Decizia civilă nr. 806/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMI.
DOSAR NR. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR.806 /R/2011
Ședința publică din 2 martie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:
J.ECĂTORI
M.-C. V.
T. D. - președintele Secției civile
I.- D. C.
G.:
M. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții M. V. și M. A. împotriva deciziei civile nr. 2. (...), pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), privind și pe pârâții H. C., H. C. și M. S. M. PRIN P., având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentanta reclamanților-recurenți, avocat T. I. cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind pârâții-intimați.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu suma de 71 lei taxă judiciară de timbru
și 3 lei timbru judiciar, potrivit mențiunii din citativ.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constată la data de 28 februarie 2011, pârâții-intimați au depus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare, prin care au solicitat respingerea ca nefondat a recursului, cu 200 lei cheltuieli de judecată.
Instanța, comunică unui exemplar din întâmpinare cu reprezentanta reclamanților recurenți.
Nefiind formulate cereri prealabile ori excepții de invocat,Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta reclamanților-recurenți, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel, în vederea completării probatoriului solicitat de reclamanți cu o nouă expertiză, întrucât expertiza efectuată în cauză nu este corectă, măsurătorile sunt eronate și incomplete. Întrucât în cauză a fost numit doar un singur expert, iar reclamanții-recurenți au contestat-o susținând pe bază de probe că aceasta este greșită, instanțele aveau obligația să încuviințeze o nouă expertiză prin care să poată fi dovedite susținerile lor. Soluțiile celor două instanțe sunt nelegale și sub aspectul respingerii capătului de cerere privind obligarea pârâților de a desființa construcțiile situate cu nerespectarea distanței legale față de linia de mejdie. N. instanța de fond și nici instanța de apel nu au analizat cererea reclamanților cu privire la acest aspect și nici nu au motivat hotărârea de respingere a acțiunii, ceea ce constituie motiv de casare în virtutea dispozițiilor art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 1471/(...), Judecătoria Sighetu Marmației a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții M. V. și M. Anaîmpotriva pârâților H. C., H. C. și M. S. M. reprezentat prin P. și în consecință:
A respins cererea reclamanților privind revendicarea suprafeței de teren de cca. 400 m.p. din C.F.nr.9114 S. M., nr.top.1883/5, ca neîntemeiată.
A stabilit linia despărțitoare dintre terenurile proprietatea reclamanților situat în S. M., str. L. B., nr.62 și terenul proprietatea pârâților situat în S. M., str. L. B., nr.60, pe aliniamentul cuprins între punctele 12-
76-50-61-60-59-58-57, conform raportului de expertiză întocmit de expert S. M., care face parte integrantă a prezentei hotărâri.
A respins cererea reclamanților privind obligarea pârâților H. C. și H. C. de a ridica de pe terenul reclamanților gardul, stâlpii și poarta.
A admis în parte petitul privind obligarea pârâților de a-și muta arborii, în sensul că obligă pârâții să mute prunul plantat cu nerespectarea distanței legale, respingând cererea reclamanților privind obligarea acelorași pârâți de a-și muta vița de vie sau alți arbori plantați pe terenul reclamanților sau cu nerespectarea distanței legale precum și cererea de obligare a tăierii crengilor arborilor ce se întind pe proprietatea reclamanților.
A respins cererea privind obligarea acelorași pârâți de a desființa construcțiile amplasate pe terenul reclamanților.
A respins cererea privind obligarea pârâților de a ridica materialele de construcții rezultate din autodemolare existente pe terenul reclamanților.
A admis cererea privind obligarea pârâților de a permite ridicarea unui gard pe linia despărțitoare dintre cele două proprietăți, pe cheltuială comună.
A respins cererea reconvențională formulată de pârâții H. C. și H. C.
A obligat pârâții H. C. și H. C. să plătească reclamanților suma de
655 lei cheltuieli de judecată, reprezentând 1/2 parte din onorariu expert, compensând celelalte cheltuieli.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că pârâții nu dețin nici o suprafață din terenul reclamanților, linia despărțitoare fiind cea actuală și fiind identică cu mejda cadastrală, astfel că instanța o va stabili potrivit planului de situație pe aliniamentul 12-76-50-61-60-59-58-
57.
De asemenea a rezultat că pe terenul reclamanților pârâții nu au plantat nimic, iar vița de vie este la o distanță de 0,6 m de linia de mejdă, respectând astfel distanța legală. Nu există nici materiale de construcție provenite din autodemolarea construcțiilor, bucătăria de vară, afumătoarea, cotețul și WC aflându-se lângă mejda comună. Pârâții nu au plantat nimic pe terenul reclamanților, iar în spatele curții se află un măr la distanță de 2 m de mejdă, neîncălcându-se distanța legală, doar în privința prunul aceasta fiind încălcată, pomul aflându-se la o distanță de 0,2 m de linia despărțitoare.
Din probele administrate a rezultat că părțile folosesc doar terenul asupra căruia au intabulat dreptul de proprietate, mejda actuală coincizând cu mejda topografică a hărții cadastrale.
