul teren situat în intravilanul satului P. H., nr. 97, com. B., jud. C., identificat prin parcela cu nr. top 1602/80/a/1/1/1/1/2, în suprafață de

17964 mp, cota de 1/2 parte din construcția nouă edificată asupra parcelei cu nr. top 1602/80/a/l/l/l/l/2, și un număr de 141 acțiuni nominative la SC H. SA, cu valoare nominală de 25 lei/acțiune, emise în formă materializată, din care 31 bucăți a câte o acțiune, cu seriile de la 2836850 la

2836866, de la 2902286 la 2902294, de la 3089147 la 3089151 și 11 bucăți a câte 10 acțiuni cu seriile de la 1849061 la 1849170, fiind înscris la poziția

4977 în R. A., calitate de moștenitori legali ai defunctului având soția supraviețuitoare P. V., în cotă de ¼ parte din masa succesorală, reclamanta A. A. C. și pârâtul P. C.-A., fii, împreună în cotă de ¾ parte din masa succesorală.

S-a constatat că în masa succesorală a def. P. V., decedată la data de

(...), cu ultimul domiciliu în com. B., jud. C., se include cota de ¼ parte din

3. parte din imobilul teren identificat prin parcela cu nr. top

1602/80/a/l/l/l/l/2, în suprafață de 17964 mp, cota de 5/8 parte din construcția nouă edificată pe aceasta, cota de 1/4 parte din un număr de

141 acțiuni nominative la SC H. SA, cu valoare nominală de 25 lei/acțiune, emise în formă materializată, din care 31 bucăți a câte o acțiune, cu seriile de la 2. 2836866, de la 2902286 la 2902294, de la 3089147 la 3089151 și

11 bucăți a câte 10 acțiuni cu seriile de la 1849061 la 1849170, calitate de moștenitori legali ai defunctei având reclamanta A. A. C. și pârâtul P. C.-A., fii, în cote-părți egale.

S-a dispus intabularea în CF a dreptului de proprietate asupra cotei de 3. parte din imobilul teren identificat prin parcela cu nr. top

1602/80/a/l/l/l/l/2, în suprafață de 17964 mp și construcției noi edificată pe aceasta, în favoarea reclamantei A. A.-C. și pârâtului P. C.-A., în cote- părți egale.

S-a dispus sistarea stării de indiviziune între moștenitorii def. P. A. V., prin formarea a două loturi și atribuirea acestora în natură, astfel:

- lotul nr. 1 - compus din cota de 3. parte din imobilul teren identificat prin parcela cu nr. top 1602/80/a/l/l/l/l/2, în suprafață de

17964 mp și construcția nouă edificată pe aceasta, care se atribuie în natură reclamantei A. A.-C., fără plata vreunei sulte către pârâtul P. C.-A.

- lotul nr. 2 - compus din 141 acțiuni nominative la SC H. SA, cu valoare nominală de 25 lei/acțiune, emise în formă materializată, din care

31 bucăți a câte o acțiune, cu seriile de la 2836850 la 2836866, de la

2902286 la 2902294, de la 3089147 la 3089151 și 11 bucăți a câte 10 acțiuni cu seriile de la 1849061 la 1849170, care se atribuie în natură pârâtului P. C.-A., fără plata vreunei sulte către reclamanta A. A.-C.

S-a dispus intabularea în CF a dreptului de proprietate asupra cotei de 3. parte din imobilul teren identificat prin parcela cu nr. top

1602/80/a/l/l/l/l/2, în suprafață de 17964 mp și construcției noi edificată pe aceasta, în favoarea reclamantei A. A.-C., cu titlu de drept de moștenire și partaj.

S-a constatat că prin contractul de întreținere încheiat la data de (...) pârâta G. A. s-a obligat să transmită reclamantei A. A.-C. dreptul său de proprietate asupra cotei de 5/8 parte din imobilul teren, situat în intravilanul satului P. H., nr. 97, com. B., jud. C., identificat prin parcela cu nr. top 1602/80/a/l/l/l/l/2, în suprafață de 17964 mp și asupra construcției casă de lemn pe fundație din piatră, planșeu din lemn, șarpantă din lemn cu învelitoare din șindrilă, suprafață construită de 78,40 mp, compusă din cameră, bucătărie și antreu, în schimbul prestării de către reclamantă a întreținerii pârâtei, pe timpul vieții acesteia, a întreținerii constând în asigurarea locuinței, alimente, îmbrăcăminte, iluminat, încălzit, asistență medicală în caz de nevoie, medicamente, iar la deces înmormântarea conform obiceiului locului.

S-a respins petitul din cererea reconvențională formulată de pârâții- reclamanți reconvențională P. M. și G. D. a P. privind anularea parțială a contractului de întreținere încheiat la data de (...) între pârâta G. A. și reclamanta A. A.-C.

S-a dispus intabularea în CF a dreptului de proprietate asupra cotei de 5/8 parte din imobilul teren, situat în intravilanul satului P. H., nr. 97, com. B., jud. C., identificat prin parcela cu nr. top 1602/80/a/l/l/l/l/2, în suprafață de 17964 mp și asupra construcției casă de lemn pe fundație din piatră, planșeu din lemn, șarpantă din lemn cu învelitoare din șindrilă, suprafață construită de 78,40 mp, compusă din cameră, bucătărie și antreu, în favoarea reclamantei A. A.-C., cu titlu de întreținere și notarea obligației reclamantei de întreținere a pârâtei G. A.

S-a luat act de tranzacția încheiată la data de (...) între reclamanta A.

A.-C. și pârâtul G. D. a P.

