Decizia civilă nr. 835/2011, Curtea de Apel Cluj

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ Nr. 835/R/2011

Ședința de la 3 martie 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A. C.

JUDECĂTOR: A. A. C. JUDECĂTOR:C.-M. CONȚ

GREFIER: C. B.

S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta H. I., împotriva deciziei civile nr. 20 din 5 ianuarie 2011 a T. C. în dosarul nr. (...), privind și pe intimatul P. M. C.-N., având ca obiect acțiune în baza L. nr. 1..

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanta reclamantei recurente H. I., avocat P. O.-V., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat intimatului și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 2 martie 2011, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea pârâtului intimat, întâmpinare prin care solicită respingerea recursului, un exemplar fiind comunicat cu reprezentanta reclamantei recurente.

Reprezentanta reclamantei recurente arată că nu are cereri de formulat în probațiune.

Nemaifiind alte excepții sau cereri, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în susținerea recursului.

Reprezentanta reclamantei recurente solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în totalitate și admiterea plângerii formulate prin obligarea P. M. C.-N. să emită dispoziție pentru acordarea de despăgubiri pentru terenul preluat de stat, fără cheltuieli de judecată.

Apreciază că în cauză nu există nici un înscris potrivit căruia U. T. C.- N. este unitatea deținătoare, conform cărții funciare rezultă cu certitudine că proprietarul terenului în litigiu este Statul Român, în administrarea Consiliului Local al municipiului C.-N.

C U R T E A

Prin Sentința civilă nr. 20 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) s-a respins plângerea formulată de petiționara H. I. împotriva Dispoziției nr. 3291/(...) emisă de intimatul P. M. C.-N.

Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele: Prin notificarea înregistrată la B. N. P. la data de (...) sub nr. 571, adresată P. municipiului C.-N., numita S. T. a solicitat acordarea despăgubirilor pentru terenul prev. cu nr. top. 16437/2 în suprafață de

1915 m.p.

În motivarea notificării, solicitanta a arătat că acest teren a fost proprietatea soțului său S. Samuil, decedat la data de (...). Din acest teren o suprafață de 800 m.p. le-a fost expropriată pentru I. P. C.-N., prin D. P. nr.

1.. După 3 ani, in anul 1978, Consiliul P.ular al municipiului C.-N. l-a invitat pe soțul său , ca pentru clarificarea situației juridice a terenului, să se prezinte la sediul instituției.

Conform extrasului funciar, întregul teren se află în proprietatea S. Român, administrarea operativă a Consiliului P.ular al municipiului C.-N. .

Întrucât retrocedarea în natură a terenului nu este posibilă, pe acesta și pe terenurile învecinate fiind construită clădirea Facultății de mecanică a U. T. C.-N., solicită fie un teren echivalent, fie despăgubiri în bani la valoarea actuală a terenului (f. 18).

Prin Dispoziția nr. 3421 din (...), P. municipiului C.-N. a dispus declinarea competenței de soluționare a notificării nr. 571 din (...) formulată de S. T. în favoarea U. T. C.-N.

Această dispoziție a avut în vedere Referatul nr. 6761/(...) din (...) al

Comisiei tehnice pentru aplicarea L. 1., în care s-a constatat că terenul cu nr. top. 16437 înscris in CF 3172 a fost preluat în baza D.ui de expropriere nr. 1. în favoarea I.ui P. din C.-N., fiind edificată pe el clădirea U. tehnice, clădiri anexe aferente, alei pietonale de acces, rețele edilitare ( f.17 dosar).

Prin Decizia nr. 19043/(...), Biroul senatului U. T. din C.-N. a soluționat notificarea formulată de numita S. T., în sensul că nu este posibilă restituirea in natură a terenului, acesta fiind ocupat de construcții aparținând Facultății de M. din cadrul U. T. C.-N., Corpul A, Corpul B, Corpul M, este ocupat de alei pietonale de acces, parcare, acces principal în Corpul A, împrejmuire metalică cu soclu de beton armat și rețele edilitare, respectiv rețele termice, canalizare și apă.

