Decizia civilă nr. 116/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
Comentarii |
|
R.
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 116/A/2012
Ședința publică din data de 6 noiembrie 2012
I. constituită din :
Președinte: D.-L. B. vicepreședinte al Curții de A. C
Judecător : V. M. președintele Curții de A. C
Grefier : S.- D. G.
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamanta SC. C. M.& D. S.precum și apelul declarat de pârâtul S. R. PRIN C. N. DE A. ȘI D. N. D. R. SA împotriva sentinței civile nr. 379 din (...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâta C. M. V. - C. DE A. A L. NR. 1., având ca obiect expropriere.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul reclamantei apelante, domnul avocat B. A. cu împuternicire avocațială la dosar și reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C., doamna procuror S. A., lipsă fiind reprezentantul pârâtului apelant și al pârâtei intimate C. M. V.- C. de A. a L. nr.
1..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
A.ul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin răspunsul dat de către comisia de experți aceștia optează pentru efectuarea în cauză a unui nou raport de expertiză.
Reprezentantul reclamantei apelante depune la dosar copia contractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 7 august 2012 între numiții A. O. și Ș. A.- T., autentificat prin încheierea de autentificare nr. 1149 din 7 august 2012, la B. N. P. V. I. A.
De asemenea, depune la dosar copia antecontractului de vânzare- cumpărare imobil autentificat prin încheierea de autentificare nr. 3142 din 20 august 2012 la B. N. P. G. & A., antecontract încheiat între numita N. E. prin mandatar N. A. -. și M. T. - O.
Reprezentantul reclamantei apelante solicită respingerea cererii în probațiune formulată de pârâta apelantă privind efectuarea unui nou raport de expertiză care să se realizeze în condițiile și cu respectarea art.26 din L. nr. 3., optând pentru valorile stabilite de către cei doi experți prin raportul de expertiză efectuat în cauză.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. solicită încuviințarea cererii în probațiune formulată de pârâtul apelant ca fiind fondată.
I., după deliberare, respinge cererea formulată de pârâta apelantă privind efectuarea în cauză a unei noi expertize judiciare, cerere formulată de pârâta apelantă prin declarația de apel, apreciind-o ca neîntemeiată.
Nefiind formulate cereri prealabile ori excepții de invocat, C. constată cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul părților prezente în susținerea apelurilor.
Reprezentantul reclamantei apelante susține apelul așa cum a fost formulat, solicitând admiterea lui, schimbarea sentinței atacate în sensul de a stabili cuantumul despăgubirilor la nivelul valorilor stabilite de către cei doi experți, F. V. și B. E.
Cu privire la apelul declarat de pârâta apelantă solicită respingerea acestuia întrucât ceea ce se critică este modul în care s-a efectuat raportul de expertiză , valorile stabilite prin expertiză neputând fi inferioare celor stabilite prin expropriere.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. solicită respingerea apelului reclamantei precum și cel al pârâtei ca neîntemeiat.
C U R T E A
1. Cererea de chemare în judecată. Prin cererea introductivă înregistrată pe rolul T. C. în data de (...), reclamanta S. C. M. & D. S. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții S. R. prin C. N. de A. si D. N. din R. S. și C. M. V., C. de aplicarea a L. nr. 1., ca prin hotărârea care se va pronunța să se dispună: anularea hotărârii nr. 29 din data de (...) de stabilire a despăgubirii în favoarea reclamantei, precum și a procesului-verbal nr. 29 din (...), întocmite de C. N. de A. si D. N. din R. S. - C. de aplicarea a L. nr.1., constituită la nivelul C. M. V. obligarea pârâtului S. R. prin C. N. de A. și D. N. din R. SA, în calitate de expropriator, să plătească despăgubiri pentru întreg prejudiciul cauzat prin expropriere, în sensul: cuprinderii in suprafața ce trebuie expropriata si a terenului cuprins în zona de siguranța si a celui pe care vor fi amplasate rețelele pentru utilități ori cuantificării prejudiciului cauzat reclamantei prin amplasarea rețelelor si stabilirea zonei de siguranță; cuprinderii în suprafața ce trebuie expropriata a suprafețelor pe care reclamanta nu le va mai putea utiliza pentru construcție, datorita reducerii dimensiunilor acestora si amplasării traseului autostrăzii; stabilirii despăgubirilor la valoarea de circulație reala a terenului expropriat si a celui care nu mai poate fi utilizat ori a cărui valoare de intrebuintare este diminuata, despăgubiri determinate pe baza de expertiza ce urmează a fi efectuata in condițiile prevăzute de art. 25 si 26 din L. nr. 3.. De asemenea, a solicitat obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că la data de (...) reclamanta a primit procesul-verbal nr. 29/(...) și hotărârea nr. 29 din (...) prin care s-a comunicat că pentru suprafața de 2860 mp., cu nr. cadastral nr. 1017/1, teren situat în tarlaua nr. 41, parcela nr. 62, s-au aprobat despăgubiri în cuantum de
19,448 E.