S-a dispus sistarea stării de indiviziune între coproprietari, asupra imobilului teren, situat în intravilanul satului P. H., nr. 97, com. B., jud. C., identificat prin parcela cu nr. top 1602/80/a/l/l/l/l/2, în suprafață de

17964 mp și construcțiilor existente pe acesta, conform voinței părților și propunerii din completarea la raportul de expertiză tehnică judiciară efectuată de exp. C. G., în varianta 2 din raport, prin formarea de loturi, după dezmembrarea parcelei cu nr. top 1602/80/a/1/1/1/1/2, în suprafață de 17964 mp, conform raportului de expertiză tehnică judiciară efectuat de exp. C. G. și atribuirea acestora în natură, astfel:

- lotul nr. 1 - format din parcela cu nr. top nou

1602/80/a/l/l/l/1/2/1, teren în suprafață de 14964 mp și construcțiiedificate pe aceasta, se atribuie în natură reclamantei pârâte- reconvenționale A. A.-C., fără plata vreunei sulte către ceilalți coproprietari;

- lotul nr. 2 - format din parcela cu nr. top 1602/80/a/l/l/l/1 /2/2, teren în suprafață de 3000 mp, se atribuie în natură pârâtei-reclamante reconvenționale P. M., fără plata vreunei sulte către ceilalți coproprietari.

S-a dispus intabularea în CF nou a dreptului de proprietate asupra parcelei cu nr. top nou 1602/80/a/1/1/1/1 /2/1, teren în suprafață de

14964 mp și construcții edificate pe aceasta, în favoarea reclamantei pârâte- reconvenționale A. A.-C., cu titlu de drept de moștenire, întreținere și partaj.

S-a dispus intabularea în CF nou a dreptului de proprietate asupra parcelei cu nr. top 1602/80/a/l/l/l/l/2/2, teren în suprafață de 3000 mp, în favoarea pârâtei-reclamante reconvenționale P. M., cu titlu de drept de moștenire și partaj.

S-au respins alte pretenții ale reclamantei A. A.-C.

S-au respins alte pretenții ale pârâtei-reclamante reconvenționale P.

M..

S-au compensat cheltuielile de judecată efectuate de părți.

În ceea ce privește petitul de sistare a stării de indiviziune între coproprietari, instanța a reținut următoarele:

La data de (...) s-au prezentat personal în instanță și au depus la dosar o tranzacție reclamanta-pârâtă reconvențională A. A.-C. și pârâții-reclamanți reconvenționali P. G. a P. și G. D. a P. (f. 194 voi. I).

Deși s-a solicitat instanței ca tranzacția să facă parte din dispozitivul sentinței, se apreciază că aceasta nu se circumscrie dispozițiilor art. 271-

273 C.proc.civ. din mai multe considerente. Față de pârâtul P. G. a P. instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive în cererea principală și excepția lipsei calității procesuale active pentru cererea reconvențională. Neavând calitate procesuală, pârâtul-reclamant reconvențional P. G. a P. nu putea fi nici parte într-o astfel de tranzacție. R. și-a precizat ulterior poziția cu privire la tranzacția încheiată, menționând că, într-adevăr aceasta nu îndeplinește condițiile art. 271-273 C.proc.civ.

În ceea ce-l privește însă pe pârâtul G. D. a P. instanța a apreciat că înscrisul intitulat „Tranzacție" încheiat la data de (...) consfințește totuși învoiala părților cu privire la partajarea masei succesorale, astfel că urmează a ține cont de voința părților manifestată cu prilejul încheierii înscrisului.

De asemenea, instanța a avut în vedere împrejurarea că pârâta P. L., prin răspunsurile la interogatoriu, a arătat că nu are nici o pretenție la bunurile ce formează obiectul litigiului întrucât apreciază că în timpul vieții sale, tatăl său G. D. a înzestrat-o, astfel că nu i se mai cuvin și alte bunuri.

Nu în ultimul rând, instanța a reținut că odată stabilită calitatea de moștenitori a pârâților P. L. și G. D. a P. și, implicit acceptată succesiunea, aceștia nu mai pot renunța la succesiunea deja acceptată, cu atât mai mult cu cât se află în afara termenului de opțiune succesorală. în consecință voința acestora manifestată în fața instanței poate echivala cu un partaj voluntar asupra bunurilor supuse împărțelii, dispunându-se în consecință.

Toți pârâții-reclamanți reconvenționali, precum și pârâtele P. L. și G. A. au fost de acord că pârâtei P. M. îi revine din masa bunurilor supuse împărțelii suprafața de 3.000 mp teren din parcela de teren în litigiu, părțile neajungând însă la un consens cu privire la stabilirea amplasamentului acestei suprafețe de teren.

În acest sens s-a efectuat și o cercetare la fața locului, concluziile fiind consemnate în procesul-verbal de cercetare la fața locului încheiat la data de (...) (f. 93-94 voi. II), identificându-se pe lângă cele două variante redate în raportul de expertiză tehnică judiciară efectuată de exp. C. G. și în completarea la raport, alte două variante de partajare în natură, ulterior întocmindu-se un supliment la raportul de expertiză (f. 95-98 voi. II).

S-a susținut de către pârâta-reclamantă reconvențională P. M. că dorește sistarea stării de indiviziune prin atribuirea în lotul său a parcelei de teren în suprafață de 3000 mp, în varianta 1 din raportul de expertiză efectuat de exp. C. G., întrucât aceasta fost voința tatălui său, pe de o parte, iar pe de altă parte a avut o folosință faptică a acestei parcele.

Pentru a se dovedi folosința faptică exercitată de pârâta P. M. s-a administrat proba testimonială, în cauză fiind audiați martorii T. P. (f 272-

273 voi. I) și P. M. (f 274-275 voi. I). Declarațiile martorilor sunt însă contradictorii, martorul T. P. declarând că niciodată, după decesul lui G. D., pârâta P. M. nu a folosit vreo parcelă de teren în P. H. la nr. 97, cel care a folosit întregul teren fiind tatăl reclamantei - P. A. M. P. M. a declarat însă că pârâta P. M. a folosit o parcelă de teren de cea. 30 m lățime și 40 m lungime, care i-a fost promisă de către def. G. D., situată în P. H. la nr. 97 și pe care a avut depozitată și piatră de construcție, însă amplasamentul parcelei nu corespunde schițelor care i-au fost prezentate spre vedere de către instanță, respectiv variantele 1 și 2 din raportul de expertiză.

