Decizia civilă nr. 936/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ N. 936/R/ 2011
Ședința publică din data de 11 martie 2011
Instanța constituită din:
Președinte: A. C.
Judecător: V. M. - președintele Curții de A. C.
Judecător: D.-L. B. - vicepreședinte al Curții de A. C.
Grefier: S.-D. G.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul P. M. C.-N. împotriva sentinței civile nr. 71/(...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe reclamanții A. L. și A. E.-G., având ca obiect plângere în baza L. nr. 1..
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este îndeplinită.
Se constată că prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Recursul este declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamanților intimați și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 11 martie 2011, reclamanții intimați au depus la dosar, prin fax, ulterior înregistrată prin serviciul de registratură al instanței, întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea în totalitate a sentinței civile nr. 7., pronunțată de Tribunalul Cluj ca fiind temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată.
Nefiind formulate cereri prealabile ori excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile și în baza actelor existente la dosar, reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 71 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a M. C.- N..
S-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanții A. L. și A. E.-G. în contradictoriu cu M. C.-N. ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
S-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanții A. L. și A. E.-G. în contradictoriu C. de aplicarea a L. 1. C. ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală.
A fost admisă în parte acțiunea civilă extinsă formulată de reclamanții
A. L. și A. E.-G. în contradictoriu cu P. M. C.-N., și în consecință:
- a fost obligat pârâtul P. M. C.-N. să emită în favoarea defunctului A.
G. dispoziție, în soluționarea notificării înregistrată sub nr. 2301/2001, cupropunere de acordare de despăgubiri, în condițiile Titlului VII al L. nr.
247/2005 pentru imobilul înscris în CF 17870 C. cu top. 10839/2 teren, în suprafață de 500 m.p.
S-a respins cererea reclamanților de obligare a pârâtului P. M. C.-N. la plata sumei de 10.000 Euro cu titlu de daune materiale.
A fost obligat pârâtul P. M. C.-N. să plătească reclamanților suma de
1660 lei reprezentând cheltuieli de judecată respingând alte pretenții.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele:
Prin notificarea înregistrată sub nr. 2301/2001 A. G. a solicitat în temeiul dispozițiilor L. 1. restituirea în natură sau prin măsuri reparatorii a imobilului situat în C.-N. str. Vlahuță, nr. 39, înscris în CF 17870 C., nr. top. 10839/2, în suprafață de 500 m.p.
Imobilul a fost preluat prin D. nr. 3., la poziția a 9-a din procesul- verbal încheiat la data de 28 mai 1962 (fila 162 verso) fiind menționat că s-a expropriat imobilul aparținând lui A. E.-L., situat în C.-N. str. Vlahuță, nr.
39, înscris în CF 17870 C., nr. top. 10839/2, în suprafață de 500 m.p.
Potrivit Cărții Funciare 17870 C. (fila 56-57) figurează ca și proprietar sub B4 A. E.-L., cu titlu de moștenire din anul 1960.
Referitor la caracterul abuziv al preluării imobilului în litigiu de către
S. Român, prin prisma art. 2 alin. 1 lit. h din L. nr. 1., care prezumă caracterul abuziv al preluării imobilelor ce au trecut la stat în baza unui titlu valabil, astfel cum acesta este definit la art. 6 alin. 1 din L. nr. 213/1998, este evident că preluarea imobilului litigios prin decretul de expropriere, a fost una abuzivă.
Din C. de moștenitor 1., emis de fostul N. de S. J. C. (fila 65), rezultă că după defunctul A. E.-L. s-a stabilit calitatea de moștenitor a lui A. G..
Așadar antecesorului reclamanților este îndreptățit la a pretinde măsuri reparatorii în temeiul L. nr. 1., calitatea sa fiind incontestabilă, raportat la prevederile art. 3 alin. 1 și art. 4 din L. nr. 1., republicată, texte legale care se coroborează cu actele de stare civilă și cu certificatele de moștenitor depuse la dosarul instanței de fond.
Deși au trecut peste 8 ani de la data intrării in vigoare a L. nr. 1., nici până în prezent notificarea nu a fost soluționată, așa cum rezultă din poziția exprimată de pârâți.
Nesoluționând notificarea, P. a încălcat dispozițiile legale, prevăzute de art. 25 din L. nr. 1. privind soluționarea notificărilor intr-un termen de 60 zile.
Pasivitatea pârâtului în soluționarea notificării apare ca nejustificat, raportat la durata mare de timp scursă de la înregistrarea cererii.
Având în vedere și Decizia RIL XX/2007, a Înaltei Curții de C. și
Justiție, cererea de soluționare a notificării direct de către instanță este admisibilă.
Prin expertiză judiciară administrată în cauză s-a concluzionat că imobilul teren, este ocupat în întregime, fiind supus sistematizării.