D. actele comunicate nu rezultă amplasamentul terenului expropriat, suprafețele care sunt cuprinse în zona de siguranța a autostrăzii ori cele care vor fi utilități.
În aceste condiții, nu s-a putut determina nici dacă suprafața rămasa în proprietatea reclamantei după expropriere mai poate fi folosită potrivit destinației
și nici dacă prin exproprierea suprafeței de 2860 mp. teren s-a produs sau nu o diminuare a valorii de întrebuințare a terenului rămas în proprietatea reclamantei (7141 mp).
Reclamanta a susținut că actele atacate sunt nelegale si ca despăgubirile prevăzute pentru exproprierea suprafeței de 2860 mp sunt derizorii in raport cu valoarea reala a ternului expropriat. Prin împărțirea sumei aprobata pentru despăgubiri (19448 Euro) la suprafața de 2860 mp rezulta un preț de 6,8 E., incondițiile in care recent i s-a oferit cumpărarea terenului la un preț cu mult mai mare.
A mai arătat că a cumpărat terenul cu scopul de a construi o stație pentru comercializarea produselor petroliere, dimensiunea terenului fiind adaptata acestor cerințe. În apropiere exista încă doua stații Peco, motiv pentru care valoarea terenului este mult mai ridicată, fiindcă potențialii cumpărători au in vedere utilizarea terenului pentru comerț și nu pentru activități agricole.
La determinarea despăgubirilor nu s-au avut în vedere celelalte efecte generate de construcția autostrăzii, respectiv stabilirea unei zone de siguranță a circulației, a unei porțiuni paralele cu autostrada pe care se amplasează rețelele de utilități, situație in care o parte din suprafața rămasă în proprietatea reclamantei nu mai poate fi utilizată potrivit destinației.
În drept, a invocat dispozițiile art. 21 si urm. din L. nr. 3.; art. 9 si 10 din L. nr. 1.; art. 481 din Codul civil; art. 44 din Constituția R.; art. 109 si 274 din
Codul de procedură civilă.
2. Întâmpinarea. Prin întâmpinarea formulată, pârâta C. N. de A. și D. N. din R. - S., a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată.
Referitor la primul capăt al cererii, a arătat că hotărârea Comisiei este un act unilateral, iar potrivit dispozițiilor art. 10 alin. 3 din Norma metodologică de aplicare a L. nr. 1., „. comisiei poate fi revocată pentru motive temeinice. în acest caz titularul cererii va fi notificat". Astfel, cererea de anulare a hotărârilor menționate este inadmisibilă, în speță nefiind prevăzută o asemenea posibilitate de către legiuitor.
În privința celui de-al doilea capăt al cererii, pârâta a menționat că suprafețele de teren situate în comuna M. V. proprietate a persoanelor fizice din localitate au fost supuse procedurii de expropriere în temeiul L. nr. 1. numai prin raportare Ia amplasamentul pentru lucrări de construcție aferente autostrăzii B.- C.-B., aprobat prin H. nr. 6..
Suprafața de teren la care face referire reclamanta este, de fapt, zona de protecție, care este reglementată de art. 17 din Ordonanța nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, act normativ ce definește fiecare suprafață de teren aferentă drumului public. Aceste zone de protecție rămân în gospodărirea persoanelor juridice sau fizice care le au în administrare sau în proprietate.
În ceea ce privește amplasarea rețelelor pentru utilități, aceasta se realizează tot pe calea exproprierii pentru utilitate publică, dar procedurile de expropriere fiind inițiate, derulate si finalizate de către autoritățile publice centrale sau locale în funcție de interesul național, local al acestor lucrări, și nu de către pârâtă.