Prin decizia civilă nr. 2.(...) a T.ui M. s-a respins apelul declarat de reclamanții M. V. și M. A. împotriva sentinței civile nr. 1471/(...), pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației.
Au fost obligați apelanții la plata către intimații H. C. și H. C. a sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut următoarele:
În fața instanței de fond, la cererea reclamanților, a fost efectuată o expertiză topografică de către d-na inginer S. M.. Aceasta, la efectuarea lucrării, a avut în vedere situația de carte funciară, precum și semnele exterioare de hotar.
Potrivit concluziilor expertizei, linia de mejdă este cea actuală, materializată prin gard, indicată chiar de către reclamant, rezultând că mejda indicată de către pârâți la fața locului este chiar mejda de pe harta cadastrală 1:1440, linie de mejdă trasată pe planul de situație pe aliniamentul punctelor 12-76-50-61-60-59-58-57.
Cu privire la petitul de revendicare formulat de către reclamanți, din raportul de expertiză a rezultat fără echivoc că pârâții nu folosesc teren din terenul proprietatea reclamanților și că reclamanții nu dețin o suprafață mai mică decât suprafața tabulară. Suprafața de 135 mp despre care se face vorbire în motivele de apel nu face parte din terenul proprietatea reclamanților.
Din planul de situație depus de reclamanții - apelanți la fila 6 din dosarul primei instanțe a rezultat că terenul proprietatea tabulară a autorilor reclamanților, identificat cu top. 1. și 1883/7 nu este învecinat cu terenul de pe top. 1. proprietatea pârâților-intimați.
Terenul proprietatea pârâților - intimați H. (top. 1.) se învecinează nemijlocit cu terenul proprietatea tabulară a reclamanților M. (top. 1883/5) și cu top. 1884/4 și nu cu 1. și 1883/7 asupra cărora apelanții susțin că ar avea un drept extratabular de proprietate.
În concluzie, neînvecinându-se nemijlocit cu nr. top. 1. și nici cu nr. top. 1883/7, intimații nu au cum să aibă în folosință porțiuni din aceste topografice.
Suprafața de 135 mp pe care intimații o folosesc în plus s-a stabilit că nu face parte din terenul reclamanților (nr.top. 1883/5) și nici din top.
(...)/7, pretinse de reclamanți că le-ar deține extratabular, așa încât este nepertinentă solicitarea apelanților de suplimentare a expertizei pentru a se identifica proprietarul suprafeței de 135 mp.
Este relevant de reținut că expertiza efectuată la prima instanță a fost efectuată în prezența atât a reclamanților cât și a pârâților, părțile fiind cele care au indicat expertului detaliile din teren, iar planul de situație efectuat de expert coincide cu cel depus în probațiune de reclamanți. Î. mutării gardului de către pârâții-intimați nu a fost dovedită de către apelanți, astfel încât concluzia expertului că linia de mejdă actuală e materializată prin gard este cea corectă.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs în termen legal reclamanții, solicitând casarea și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel, în vederea completării probațiunii cu o nouă expertiză.
În motivarea recursului, reclamanții au arătat că solicitarea formulată în apel de încuviințare a probei cu o nouă expertiză tehnică judiciară topografică a fost respinsă fără temei legal.
În fața ambelor instanțe de fond reclamanții au arătat că expertiza topografică administrată în fața primei instanțe nu este corectă, măsurătorile fiind eronate și incomplete.
Prin această expertiză s-a relevat că reclamanții dețin o suprafață măsurată de 2700 mp, din care suprafețele de 158 mp, respectiv 1565 mp sunt intabulate pe numele lor, cea de 433 mp pe numele M. M. și cea de
544 pe numele S. A.
Reiese că reclamanții sunt proprietari tabulari pe o suprafață de 1723 mp, diferența de 977 mp este intabulată pe numele mamei, respectiv bunicii reclamantei, pe care aceasta le-a moștenit fără să se intabuleze.
Experta a măsurat și a identificat strict suprafața de teren pe care este intabulată reclamanta M. Ana, fără însă a se pronunța dacă suprafața moștenită de aceasta și neintabulată pe numele său este sau nu folosită în întregime de către reclamanți.
Totodată experta a constatat că pârâții dețin în plus o suprafață de
135 mp față de cea pe care sunt intabulați, fără a preciza de unde provine acest plus și dacă prin această suprafață s-a diminuat sau nu terenul reclamanților, cu luarea în considerare și a suprafeței moștenite de la cele două antecesoare.
Nelegalitatea hotărârilor instanțelor de fond rezidă și din respingerea cererii de obligare a pârâților să desființeze construcțiile situate cu nerespectarea distanței legale față de linia de mejde.
Prin întâmpinarea formulată (f. 17-18), pârâții au solicitat respingerearecursului și obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată în recurs.
În motivarea întâmpinării, au arătat că nu se impune efectuarea unei noi expertize, suprafața de 135 mp aflată în folosința pârâților nu face parte din terenul proprietatea reclamanților, întrucât imobilele deținute de către antecesoarele reclamantei nu se învecinează nemijlocit cu cel al pârâților.