Acest raport de expertiză, a fost comunicat părților, care nu au formulat obiecțiuni.
După primirea raportului de expertiză, reclamanții nu au solicitat obligarea pârâtului la emiterea unei dispoziții, prin care să se dispună restituirea prin acordarea în compensare a altor bunuri sau servicii.
Raportat la această împrejurare, având în vedere pretențiile formulate raportat și la conținutul cererilor reclamantei de acordare de despăgubiri bănești se poate aprecia că M. C.-N. nu are calitate procesuală pasivă, în procedura L. nr. 1., raportat la pretențiile formulate cu privire la soluționarea notificării, doar P. având calitate procesuală pasivă.
În consecință, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a M. C.-N. și a respins acțiunea civilă formulată de reclamanții A. L. și A. E.-G. în contradictoriu M. C.-N. ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A. G. a decedat la data de 13 iunie 2008, iar prin C. de moștenitor nr.
1. eliberat de BNP A. V. și B. s-a stabilit calitatea de moștenitor a reclamanților.
Cuprinsul C.ui de moștenitor 1., confirmă calitatea procesuală activă a reclamanților.
Totodată, analiza acestui certificat de moștenitor atestă că în cuprinsul masei succesorale nu s-au cuprins ca bunuri viitoare măsurile reparatorii solicitate de A. G. în temeiul L. 1. prin notificarea formulată.
Ca și consecință, cu privire la aceste bunuri, se impune emiterea unui certificat de moștenitor suplimentar.
Cu toate că în anexa decretului de expropriere se menționează că expropriere a avut loc cu plata unor despăgubiri instanța, plecând de la D. pe proprie răspundere a reclamanților autentificată sub nr. 3522/2009 de BNP A. B. și I. (fila 148) și poziția Consiliului J. C. înregistrată sub nr.
17670/(...) (fila 160) prin care se aduce la cunoștință că în arhiva acestei instituții nu se găsesc documente privind plata despăgubirilor pentru imobilul în litigiu supus decretului de expropriere, instanța a apreciat că cei îndreptățiți nu au primit vreo sumă de bani cu acest titlu.
Având în vedere considerentele de mai sus, prevederile art. 2, 11, 26,
27, din L. nr. 1. și Titlul VII al L. nr. 247/2005, întrucât, imobilul pentru care s-a formulat cererea de despăgubiri a fost expropriat, este în zonă total sistematizată, iar restituirea în natură nu se mai poate dispune și că antecesorul reclamanților este persoană îndreptățită, făcând dovada calității sale de moștenitor și întrucât nu s-a emis dispoziție de entitatea obligată legal, ținând cont de petitele acțiunii și principiul disponibilității, instanța a obligat pârâtul P. M. C.-N. să emită în favoarea defunctului A. G. dispoziție, în soluționarea notificării înregistrată sub nr. 2301/2001, cu propunere de acordare de despăgubiri, în condițiile Titlului VII al L. nr. 247/2005 pentru imobilul înscris în CF 17870 C. cu top. 10839/2 teren, în suprafață de 500 m.p.
Petitul având ca obiect obligarea la daune materiale, plecând de la temeiul de drept invocat în susținerea cererii respectiv dispozițiile art. 998
C.civil, a fost respins, întrucât, în cauză nu au fost justificate toate elementele răspunderii civile delictuale.
Prejudiciul afirmat nu este cert, în sensul că întinderea lui nu a fost probată în nici un fel.
Deși s-a pus în discuție administrarea de probe, reclamanta nu a înțeles să propună nici o probă în acest sens, cu toate că dispozițiile art. 1169 C.civ., impun sarcina probei celui ce afirmă o pretenție.
Reclamanții au solicitat cheltuieli de judecată, justificând în acest sens plata onorariului de avocat în cuantum de 2000 lei și a onorariului de expert în cuantum de 1360 lei.
Aceste cheltuieli au fost făcute având în vedere chemare în judecată a trei pârâți.
Față de doi cererea a fost respinsă, iar față de P. municipiului C.-N. cererea a fost admisă doar în parte.
În baza acestor considerente, se poate impune cu titlu de cheltuieli de judecată, plata onorariului de avocat numai de către partea căzută parțial în pretenții, și numai în mod parțial.
Ca atare, cu astfel de titlu nu pot fi impuse în sarcina părții căzute în pretenții în temeiul art. 276 C.pr.civ. decât suma de 300 lei.
În ceea ce privește onorariul de expert, acesta se impune a fi pus în sarcina pârâtului P. M. C.-N. în întregime, reținând că promovarea prezentei acțiuni s-a datorat lipsei acestuia de activitate, mai mult de 8 ani, în soluționarea notificării.