La formarea loturilor, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 673 in.

9 C.proc.civ., potrivit căruia se va ține cont, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri, cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.

De asemenea, la formarea loturilor instanța a avut în vedere și constatările făcute cu prilejul deplasării la fața locului, starea tensionată care există între părți, împrejurarea că în lotul reclamantei A. A.-C. va trebui să revină parcela de teren pe care este amplasată construcția și care este poziționată aproximativ la jumătatea parcelei ce urmează a fi partajată, faptul că indiferent de varianta de partajare aleasă, toate parcelele de teren au deschidere la drumul județean, că există o cale de acces din drumul județean către construcția existentă pe teren și care va reveni în lotul reclamantei (cale de acces care nu reprezintă un drum, dar care a fost folosit de foarte mult timp pentru accesul la construcție). Nu în ultimul rând s-a avut în vedere faptul că pârâta P. M. nu a dovedit fără putere de tăgadă exercitarea unei folosințe a parcelei de teren în amplasamentul indicat de aceasta (varianta I din raportul de expertiză) și, pe cât posibil, se va alege acea variantă de partaj care va împiedica în opinia instanței orice alte litigii viitoare între părți.

Față de toate considerentele expuse, având în vedere dispozițiile art. 728, 741 C. civil, ținând seama de poziția tuturor părților, precum și de dispozițiile art. 673 ind. 9 C.proc.civ. și apreciind că nu se impune sultă pentru egalizarea loturilor, ambele loturi depășind cota-parte ce s-ar cuveni atât reclamantei, cât și pârâtei P. M., urmare a poziției exprimate de pârâții G. D. a pedii și P. L., instanța a dispus sistarea stării de indiviziune între coproprietari, asupra imobilului teren, situat în intravilanul satului P. H., nr.

97, corn. B., jud. C., identificat prin parcela cu nr. top 1602/80/a/l/l/l/l/2,în suprafață de 17964 mp și construcțiilor existente pe acesta, conform voinței părților și propunerii din completarea la raportul de expertiză tehnică judiciară efectuată de exp. C. G., în varianta 2 din raport.

În temeiul art. 20 alin. 1 din L. nr. 7., republicată, instanța a dispus intabularea în CF nou a dreptului de proprietate al părților.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată efectuate de părți, instanța a dispus compensarea acestora, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 274 alin. 1 C.proc.civ. partea care cade în pretenții va fi obligată la cerere să plătească cheltuielile de judecată.

Art. 276 C.proc.civ. prevede că atunci când pretențiile fiecărei părți au fost încuviințate numai în parte, instanța va aprecia în ce măsură fiecare dintre ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putând face compensarea lor, iar art. 277 C.proc.civ. arată că atunci când sunt mai mulți reclamanți sau mai mulți pârâți, ei vor fi obligați să plătească cheltuielile de judecată în mod egal, proporțional sau solidar, potrivit interesului ce are fiecare sau după felul raportului de drept dintre ei.

În speță, cheltuielile de judecată cu taxă timbru, onorarii avocați și onorarii experți au fost suportate de către reclamanta-pârâtă reconvențională A. A. C. și de către pârâta-reclamantă reconvențională P. M..

Conform convenției părților, reclamanta a arătat că nu are pretenții la cheltuieli de judecată din partea pârâților G. D. și P. G. A. acțiunea principală, cât și cererea reconvențională au fost admise numai în parte. Acțiunea principală conține petite care profită numai reclamantei. P. G. A. și P. L. au recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantei, fiind astfel aplicabile dispozițiile art. 275 C.proc.civ.

Dând eficiență și art. 277 C.proc.civ. anterior enunțat cheltuielile de judecată au fost compensate.

Considerentele instanței referitoare la celelalte petite nu vor fi reluate având în vedere limitele investirii care decurg din cererea formulată, neprezentând relevanță pentru instanța de recurs.

Prin Decizia civilă nr. 5. din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarulnr. (...) s-a admis în parte apelul declarat de apelanta pârâtă P. M., împotriva

Sentinței civile nr. 505 din (...) pronunțată în dosar nr. (...) al J. H., pe care a schimbat-o în parte în sensul că s-a dispus sistarea stării de indiviziune între coproprietari asupra imobilului teren situat în intravilanul satului P. H. nr. 97 com. B., identificat cu parcela cu nr. top 1602/80/a/1/1/1/1/2 în suprafață de 17964 mp și a construcțiilor existente pe acesta conform voinței părților si propunerii din raportul de expertiza tehnica judiciara efectuat de expert C. G. in varianta 1 din raportul inițial f. 156-175 vol. I fond prin formare de loturi si atribuirea in natura după cum urmează:

Lotul nr. 1 format din parcela cu nr. top nou

1602/80/a/1/1/1/1/2/1 teren în suprafață de 14964 mp și construcțiile edificate pe acesta s-a atribuit in natura reclamantei A. A. C. fără plata vreunei sulte

Lotul nr. 2 format din parcela cu nr. top nr. 1602/80/a/1/1/1/1/2/2 în suprafață de 3000 mp s-a atribuit paratei P. M. fără plata vreunei sulte .

S-au menținut restul dispozițiilor sentinței apelate.

A fost obligată intimata reclamantă să plătească apelantei pârâtă suma de 204,825 lei cheltuieli de judecată în apel.

Referitor la soluția pronunțată asupra petitelor care fac și obiectul recursului, tribunalul a reținut următoarele:

In cursul judecării dosarului in apel a decedat parata G. A. (f. 141) fiind introduși in cauza moștenitorii acesteia (f. 175-177).Totodată după rămânerea cauzei in pronunțare la fond a decedat si parata P. L. fiind introduși in apel si moștenitorii acesteia(f. 229-235).