Referitor la bunurile a căror ridicare o solicită reclamanții, expertiza a relevat faptul că acestea nu sunt amplasate pe proprietatea reclamanților.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acesta este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
Hotărârea instanțelor de fond s-a întemeiat pe expertiza tehnică judiciară efectuată în fața primei instanțe (f. 144 -147) și completată (f. 185-
1906 dosar fond), prin care s-a statuat că pârâții folosesc cu 135 mp teren mai mult decât cel pe care sunt intabulați, respectiv suprafața de 1400 mp, nr. top 1..
Imobilul situat administrativ în S. M., str. L. B. nr. 62 (aparținând reclamanților), a reieșit din cuprinsul aceleiași expertize că are suprafața totală măsurată de 2700 mp, desfășurându-se pe parcelele cu nr. top
1883/5, în suprafață de 1565 mp, cea pe care sunt intabulați reclamanții,precum și pe următoarele parcele: nr. top 1883/2 suprafață de 158 mp; 1. suprafață de 433 mp și 1882 suprafață de 544 mp.
Nu s-a arătat de unde provine diferența de 135 mp pe care pârâții o folosesc în plus.
După depunerea completării raportului de expertiză, reclamanții au învederat că nu acceptă raportul de expertiză efectuat în cauză ( f. 201), iar la un termen ulterior, au solicitat încuviințarea efectuării unei noi expertize
(f. 215 dosar fond).
Prima instanță a respins această cerere în probațiune, apreciind că lucrarea răspunde obiectivelor și obiecțiunilor formulate de către reclamanți, și ține seama de situația faptică și harta cadastrală.
Aceeași cerere a fost reiterată și în apel, asupra acestei cereri instanța de apel nepronunțându-se în mod tranșant (f. 36 dosar apel).
Curtea constată că în cauză se impunea încuviințarea refacerii raportului de expertiză, întrucât lucrarea întocmită în fața primei instanțe este deficitară, sub mai multe aspecte: nu clarifică de unde provine suprafața de 135 mp pe care pârâții o folosesc în plus față de suprafața pe care sunt intabulați, nu răspunde clar la obiectivul privind amplasamentul anexelor - cotețe, WC - și nici nu stabilește, raportat la starea lor avansată de degradare (vezi foto filele 189-191 dosar fond), dacă o eventuală dărâmare ar prejudicia terenul proprietatea reclamanților.
Față de aceste lacune, hotărârile instanțelor de fond nu pot fi apreciate ca legale și temeinice, din perspectiva soluționării procesului cu deplina cercetare a fondului, astfel încât în baza art. 312 alin. 1, 3 Cod proc.civ., recursul reclamanților va fi admis, decizia pronunțată în apel casată, iar cauza trimisă spre rejudecarea apelului la tribunal.
Cu ocazia rejudecării, instanța va pune în discuție oportunitatea efectuării unei noi expertize topografice, care să identifice proveniența suprafeței de 135 mp teren folosit în plus de către pârâți, față de suprafața pe care aceștia sunt intabulați. Pârâții dețin topograficul 1., iar imobilul pe care este situat administrativ proprietatea reclamanților este amplasat pe mai multe topografice. Unul dintre acestea este cel cu nr. top 1. în suprafață de 433 mp, pe care reclamanții nu sunt intabulați și este situat în imediata vecinătate a nr. top 1., proprietatea pârâților.
Pe nr. top 1. reclamanții nu sunt proprietari tabulari, însă arată că acesta este proprietatea tabulară a numitei M. M. cu privire la care se afirmă că este mama reclamantei M. Ana, pe care aceasta a moștenit-o fără a-și intabula dreptul de proprietate în cartea funciară.
Întrucât moștenirea reprezintă una din situațiile în care dreptul de proprietate se dobândește fără intabulare în CF, fiind opozabil terților, potrivit art. 26 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, cu ocazia rejudecării urmează să se stabilească dacă suprafața de 135 mp folosită de pârâți în plus față de cea pe care sunt intabulați nu provine dintr-o parcelă învecinată, aparținând antecesoarei reclamantei M. A.
Reclamanta va face dovada că este succesoarea mamei sale și că în masa succesorală rămasă după aceasta este inclus și acest imobil în ipoteza în care expertiza va releva acest aspect.
Totodată, se va evidenția amplasamentul tuturor bunurilor și anexelor
- gard, stâlp, poartă, viță-de-vie, arbori, cotețe, WC, materiale de construcții
- dacă acestea ocupă imobilul proprietatea reclamanților, iar în ceea ce privește anexele, raportat la starea lor avansată de degradare (vezi foto filele
189-191 dosar fond), dacă o eventuală dărâmare ar prejudicia terenul proprietatea reclamanților.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanții M. V. și M. A. împotriva deciziei civile nr. 2. din 16 noiembrie 2010 a T.ui M. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o casează în întregime și trimite cauza spre rejudecarea apelului aceleași instanțe, Tribunalul Maramureș.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 2 martie 2011.
PREȘEDINTE
J.ECĂTORI
G.
M. C. V. T. D. I. D. C.
M. T.
Red. MV dact. GC
3 ex/(...)
J..apel: A.A. Stamate-Tămășan, D. Waltner
| ← Decizia civilă nr. 19/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 3766/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