Poziția exprimată de acesta în întâmpinare nu poate fi considerată ca o recunoaștere a pretențiilor, întrucât, pe lângă faptul că aceasta cuprinde în genere o formulă tip, uzitată de acest pârât în majoritatea dosarelor de această natură nici nu a indicat care ar fi fost propunerea comisiei de specialitate, astfel încât reclamanta, eventual, să achieseze la aceasta și să nu fie necesar a se administra această probă.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 274 C.pr.civ., instanța a obligat pârâtul P. M. C.-N. să plătească reclamanților suma de 1660 lei reprezentând cheltuieli de judecată respingând alte pretenții.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul P. municipiului C.-N.solicitând admiterea recursului și schimbarea în parte a hotărârii judecătorești atacate în sensul exonerării pârâtului de la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare s-a arătat că sentința a fost pronunțată cu încălcarea legii, instanța făcând aplicarea art. 274 C.pr.civ. deși erau aplicabile prevederile art. 275 C.pr.civ.
Pârâtul nu este în culpă procesuală în condițiile în care singurul criteriu de soluționare a dosarelor de revendicare este nr. de ordine și împrejurarea că pârâtul nu s-a opus admiterii acțiunii. S-a mai învederat că pârâtul nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză tehnică judiciară efectuată în cauză achiesând la punctul de vedere al expertului în sensul posibilității restituirii în natură a imobilului.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ.
În apărare intimații au formulat întâmpinare prin care au solicitatrespingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că recurentul a fost pus în întârziere de către intimat anterior promovării acțiunii, prin formularea mai multor notificări, ultima datând din (...) la care s-a răspuns că dosarul nu este încă soluționat, nefiind întocmit nici referatul în baza căruia urmează a se emite dispoziția.
La notificarea din data de (...) a fost primit un răspuns de aceeași natură.
Prin urmare, având în vedere că s-a realizat punerea în întârziere a recurentei chiar dacă aceasta nu s-a opus la admiterea acțiunii nu sunt aplicabile prevederile art. 275 C.pr.civ. ci cele ale art. 274 C.pr.civ.
În drept au fost invocate prevederile art. 115, art. 274, 275, 242 alin. 2
C.pr.civ.
Analizând recursul declarat de către pârâtul P. municipiului C.-N.împotriva sentinței civile nr. 7. a T. C., Curtea reține următoarele:
Din întâmpinarea formulată de către pârât în dosarul de fond (fila 159) rezultă că acesta a arătat că nu se opune admiterii acțiunii formulate de reclamanți cu privire la obligarea emiterii dispoziției în modalitatea propusă de C. de aplicare a prevederilor L. nr. 1..
Rezultă deci în primul rând că pârâtul nu a fost de acord necondiționat cu admiterea acțiunii, poziția sa fiind condiționată în sensul că soluția trebuie să fie concordantă cu propunerea Comisiei de aplicare a prevederilor L. nr. 1..
Din această perspectivă, nu sunt aplicabile prevederile art. 275
C.pr.civ., pârâtul nerecunoscând la prima zi de înfățișare în mod necondiționat pretențiile reclamantului.
Pe de altă parte, astfel cum s-a arătat în întâmpinarea formulată de către intimați aceștia au solicitat în mai multe rânduri prin notificările formulate soluționarea cererii întemeiate pe dispozițiile L. nr. 1., pârâtul răspunzând de fiecare dată în sensul că ținând cont de numărul de înregistrare al acestei cereri aceasta nu a fost încă soluționată.
Referitor la punerea în întârziere formală a pârâtului conform prevederilor art.275 C.pr.civ. se impune a se face precizarea că în speța dedusă judecății aceasta nici nu era necesară, pârâtul prin nesoluționarea notificărilor în termenul de 60 zile prevăzut de L. nr.1. fiind în întârziere, fără alte formalități, ca urmare a nerespectării termenului imperativ prevăzut expres de lege.
În aceste condiții, nici din această perspectivă prevederile art. 275
C.pr.civ. nu sunt aplicabile în cauză, rezultând deci că în mod corect instanța de fond a făcut aplicarea art. 274 coroborat cu art. 276 C.pr.civ.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 312 alin. 1 C.pr.civ. instanța va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul P. M. C.-N. împotriva sentinței civile nr. 7. din 21 ianuarie 2011 a T. C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o va menține ca legală.
Cererea intimaților cu privire la plata cheltuielilor de judecată prilejuite prin formularea cererii de recurs va fi respinsă în temeiul art. 1169
C.civ., intimații nefăcând dovada acestor cheltuieli de judecată solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul P. M. C.-N. împotriva sentinței civile nr. 7. din 21 ianuarie 2011 a T. C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Respinge cererea intimaților cu privire la plata cheltuielilor de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 11 martie 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A. C. V. M. D.-L. B.
GREFIER, S.-D. G.
Red.A.C./dact.L.C.C.
2 ex./(...) Jud.fond: D. T.
| ← Sentința civilă nr. 24/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 3063/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