In ce privește restul bunurilor solicitate a fi incluse in masa succesorala prin acțiunea reconvenționala precizata respectiv cota de 1/2 parte din terenul situat la domiciliul actual a lui P. G. a P. ,cota de 1/2 parte din terenul de la S. ,cota de 1/2 parte din terenul de la I. si casa construita de către defunct si mutata de către P. G. a P. la domiciliul sau actual tribunalul a apreciat ca sub acest aspect in primul rând nu se impune trimiterea cauzei spre rejudecare sau schimbarea soluției.

Astfel in ce privește terenurile sus menționate din depozițiile martorilor audiați in apel (f. 47,48) rezulta într-adevăr ca aceste terenuri au fost folosite de către defuncții G. D. si G. A. începând cu aproximativ 60 de ani in urma respectiv începând cu anii 1950 fiind folosite după decesul lui G. D. de către P. G. a P. - terenul de la domiciliul sa;P. L. - terenul de la I. chiar din timpul vieții defunctului ,G. D. jr. -terenul situate In S.i .

Rezulta așadar ca aceste terenuri au început sa fie folosite de cei doi defuncți in perioada de acțiune a D. L. 1..

Posesia a fost exercitata de către aceștia pana la decesul lui G. D. in anul 1991 si continuata apoi de către părțile sus menționate conform depozițiilor martorilor .

Prima instanță a reținut ca in speță uzucapiunea aplicabila este cea reglementata de C. civil întrucât atunci când reclamanta a formulat acțiunea exista o practica judiciara constanta care admitea acțiunile întemeiate pe uzucapiunea de cod civil si care reprezenta astfel o speranță legitima .

In realitate practica judiciara constanta apreciata de către prima instanță ca fiind in speță o "speranță legitima"; in sensul art. 1 din CEDO admitea acțiunile in uzucapiune pe codul civil pentru ipotezele in care posesia a început in perioada de acțiune a D. L. 1. ,posesie care nu putea duce la dobândirea dreptului prin uzucapiune conform art. 27 si 28 din acest act normativ dar a continuat si după abrogarea acestor doua texte de lege prin L. 7. .Altfel spus posesia era considerata a fi un fapt juridic in curs de desfășurare iar pentru efectele juridice produse sub imperiul noii reglementari apreciata a fi codul civil se aplicau prevederile acestui nou act normative .In acest sens este si decizia LXXXVI din 2007 data de către I. intr-un recurs in interesul legii care interpretează legea pentru prescripțiile începute sub Decretul L. 1. si împlinite după intrarea in vigoare a Legii 7..

In cazul in care insa faptul juridic al posesiei a început si s-a terminat înainte de intrarea in vigoare a Legii 7. aceasta practica judiciara nu era aplicabila chiar daca acțiunea s-a introdus după intrarea in vigoare a Legii

7. întrucât ar fi însemnat o aplicare retroactiva a prevederilor Codului civil la un fapt juridic terminat înainte de intrarea in vigoare a legii noi .Aceasta este situația si in speță. G. D. a posedat intre (...). După 1991 posesia a fost exercitata de către copii săi mai sus indicați. Posesia exercitata de el si de soția sa s-a desfășurat integral sub incidenta legii vechi -Decretul -L. 1. astfel ca acesta posesie nu poate fi valorificata nici in practica judiciara apreciata a fi in speță "o speranță legitima"; pentru a duce la dobândirea dreptului de proprietate.

Chiar si in ipoteza in care s-a retine ca aceasta speranță legitima s-ar aplica indiferent de data împlinirii prescripției întrucât practica judiciaraanterioara admitea uzucapiunile de cod civil indiferent de data împlinirii prescripției tribunalul a apreciat ca aceste 3 terenuri nu intra in masa succesorala rămasa după defunctul G. D. .

Astfel in răspunsurile la interogator moștenitorii lui G. D. respectiv apelanta P. M. (f. 78-79 vol I fond )P. L. (f. 80,81 vol I fond )G. A. (f. 82-83 vol I fond ),G. D. (f. 87-88 vol I fond ) ,reclamanta intimata si paratul P. C. A. in calitate de moștenitori a lui P. A.(f. 46-49 vol I fond,acțiunea necontestata de celalalt moștenitor a lui P. A., împrejurare ce atesta confirmarea antecesorului lor) au arătat ca aceste trei terenuri au fost date ca zestre lui P. G. a P. ,lui P. L. si lui G. D. a P. E. acestor donații a fost recunoscuta si de către P. G. a P. (f/(f. 85-86 viol I fond ) .

Aceasta dare ca zestre reprezintă o donație nula absolut pentru lipsa formei autentice .Aceste donații au fost insa conform celor mai sus indicate confirmate de către toți moștenitorii astfel ca in baza art. 1167 alin. 3 C.civ aceasta confirmare acoperă lipsa formei autentice .Câta vreme aceste terenuri au fost donate de către defunct copiilor săi mai sus menționați ele nu pot fi incluse in masa succesorala după G. D. si împărțite intre moștenitori .Motivul 2 de apel vizează aceste pretenții care insa se dovedesc pentru aceste trei terenuri neîntemeiate .

Aceeași este situația si pentru casa construita de către G. D. si mutata la domiciliul lui P. G. a P. .Aceasta casa a fost donata acestui fiu,străin de moștenire, donație confirmata de către toți moștenitorii lui G. D. .

Prima instanța a respins toate solicitările indicate in motivul 2 de apel ca fiind nedovedite apreciind ca in speță se impunea efectuarea unei probațiuni constând in expertiza ,si apreciind totodată ca in măsura in care nu se efectuează o expertiza de identificare a terenurilor in regim de cf administrarea probațiunii testimoniale este irelevanta .