Consideră că cererea reclamantei este inadmisibilă nu numai din punct de vedere al actelor normative amintite mai sus, dar și prin raportare la dispozițiile
L. nr. 1. și ale L. nr. 3..
În privința despăgubirilor la valoarea de circulație a terenului expropriat și a celui care nu mai poate fi utilizat ori a cărui valoare de întrebuințare este diminuată ca urmare a exproprierii, pârâta a arătat că raportul de evaluare în baza căruia s-au stabilit despăgubirile aferente imobilelor expropriate a fost întocmit de către un evaluator proprietăți imobiliare, membru al A.N.E.V.A.R. E.luarea a fost făcută prin raportare la valoarea de piață, care reprezintă suma estimată pentru care un imobil poate fi înstrăinat la data evaluării și la valoarea specială dobândită de aceste imobile. Valoarea speciala este determinată de intervenția exproprierii și de realizarea obiectivului de investiții menționat.
3. Judecata în primă instanță. Prin sentința civilă nr.379 din 3 mai
2012, Tribunalul Cluj respinge excepția inadmisibilității petitului privind anularea hotărârii nr. 2. a Comisiei pentru aplicarea L. nr.1..
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta SC C. M. & D. SRL, cu sediul în Dej, str. M. V. nr.29, jud. C. împotriva pârâtului S. R. prin C. N. DE A. ȘI D. N. D. R. SA, cu sediul procesual ales în B., str. C. D. nr.20, sector 1, la sediul SCA „. P. și A. și, în consecință, dispune anularea parțială a hotărârii nr.2. a Comisiei pentru aplicarea L. nr.1..
Stabilește cuantumul despăgubirilor pentru imobilul expropriat, situat în localitatea M. V., tarla 41, parcela 62, număr cadastral 1017/1, teren în suprafață de 2.860 mp, la suma de 154.738 lei și obligă pârâtul să achite reclamantei această sumă.
Respinge capătul de cerere privind exproprierea restului de teren. Respinge acțiunea reclamantei împotriva pârâtei C. M. V., cu sediul în comuna M. V., str. Principală nr.1014, jud. C., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
Obliga pârâtul S. R. prin C. N. DE A. ȘI D. N. D. R. SA să achite reclamantei suma de 3300 lei , cheltuieli de judecata.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin hotărârea nr.29/(...) a Companiei N. de A. și D. N. din R. SA - C. pentru aplicarea L. nr.1. s-a aprobat acordarea unor despăgubiri în cuantum de 63.194,33 lei pentru imobilul expropriat situat in localitatea M. V., categoria de folosință arabil, tarlaua 41, parcela 62, în suprafață de 2860 mp, identificat prin număr cadastral 1017/1, în favoarea reclamantei SC C. M. & D. SRL, persoană îndreptățită să primească despăgubiri.
În cauză s-a dispus efectuarea unui raport de expertiză tehnică judiciară de către experții F. V., E. B. si Gus P. E. F. V. și E. B. au menționat că valoarea de circulație a terenului expropriat este în sumă de 324.000 lei, valoarea stabilită raportat la faptul că din cercetarea pieței locale nu s-au constatat tranzacții cu terenuri comparabile, fiind folosite oferte de cumpărare trimise de trei firme doritoare să cumpere terenul în cauză.
E. numit la solicitarea pârâtului, Gus P., a arătat că în opinia sa valoarea terenului este de 109.209 lei, ținând cont de trei comparabile preluate din ziarul
Piața, care au caracteristici asemănătoare cu terenul în litigiu și care se regăsesc în septembrie și noiembrie 2009.
I. consideră că expertul Guș P. a stabilit în mod corect despăgubirile la care este îndreptățită reclamanta ca urmare a exproprierii, reprezentând valoarea de circulație a terenului, ținând cont de toate caracteristicile terenului, precum și de prețurile cu care se vând imobilele de același fel în localitatea M. V. I. nu poate lua în considerare opinia experților F. V. și E. B., întrucât are la bază înscrisuri sub semnătură privată care constituie mijloace de proba pro causa, având caracter echivoc. Este vorba despre trei oferte depuse la dosar de reclamantă, pe care aceasta le-ar fi primit în mai și iunie 2009 de la trei societăți comerciale pentru a le vinde terenul în litigiu, oferte care nu au fost finalizate în niciun mod și care privesc terenul în suprafață de 10.000 mp cu nr. cadastral 1017/1, cu toate că la acea dată din acest teren suprafața de 2860 mp era expropriată.