Reținându-se împrejurarea că terenul este în proprietatea U. T. și este ocupat in proporție de 95% de construcții, a stabilit că solicitantei i se cuvin pentru acesta măsuri reparatorii prin echivalent constând din despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea 247/2005 (f. 48).

Potrivit copiei CF 2. C.-N., imobilul cu nr. top. 16437/2, teren în suprafață de 1995 m.p. este în proprietatea S. Român, administrarea operativă a Consiliului P.ular al municipiului C.-N., aceste drepturi fiind înscrise sub B1 prin Î. CF 1. (f. 7 dosar).

În considerarea acestui drept de administrare înscris in CF in favoarea Consiliului P.ular al municipiului C.-N., petiționara a apreciat că unitatea deținătoare a terenului pentru care antecesoarea sa a solicitat măsuri reparatorii in litigiu este Municipiul C.-N., P. municipiului C.-N. revenindu-i potrivit L. 1. competența de a soluționa notificarea.

Susținerea petiționarei este insă nefondată.

Însăși antecesoarea petiționarei a susținut in cuprinsul notificării împrejurarea că terenul ce face obiectul cererii de acordare a măsurilor reparatorii este ocupat de construcții ale U. T. din C.-N. Emiterea deciziei de soluționare a notificării confirmă această împrejurare.

Potrivit disp. alin. 1 Cap. II din Normele metodologice aprobate prin HG 2., unitate deținătoare este fie entitatea cu personalitate juridică care exercită, în numele statului, dreptul de proprietate publică sau privată cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primărie, instituția prefectului sau orice altă instituție publică), fie entitatea cu personalitate juridică care are înregistrat în patrimoniul său, indiferent de titlul cu care a înregistrat bunul ce face obiectul legii (regii autonome, societăți/companii naționale și societăți comerciale cu capital de stat, organizații cooperatiste ).

Ori, câtă vreme terenul este ocupat de construcții proprietatea U. T. C.-N., cu evidență, în ciuda situației de carte funciară care nu mai este de actualitate, U. T. din C.-N. exercită în numele statului dreptul de proprietate asupra acestuia, fiind deci unitatea deținătoare in sensul alin. 1 din Cap. II al Normelor metodologice aprobate prin HG 2..

Având in vedere că terenul in litigiu nu este deținut de unitatea administrativ teritorială, soluția adoptată de către primarul municipiului C.- N. prin dispoziția atacată este conformă dispozițiilor art. 27 din Legea 1. și art. 27.1 din Normele metodologice aprobate prin HG 2..

Având in vedere acest considerent, plângerea dedusă judecății fiind nefondată, a fost respinsă ca atare.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta H. I. solicitândmodificarea sa în sensul admiterii acțiunii formulate.

În motivare s-a arătat că soluția pronunțată este lipsită de temei și suport probator, în cauză neexistând nici un înscris potrivit căruia U. T. C.- N. este unitatea deținătoare în sensul Normelor Metodologice ale L. nr. 1. cuprinse în HG nr. 750/2007.

Astfel, nu s-a făcut dovada că terenul solicitat face parte din patrimoniul U. T. din C.-N., construirea unor edificate pe acest teren reprezentând o stare de fapt care nu este de natură să genereze drepturi și obligații juridice, putând cel mult crea premisa pentru existența unui drept de superficie a U. T. din C.-N. asupra terenului.

Aceste simple prezumții nu sunt de natură să contrazică situația de

CF din care rezultă cu certitudine că proprietarul terenului în litigiu este

Statul Român, în administrarea Consiliului Local al municipiului C.-N. S. situație juridică opozabilă este cea din CF.

Acceptând premisa instanței de fond s-ar putea ajunge la paradoxul ca un eventual dosar de despăgubiri să fie respins de C. C. pentru Acordarea Despăgubirilor din cadrul Agenției Naționale pentru Restituirea Proprietăților întrucât unitatea emitentă a dispoziției de restituire nu este unitatea deținătoare.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 3041 C.pr.civ.

În apărare intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În motivare s-a arătat că imobilul în litigiu a fost preluat în baza D.ui prezidențial nr. 1. prin I. P. C., fiind edificată pe el clădirea U. T. cu clădirile anexe aferente, alei pietonale de acces, rețele edilitare.