Acest raționament este corect întrucât era posibil ca in urma identificării in regim de cf sa se constate existenta unei intabulări recente a unui drept de proprietate care ar fi ridicat probleme din perspectiva constatării unei uzucapiuni bazata pe o posesie din intervalul de timp 1950-1991. Acest raționament acoperă si construcția mai sus indicata, regimul juridic al construcției fiind influențat de regimul juridic al terenului pe care este edificata .Ca atare nu se poate retine ca instanța nu a judecat cauza in fond si ca s-ar impune trimiterea cauzei spre rejudecare .

In urma suplimentarii probațiunii in apel cu martori si expertiza de identificare in regim de cf a terenurilor sus menționate soluția pentru pretențiile indicate in motivul 2 de apel se impune a fi menținuta pentru considerentele mai sus expuse respectiv pentru cele 3 terenuri nu se poate retine uzucapiunea de cod civil pentru perioada 1950-1991, dar chiar si daca s-ar retine aceasta uzucapiune aceste terenuri cat si construcția au făcut obiectul unor donații valabile neputând fi incluse in masa succesorala după defunctul G. D. si împărțite intre moștenitori. Totodată pentru aceste donații acțiunea pentru raportul lor a fost respinsa ca prescrisa iar soluția sub acest aspect nu a fost apelata .Ca atare si acest motiv de apel este neîntemeiat .

In ce privește motivul 3 de apel privind partajarea in natura a terenului inclus in masa succesorala prin hotărârea primei instanțe si plata unei sulte pentru celelalte terenuri, primul teren are o suprafață de 17.964 mp .Din acest teren apelantei parate ii revine cota de 3. parte așa cum a stabilit prima instanța ceea ce înseamnă suprafața de 1684 mp .Întrucât i s-aatribuit din acest teren o suprafață de 3000 mp iar celelalte bunuri pentru care apelanta a solicitat sulta nu intra in masa succesorala rezulta ca acesta nu este îndreptățită la nici o sulta primind oricum mai mult decât cota sa parte din moștenire .

In ceea ce privește amplasarea acestei parcele de 3000 mp existenta autorizației de construire nr. 5. este irelevanta in speță .Astfel aceasta autorizație de construire a fost valabila timp de un an de la data eliberării ei

.In acest interval de timp apelanta nu a edificat nici o construcție astfel ca ea si-a pierdut valabilitatea .Totodată o eventuala voință a defunctului ca apelanta sa își construiască casa pe cei 3000 mp indicați in varianta I din expertiza efectuata in cauza nu este suficienta pentru ca aceasta suprafață sa se atribuie apelantei in cadrul unui partaj judiciar o asemenea voința si dorința nefiind un criteriu legal de partajare . Din aceeași perspectiva susținerile pârâților P. G. si G. D. in sensul confirmării voinței lui G. D. sen. sunt irelevante in speță .In măsura in care voința acestui defunct nu a luat forma unei donații ca si in cazul celorlalte terenuri, partajarea terenului se realizează strict pe criteriile legale de partajare .

In ce privește folosința faptica a terenului de către apelanta probele pe care le-a administrat in fata primei instanțe respectiv depozițiile aflate la f.

272-275 vol I sunt contradictorii așa cum a reținut si prima instanță martorii indicând amplasamente diferite ca fiind amplasamentul folosit de către apelanta .In consecință in speță nu se poate retine ca apelanta a folosit amplasamentul indicat in varianta I a raportului de expertiza si ca acest criteriu ar justifica atribuirea in favoarea ei a acestui amplasament .

In ceea ce privește calea de acces materializata de către expert si in suplimentul la raportul de expertiza (f. 203 - f. 206) si constatată de către prima instanță cu ocazia deplasării la fata locului prima instanța a reținut ca aceasta nu reprezintă un veritabil drum.

Practic aceasta cale de acces reprezintă o parte din terenul uzucapat folosit in prezent cu destinația de cale de acces cu o amenajare minima pentru aceasta destinație .O eventuala atribuire a terenului de 3000 mp către apelanta in varianta I nu ar duce așadar la închiderea nici unui drum de acces ci doar ar împiedica pe reclamanta intimata sa mai folosească o parte a terenului ce ii revine pentru a ajunge la construcție, fiind obligata sa ajungă la construcție folosind o alta cale de acces in interiorul terenului sau

.Ca atare existenta acestei cai de acces nu este decisiva in partajarea propriu zisa in sensul ca aceasta cale de acces sa fie neapărat atribuita reclamantei intimate cita vreme ambele terenuri au deschidere la calea publica iar amenajarea unui drum de acces din calea publica se face cu costuri minime așa cum indica expertul in suplimentul la raportul de expertiza f. 203-206 .

In acest supliment la raportul de expertiza s-a relevat un aspect neindicat pana la aceea data de către expert respectiv existenta a doua rețele electrice de medie tensiune pe terenul uzucapat .Aceste doua rețele străbat terenul atribuit apelantei intr-o asemenea modalitate (f. 206) incit o folosire a acestui teren in vederea edificării unei construcții este imposibila

.In aceasta situație atribuirea suprafeței de 3000 mp in varianta dispusa de prima instanță dezavantajează in mod evident pe apelanta care primește un lot pe care nu îl poate folosi decât in scopuri limitate in timp ce reclamanta intimata primește un teren pe care îl poate folosi pentru orice destinație si păstrând si calea de acces existenta .