Totodată, prin completarea la raportul de expertiză, ținând cont și de concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară efectuat de expertul topograf B. A., cei trei experți au stabilit că prejudiciul cauzat prin expropriere terenul rămas în proprietatea reclamantei este în cuantum de 45.529 lei, din care 3.636 lei reprezintă venitul pierdut prin necultivarea terenului timp de 5 ani (2007-
2012), iar 41.983 lei reprezintă cheltuielile aferente pentru readucerea terenului la categoria de folosință avută inițial.
Față de cele ce preced, instanța constată, în ceea ce privește excepția inadmisibilității cererii, că potrivit art.7 L. nr.1. hotărârea de stabilire a despăgubirilor se comunica solicitantului, iar conform din art.9 din aceeași legeexpropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii consemnate în condițiile art. 5 alin. (4)-(8) și ale art. 6 alin. (2) se poate adresa instanței judecătorești competente în termen de 30 de zile de la data la care i-a fost comunicată hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, sub sancțiunea decăderii.
D. analiza acestui text legal rezulta ca in cazul in care persoana expropriata nu este de acord cu cuantumul despăgubirii se poate adresa instanțelor judecatoresti, pentru ca acestea sa stabileasca daca aceasta despagubire a fost corect calculata. In cazul in care instanta considera ca despagubirea nu a fost stabilita corect, implicit urmeaza sa dispuna modificarea hotararii de stabilire a despagubirii, in ceea ce priveste cuantumul acesteia.
In consecinta, instanta considera ca exceptia invocata este neintemeiata.
Referitor la cuantumul despăgubirilor, din raportul de expertiză menționat mai sus a rezultat că valoarea despăgubirilor la care este îndreptățită reclamanta pentru terenul expropriat este în sumă de 154.738 lei, din care 109.209 lei reprezintă valoarea terenului și 45.529 lei reprezintă prejudiciul cauzat prin expropriere terenul rămas în proprietatea reclamantei.
Referitor la cererea reclamantei privind exproprierea restului de teren, instanta retine ca potrivit art. 2 alin.1 si art.4 alin.1 din L. nr.1. prin prezenta lege se declară ca fiind de utilitate publică toate lucrările de construcție de drumuri de interes național, județean și local; expropriator este statul român pentru drumurile de interes național, județele pentru drumurile de interes județean, iar municipiile, orașele și comunele pentru drumurile de interes local. Pe baza documentației tehnico-economice prevăzute la art. 3 alin. (1), G. sau autoritatea publică locală competentă, după caz, aprobă, prin hotărâre, indicatorii tehnico-economici, amplasamentul lucrării, conform variantei finale a studiului de fezabilitate, sursa de finanțare, precum și declanșarea procedurii de expropriere a tuturor imobilelor care constituie coridorul de expropriere, suma globală a despăgubirilor estimată de către expropriator pe baza unui raport de evaluare, termenul în care aceasta se virează într-un cont deschis pe numele expropriatorului.
Conform art.9 alin.1 si 3 din acelasi act normativ expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii consemnate în condițiile art. 5 alin. (4)-(8) și ale art. 6 alin. (2) se poate adresa instanței judecătorești competente în termen de 30 de zile de la data la care i-a fost comunicată hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, sub sancțiunea decăderii, fără a putea contesta transferul dreptului de proprietate către expropriator asupra imobilului supus exproprierii, iar exercitarea căilor de atac nu suspendă efectele hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii, respectiv transferul dreptului de proprietate asupra terenului. Acțiunea formulată în conformitate cu prevederile prezentului articol se soluționează potrivit dispozițiilor art. 21-27 din L. nr. 3. privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în ceea ce privește stabilirea despăgubirii .
Astfel, instanta constata ca doar expropriatorul este in masura sa decida asupra amplasamentului imobilelor pe care urmeaza sa fie realizate lucrarile care impun exproprierea, iar persoana fizica proprietara a terenului care urmeaza sa fie expropriat poate contesta doar cuantumul despagubirilor, nu si transferul efectiv al dreptului de proprietate .
In consecinta, instanta considera ca aceste capat de cerere din actiunea reclamantei este neintemeiat, urmand sa il respinga ca atare.