Chiar dacă în CF nu a fost operat transferul dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu, U. T. C.-N. exercită în numele S. Român dreptul de proprietate, fiind unitate deținătoare în sensul alin. 1 din Cap. II al Normelor Metodologice de aplicare a L. nr. 1. aprobate prin HG nr. 2., conform căruia unitate deținătoare este fie entitatea cu personalitate juridică care exercită în numele statului dreptul de proprietate publică sau privată cu privire la un bun ce face obiectul legii, fie entitatea cu personalitate juridică care are înregistrat în patrimoniul său indiferent de titlu bunul ce face obiectul legii.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 308 alin. 2 C.pr.civ.

Analizând recursul declarat de către reclamanta H. I. împotriva Sentințeicivile nr. 2. a T. C., Curtea reține următoarele:

Obiectul acțiunii civile soluționate prin sentința atacată este anularea dispoziției nr. 3921/(...) emisă de P. municipiului C.-N., dispoziție prin care acesta și-a declinat competența de soluționare a notificării formulate decătre antecesoarea reclamantei în temeiul L. nr. 1. în favoarea U. T. din C.- N.

Prin sentința atacată Tribunalul Cluj a respins plângerea formulată de către reclamantă apreciind că această dispoziție a fost emisă în mod legal, P. municipiului C.-N. neavând competența de a soluționa plângerea atâta timp cât unitatea deținătoare conform alin. 1 din Cap. II al Normelor Metodologice de aplicare a L. nr. 1. aprobate prin HG nr. 2. este U. T. din C.-N.

S. chestiune care se impune deci a fi lămurită raportat la cererea dedusă judecății și recursul declarat în cauză este aceea a unității deținătoare care conform L. nr. 1. este competentă să soluționeze notificarea formulată de către antecesoarea reclamantei.

Așa cum s-a precizat de către prima instanță, conform alin. 1 din Cap. II al Normelor Metodologice de aplicare a L. nr. 1. aprobate prin HG nr. 2., unitatea deținătoare este definită ca „. cu personalitate juridică care exercită în numele statului dreptul de proprietate publică sau privată cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primărie, instituția prefectului sau orice altă instituție publică), fie entitatea cu personalitate juridică care are înregistrat în patrimoniul său, indiferent de titlul cu care a fost înregistrat bunul care face obiectul legii (regii autonome, societăți/companii naționale și societăți comerciale cu capital de stat, organizații cooperatiste)";.

În situația dedusă judecății, din D. prezidențial nr. 1., decret depus de către pârât o dată cu dosarul întocmit în baza L. nr. 1. (fila 24 dosar fond), rezultă că în scopul construirii unor spații de învățământ pentru Facultatea de M. de la I. P. din C.-N. se expropriază și se trec în proprietatea statului dându-se în administrarea directă a I.ui P. din C.-N. terenurile menționate în anexa nr. 7, anexă în care este menționat și antecesorul reclamantei.

Contrar susținerilor reclamantei, din cele reținute mai sus rezultă că în cauză unitatea deținătoare competentă să soluționeze plângerea formulată este U. T. din C.-N., aceasta chiar dacă nu și-a înscris dreptul de proprietate în CF având în temeiul D.ui nr. 1. un drept de administrare asupra terenului revendicat de către reclamantă în temeiul L. nr. 1., exercitând deci în numele statului dreptul de proprietate cu privire la un bun care face obiectul L. nr. 1..

Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea, în temeiul art. 3041 C.pr.civ. raportat la art. 312 alin. 1 C.pr.civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta H. I. împotriva sentinței civile nr. 20 din 05 ianuarie 2011 a T. C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o va menține ca fiind legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L.

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta H. I. împotriva sentinței civile nr. 20 din 05 ianuarie 2011 a T. C. pronunțată în dosar nr.

(...), pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 03 martie 2011.

PREȘEDINTE,

JUDECĂTOR,

JUDECĂTOR,

A. C. A. A. C.

C.-M. CONȚ

GREFIER, C. B.

Red.A.C./dact.L.C.C.

2 ex./(...)

Jud.fond: C.-V. B.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 835/2011, Curtea de Apel Cluj