Trebuind sa aleagă intre dezavantajul reclamantei intimate de a amenaja o noua cale de acces spre construcție ,cale de acces care implica costuri minime si dezavantajul apelantei de a i se atribui un teren impropriu unor destinații mai precis celei mai importante destinații pentru acest teren intravilan,aceea de a realiza o construcție - tribunalul a apreciat ca se impune partajarea terenului in așa modalitate incit suportarea dezavantajului creat prin existenta acestor rețele sa fie suportata in egala proporție de ambele copărtașe adică ambele sa aibă teren străbătut de aceste linii si ambele teren care sa poată fi folosit pentru construire,disconfortul amenajării unei noi cai de acces fiind minim si ca atare nedecisiv in alegerea variantei de partajare .Varianta 1 din raportul de expertiza inițial corespunde acestor cerințe de a da copărtașilor bunuri imobile de aceeași destinație si valoare .Singurul dezavantaj al acestei variante este așa cum s-a arătat mai sus ca reclamanta intimata trebui sa își amenajeze o alta cale de acces din drumul județean dar aceasta cale de acces se poate amenaja cu costuri minime iar suportarea acestor cheltuieli este mai puțin păgubitoare decât acordarea către apelanta a unui teren aflat sub linii electrice si impropriu construirii .

Având in vedere aceste considerente tribunalul a apreciat ca motivul de apel 3 este fondat parțial in ce privește partajarea terenului uzucapat astfel ca in temeiul art. 296 C.pr.civ a admis parțial apelul sub acest aspect si a schimbat sentința primei instanțe in parte partajând acest teren conform variantei I din raportul de expertiza inițial întocmit de expert C. G. (f. 156-

175 vol I fond ).

In ce privește cheltuielile de judecata in apel pentru motivele de apel admise taxa de timbru si timbrul judiciar in apel sunt 9,65 lei .O alta cheltuiala efectuata pentru admiterea apelului in sensul schimbării variantei de partajare este suplimentul la raportul de expertiza pentru care s-a încuviințat un onorar de 400 lei achitat de către apelanta (f .236).

Restul cheltuielilor de judecata dovedite constând in taxa de timbru si timbru judiciar ,onorar experți sunt aferente motivelor de apel respinse respectiv motivului 2 si 3 privind sulta .

A.anta nu a făcut dovada achitării unui onorar avocațial dar oricum pentru pretențiile respinse in apel acesta nu putea fi acordat ,iar pentru cel aferent partajului având in vedere ca acest partaj profita si apelantei s-ar fi impus compensarea respectiv fiecare copărtaș urmând sa își suporte propriile cheltuieli făcute in acest sens cu titlu de onorar avocațial.

Ca atare in temeiul art. 298,274,276 C.pr.civ tribunalul a obligat intimate reclamanta sa plătească apelantei parate 1/2 parte din cheltuielile de judecata sus menționate apreciind ca aceste cheltuieli trebuie suportate in mod egal fiind utile partajului si de ele beneficiind si apelanta cit si intimate reclamanta .In consecință a obligat intimata reclamanta la suma de

204,825 lei cheltuieli de judecata in apel .

Intimata apelanta nu a făcut dovada cheltuielilor de judecata constând in onorariu avocațial suportat in apel si care in măsura respingerii motivelor de apel ii putea fi acordat .

Împotriva deciziei civile nr. 5./(...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) a declarat recurs reclamanta A. A.-C. solicitând admiterearecursului și în urma rejudecării cauzei respingerea apelului cu consecința menținerii în tot a sentinței pronunțate de judecătorie, cu cheltuieli de judecată.

În motivare s-a arătat că instanța de apel a pronunțat o hotărâre nelegală, încălcându-se competența altei instanțe, a fost interpretat greșit actul juridic dedus judecății schimbându-se natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, decizia cuprinzând motive contradictorii ori străine de natura pricinii și fiind date cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, fiind incidente motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 3, 7, 8 și 9

C. În mod greșit nu s-au acordat cheltuielile de judecată deși au fost respinse ca nefondate majoritatea motivelor de apel.

Instanța de apel s-a pronunțat pe fondul unei cereri față de care nu era competentă în lipsa împrocesuării proprietarului necitat în condițiile în care părțile nu au înțeles să extindă acțiunea față de proprietarul tabular. Nu are relevanță faptul că în final instanța a respins acest capăt de cerere, relevant fiind aspectul menționat anterior.

În condițiile în care apelanta nu a cerut constatarea dobândirii prin uzucapiune de către G. D. a dreptului de proprietate asupra terenurilor, aceasta nu putea cere pentru prima dată în apel acest lucru, iar instanța de apel nu putea să se considere competentă să o judece.

Singurul motiv serios pentru care a fost apelată hotărârea primei instanțe a fost modul în care s-a stabilit amplasamentul parcelei în suprafață de 3.000 m.p. care i-a revenit pârâtei reclamante.

Instanța de apel a tranșat această problemă în mod greșit interpretând greșit actul juridic dedus judecății.

Astfel, din dosar rezultă că în fața primei instanțe reclamanta a contestat dreptul pârâtei P. M. la suprafața de 3.000 m.p. teren cu motivarea că a primit prin masa succesorală, la fel ca ceilalți îndreptățiți bunuri în valoare acoperitoare cotei sale. Totuși după pronunțarea sentinței reclamanta a acceptat soluția de atribuire a unei suprafețe de teren pârâtei tocmai pentru a stinge litigiul. Pentru a decide astfel a fost avut în vedere și amplasamentul stabilit de către prima instanță pentru terenul atribuit pârâtei reclamante.

Instanța de apel a schimbat hotărârea primei instanțe alegând o altă variantă de amplasare a acestei parcele, sprijinindu-se în analiza și deliberarea sa pe motive străine de natura pricinii. Instanța de apel a avut o greșită reprezentare a variantei alese de către prima instanță, apreciind eronat că amplasamentul este cel menționat de către expert în varianta II din completarea la raportul de expertiză, deși în realitate era vorba despre varianta II din raportul de expertiză inițial.