3. Declarațiile de apel.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel, pe de o parte, reclamanta S. C.
M. & D. S., iar pe de altă parte, pârâtul S. R. prin C. N. de A. și D. N. din R. S.
1. Prin propriul apel, pârâta C. N. DE A. ȘI D. N. D. R. - S., în calitate de reprezentantă legală a S. R., a solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței atacate și, pe fondul cauzei:
• respingerea ca neîntemeiată și nedovedită a cererii de majorare a cuantumului despăgubirii acordate de către expropriator și în acest sens modificarea cuantumului despăgubirii astfel cum a fost stabilit de către instanța de fond prin expertiză tehnică judiciară, cu consecința menținerii valorii despăgubirii din H. de stabilire a despăgubirii nr. 29/(...);
• respingerea cererii reclamantei de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Cu obligarea intimatei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată, ocazionate de soluționarea prezentei cauze.
În motivarea apelului s-au arătat următoarele:
I. de fond, pornind de la o greșită interpretare a probelor, a pronunțat o hotărâre critica bilă sub aspectul legalității.
1. Prealabil, apelanta înțelege să reitereze excepția inadmisibilității capătului de cerere prin care se solicită anularea hotărârii nr. 29/(...) emisă de C. pentru aplicarea L. nr. 1., M. V.
H. Comisiei este un act unilateral ce a fost emis în conformitate cu prevederile art. 7 din L. nr. 1. și art. 6 din Norma metodologică. Art. 6 alin. 3 din Norma metodologică de aplicare a L. nr. 1., statuează că "anterior înregistrării cererii expropriatorului de intabulare a dreptului de proprietate în cartea funciară, hotărârea comisiei poate fi revocată pentru motive temeinice. În acest caz titularul cererii va fi notificat". Cu alte cuvinte, prin prevederea sancțiunii revocării hotărârii, legiuitorul a înțeles să deroge de la regimul general (specialia generalibus derogant).
Astfel, cererea de constatare a nulității este inadmisibilă, în speță nefiind prevăzută o asemenea posibilitate de către legiuitor. Reclamanta nu este parte semnatară în hotărâre, hotărârea fiind un act unilateral, nu bilateral.
În realitate, nu există niciun temei legal pentru a se constata nulitatea hotărârii nr. 29/(...). L. prevede în mod expres cauzele pentru care un act este anul abil, ar nici un motiv invocat de către reclamantă prin cererea introductivă de instanță nu se încadrează în aceste cauze expres reglementate.
Potrivit dispozițiilor art. 9 și 10 din L. nr. 1., instanta are posibilitatea doar să stabilească, în temeiul unui raport de expertiză judiciară, justețea cuantumului despăgubirii aprobate prin H. de G. sau să stabilească care sunt persoanele îndreptățite la despăgubiri.
Faptul că, ulterior administrării probatoriului, instanța a concluzionat în sensul că reclamantei i se cuvine un cuantum al despăgubirilor mai mare decât cel acordat prin hotărâre a nr. 29/(...), nu implică anularea hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii.
Despăgubirea consemnată în baza acesteia și suplimentul stabilit pe cale judiciară vor fi eliberate de către subscrisa pe baza hotărârii judecătorești definitive și irevocabile de stabilire a cuantumului acesteia în temeiul art. 19 alin.
11 din L. nr. 255/2010.
În plus, prin anularea parțială a Hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii instanța de judecată se pronunță implicit și asupra temeiului în baza căruia a fost consemnat acest cuantum.
Întrucât transferul dreptului de proprietate a operat la momentul consemnării despăgubirii, în temeiul Hotărârii mai sus-menționate, în lipsa acestui act, părțile sunt practic puse în situația anterioară, consecința directă fiind aceea că exproprierea nu a operat, întrucât a fost anulat temeiul legal al consemnării acestui cuantum!!!
În sprijinul afirmațiilor făcute, apelanta invocă practica judiciară în materie.
Sentința civilă nr. 379/(...) a fost pronunțată cu aplicarea și interpretarea greșită a următoarelor dispoziții legale:
• art. 9 din L. nr. 1. privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, județean și local;
• art. 26 din L. nr. 3. privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică;
• art. 129 C.proc.civ.;
• art. 1169 C.civ ..