Interpretarea greșită a actului juridic dedus judecății rezultă și din aceea că instanța trebuia să analizeze amplasamentul pentru suprafața de

1.684 m.p. cuvenită și nicidecum pentru suprafața excedentară. Chiar dacă s-ar aprecia în mod corect că reclamanta neatacând cu apel sentința a fost de acord cu această suprafață, nu se poate întoarce împotriva sa această atitudine prin stabilirea amplasamentului diferenței de 1.316 m.p. peste drumul de acces pe care l-a avut întotdeauna în folosință.

Instanța de apel face o greșită aplicare a legii în momentul alegerii variantei de partaj, nerespectând prevederile art. 6739 C., neținând cont de acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăruia, natura bunurilor adică categoria de folosință drum a unei părți din parcele și de faptul că unii dintre coproprietari au făcut construcții pe teren, drumul fiind special construit pentru accesul la construcții. În consecință, instanța de apel dispune partajul după alte rațiuni, străine de natura pricinii, concluzionândcă existența căii de acces de care se prevalează reclamanta nu este decisivă la partajare.

Tot un motiv străin de natura pricinii este aspectul descoperit în suplimentul la raportul de expertiză, respectiv existența a două rețele electrice de medie tensiune pe terenul uzucapat în condițiile în care parcela nu este una și aceeași cu cea atribuită prin sentință, ci o propunere nevalidată de prima instanță.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, în mod greșit s-a apreciat că reclamanta intimată trebuie să plătească apelantei ½ din cheltuielile de judecată, considerându-se că aceste cheltuieli trebuie suportate în mod egal, partajul profitând ambelor părți.

În apărare intimata P. M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În motivare s-a arătat că prin critica adusă soluției instanței de apel în ceea ce privește condițiile de exercitare a uzucapiunii și întinderea loturilor atribuite de către prima instanță calea de atac a recursului este exercitată omisso medio în condițiile în care reclamanta nu a declarat apel referitor la aceste aspecte.

Pe de altă parte, se apreciază că recurenta își invocă propria culpă când își exprimă nemulțumirea față de nechemarea în judecată a proprietarului tabular, aceasta fiind cea care a avut inițiativa procesuală, formulând și petite prin care s-a solicitat constatarea dobândirii calității de proprietar a defunctului G. D. prin uzucapiune. S. cererea instanța de apel a acționat în limitele în care a fost investită prin cererea de apel, nedepășind în nici un fel competența sau limitele în care a fost investită.

În ceea ce privește suprafața de 3.000 m.p. teren care i-a fost atribuită pârâtei de către prima instanță se apreciază că aceasta a fost atribuită în considerarea stabilirii unor loturi egale ca valoare pentru fiecare dintre moștenitori, de altfel întinderea lotului nefiind contestată de către reclamantă.

Cu rea-credință recurenta încearcă să inducă în eroare instanța susținând că varianta a II-a din raportul de expertiză inițial și cea din completarea la raport efectuată în apel sunt diferite. Instanța de apel a analizat toate variantele propuse prin rapoartele de expertiză, stabilind un alt amplasament decât cel pentru care a optat prima instanță, în considerarea motivelor de apel cu care a fost investită.

În ceea ce privește drumul de care se prevalează reclamanta s-a arătat că din expertizele efectuate în cauză a rezultat că nu este vorba despre un drum de acces, acesta nefiind evidențiat în prima expertiză, ci numai în completarea la raportul inițial, în urma cercetării la fața locului instanța constatând că este vorba despre o potecă pe care există vegetație, iar nu despre un drum.

Instanța de fond în mod eronat a reținut că parcela atribuită pârâtei are deschidere la drumul județean, în realitate existând o diferență de nivel care face imposibilă realizarea unei căi de acces diminuând valoarea parcelei atribuite, situația fiind diferită în cazul parcelei atribuite reclamantei care are acces direct la drumul județean.

Ț. cont de evidențierea de către expert a rețelei electrice de medie tensiune situată pe terenul uzucapat este evident că în mod corect instanța de apel a apreciat că parcela atribuită pârâtei de către prima instanță oprejudiciază pe aceasta, terenul putând fi utilizat doar limitat, fără a exista posibilitatea de a edifica o construcție.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, și acest aspect a fost soluționat corect, partajul profitând ambelor părți.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 312 C.

În susținerea recursului promovat la data de (...) recurenta a depus și note de ședință.

Analizând recursul declarat de către reclamanta A. A.-C. împotrivadeciziei civile nr. 5. a T. C., Curtea reține următoarele:

În ceea ce privește prima critică adusă deciziei, cea referitoare la modul în care instanța de apel a înțeles să soluționeze petitul având ca obiect constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiune se apreciază, în concordanță cu opinia recurentei exprimată în ședința publică din (...) prin reprezentant, că aceasta este lipsită de interes în condițiile în care instanța de apel a respins acest petit, nemaiimpunându-se a se cerceta considerentele avute în vedere de către instanța de apel în acest sens. De asemenea, reclamanta nu are interes să invoce faptul că acest petit a fost soluționat fără a fi împrocesuați proprietarii tabulari, în condițiile în care situația s-ar prezenta astfel, singura persoană prejudiciată fiind proprietarul tabular sau moștenitorii acestuia, prejudiciul nefiind însă unul efectiv în condițiile în care hotărârea pronunțată astfel nu îi este opozabilă.

Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs, cel privind varianta de partajare aleasă de către instanța de apel, se apreciază că acesta nu se poate circumscrie pct. 8 al art. 304 C., text de lege invocat de către recurentă, neexistând un act juridic dedus judecății care să fie interpretat greșit de către instanță.

Motivul se poate circumscrie însă pct. 9 al art. 304 C., text de lege de asemenea indicat de către recurentă, aceasta în condițiile în care s-ar concluziona că instanța a încălcat sau interpretat greșit prevederile art. 6739

C. care reglementează criteriile care trebuie avute în vedere de către instanță la formarea și atribuirea loturilor.

Analizând aceste criterii, respectiv acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecărui coproprietar, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, edificarea unor construcții de către unii dintre coproprietari înainte de a se cere împărțeala, eventuale îmbunătățiri făcute cu acordul coproprietarilor, raportat la considerentele deciziei atacate se constată că instanța de apel a avut în vedere toate criteriile prevăzute de acest text de lege și altele incidente raportat la specificul cauzei, fiind respectat pe deplin textul art. 6739 C.

În ceea ce privește susținerile recurentei referitoare la întinderea lotului atribuit pârâtei, astfel cum aceasta însăși a arătat, nu pot fi avute în vedere la judecarea recursului, în condițiile în care prin neatacarea sentinței judecătoriei reclamanta a acceptat întinderea lotului pârâtei. Ț. cont de poziția procesuală a reclamantei, evident că instanța de apel la alegerea amplasamentului lotului pârâtei nu putea avea în vedere că în realitate suprafața cuvenită pârâtei ar fi de 1.684 m.p., iar nu 3.000 m.p. Chiar dacă reclamanta nu a înțeles să declare apel împotriva sentinței pronunțate de judecătorie, din considerente de bună-credință și în vederea stingerii litigiului, aceasta avea posibilitatea, după ce a luat la cunoștință de motivele de apel invocate de către pârâtă, să uzeze de calea procedurală pusă la dispoziție de art. 293 C. în vederea apărării intereselor sale.

Astfel, așa cum s-a arătat mai sus, instanța de apel având în vedere la pronunțarea soluției criteriile prevăzute de art. 6739 C., pe care le-a analizat detaliat raportat la situația faptică din dosar, celelalte critici formulate de către recurentă privind starea de fapt reținută de către instanța de apel nu pot fi avute în vedere, acestea neputându-se circumscrie unor critici de nelegalitate ale deciziei, în condițiile abrogării pct. 10 și pct. 11 ale art. 304

C., starea de fapt stabilită prin hotărârea atacată nemaiputând fi cenzurată de către instanța de recurs, urmând a fi reținută ca atare de către aceasta.

Referitor la susținerea recurentei în sensul că instanța de apel a avut în vedere la pronunțarea soluției o premisă greșită, nereținând varianta aleasă de către prima instanță în momentul partajării, ci o altă variantă, se apreciază că nici aceasta nu este întemeiată. Din sentința civilă nr. 5. a J. H. rezultă că partajarea terenului a fost făcută conform propunerii din completarea la raportul de expertiză tehnică judiciară, în varianta II din raport, această variantă fiind criticată de către pârâtă prin apelul declarat.

În vederea alegerii unei variante optime de partaj instanța de apel a înțeles să solicite efectuarea unui supliment la raportul de expertiză tehnică judiciară, supliment aflat la filele 204 și urm. din dosarul instanței de apel, din acest supliment, respectiv planul de situație întocmit, rezultând că varianta aleasă de către prima instanță este cea relevată în acest plan.

În cazul în care recurenta aprecia că nu aceasta este varianta reținută de către judecătorie la efectuarea partajului, având în vedere că într-adevăr raportat la modul în care a fost identificată varianta aleasă prin dispozitivul sentinței ar putea exista discuții în sensul că ar fi varianta II din raportul inițial sau varianta II din suplimentul efectuat de către prima instanță, aceasta avea obligația să învedereze acest aspect instanței de apel după comunicarea suplimentului la raport. N. să procedeze astfel rezultă că a acceptat concluziile raportului de expertiză care a avut în vedere faptul că prima instanță a ales ca variantă de partaj varianta nr. II evidențiată în planul de situație anexat la fila 206 din dosarul tribunalului, în aceste condiții aceasta nemaiputându-se prevala în recurs de o eventuală înțelegere greșită de către instanța de apel a dispozitivului sentinței pronunțate de judecătorie.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată se constată că în mod corect au fost acordate acestea apelantei. Cheltuielile aferente pretențiilor respinse nu au fost acordate, iar în ceea ce privește pretențiile admise de către instanța de apel, respectiv alegerea unei noi variante de partajare, s-a apreciat că acestea trebuie suportate în mod egal de către copartajanți, fiind cheltuieli utile partajului și deci ambilor copartajanți, în consecință fiind obligată intimata să suporte ½ parte din aceste cheltuieli.

Ț. cont de faptul că pârâta a fost cea care a declarat apel împotriva sentinței pronunțate de judecătorie în ceea ce privește varianta de partajare, instanța de apel admițând apelul sub acest aspect și alegând o altă variantă de partajare, se apreciază că în această situație ar fi aplicabile dispozițiile art. 274 C., partea căzută în pretenții, adică intimata, recurentă în prezentul dosar trebuind să suporte integral cheltuielile de judecată prilejuite de judecarea apelului, în apel nemaiputându-se aprecia că acestea se suportă în părți egale, profitând ambilor copartajanți, acest raționament fiind valabil doar în fața primei instanțe. Neputându-se însă agrava situația recurentei în propria cale de atac, soluția referitoare la petitul de acordare a cheltuielilorde judecat astfel cum a fost pronunțată prin decizia atacată va fi menținută ca legală.

Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea în temeiul art. 312 alin. 1 C. va respinge recursul declarat de reclamanta A. A.-C. împotriva deciziei civile nr. 5. din 4 nov. 2010 a T. C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o va menține ca legală.

În temeiul art. 274 C. instanța va obliga recurenta să plătească intimatei P. M. suma de 1.860 lei, cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariu avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. A.-C. împotriva deciziei civile nr. 5. din 4 nov. 2010 a T. C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.

Obligă pe numitul recurent să plătească intimatei P. M. suma de 1860 lei, cheltuieli de judecată în recurs.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 18 februarie 2011.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

D.-L. B. V. M. A. C.

Grefier, S.-D. G.

Red.A.C./dact.L.C.C.

2 ex./(...)

Jud.apel: A.A.M., O.C. T. Jud.fond: S. Jeni M.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 634/2011, Curtea de Apel Cluj