Așadar, în conformitate cu prevederile legale în materie, despăgubirea se stabilește exclusiv prin raportare la pretul de tranzactionare al unor imobile de același fel cu imobilul în litigiu, element care presupune imperativ analizarea unor contracte de vânzare-cumpărare autentice având ca obiect imobile având aceeași categorie de folosintă cu imobilul expertizat (în speță, categoria de folosință arabil extravilan).
Soluția instanței de fond este întemeiată pe concluziile unui raport de expertiză judiciară întocmit cu încălcarea art. 26 din L. nr. 3. și a normelor profesionale și deontologice.
În cazul dedus judecății, încălcarea rolului activ constă în faptul că hotărârea pronunțată se întemeiază pe o gravă greșeală de fapt și de drept, decurgând dintr-o apreciere eronată a probelor administrate, în speță proba cu expertiza tehnică.
Referitor la despăgubirea acordată reclamantei pentru terenul expropriat, în cuantum de 109.209 lei în baza opiniei separate a unuia dintre membrii comisiei de experți, dar și referitor la prejudiciul în cuantum de 45.529 lei, determinat printr-un supliment la raportul de evaluare, solicită să se constate netemeinicia si nelegalitatea lucrărilor astfel întocmite și, pe cale de consecintă, netemeinicia și nelegalitatea hotărârii pronunțate.
În pofida obiecțiunilor pertinente formulate de către apelantă, instanța de fond și-a întemeiat soluția pe opinia separată a expertului Guș (în ceea ce priveste valoarea terenului) și pe suplimentul la raportul de expertiză (în ceea ce privește prejudiciul), ambele întocmite cu încălcarea prevederilor legale, deși:
- apelanta a dovedit că despăgubirea a fost stabilită de către expropriator cu respectarea legii; astfel cum am precizat și în fața instanței de fond, valoarea despăgubirii aferente imobilului expropriat a fost determinată pe baza unui raport întocmit de către un evaluator autorizat și aprobat de Guvernul României prin emiterea H. nr. 6.
- apelanta a dovedit că opinia separată a expertului Guș P. a fost întocmită cu încălcarea legii - arte 26 din L. nr. 3., întrucât evaluarea nu a ținut cont de prețul pieței, astfel cum s-a exprimat legiuitorul în conținutul dispozițiilor legale mai sus-menționate; contrar voinței legiuitorului, evaluarea s-a făcut prin raportare la oferte de vânzare fictive;
- expertul tehnic, a cărui lucrare a fost omologată, nu a prezentat nicio dovadă în susținerea valorilor propuse; or, expertul tehnic, întocmai părților, trebuie în lumina dispozițiilor art. 1169 C.civ. să își dovedească afirmațiile; la dosar nu există nicio probă care să susțină valorile propuse de către dnul expert, ci doar OFERTE DE VÂNZARE care, datorită caracterului lor speculativ și unilateral, nu pot constitui un etalon pentru piața imobiliară din zonă;
- tot astfel, total nedovedite sunt și valoarea propusă pentru stabilirea lipsei de folosință și valoarea estimată a cheltuielilor necesare pentru readucerea teren ului la starea inițială! Astfel, experții au estimat valori pentru producția medie de grâu, producția secundară (paie), cheltuielile de producție, dar nu auanexat lucrării înscrisurile în baza cărora au calculat respectivele valori! De asemenea, suplimentul la raportul de expertiză nu are anexat niciun înscris care să ateste realitatea valorilor utilizate la determinarea cheltuielilor pentru readucerea terenului la starea inițială (preț închiriere buldozer și fadromă, cheltuieli de transport etc.) .
- referitor la cheltuielile aferente pentru readucerea terenului de 2.020 m.p. la categoria de folosință avută inițial, experții au facut aprecieri "aproximative" În funcție de care au determinat o sumă cu titlu de prejudiciu de circa 10.000 euro!!! Astfel pentru "îndepărtarea balastului și asfaltului" se "consideră" o lățime de 7 ml, pentru distanța la care se va transporta materialul ridicat se "apreciază" că ar fi de 1O km - or raportul de expertiză nu ar trebui să se bazeze pe valori pur fictive, rezultate din probabilități și presupuneri subiective ale specialiștilor, ci pe informații certe!!!
A.anta a dovedit prin actele autentice depuse la dosarul cauzei faptul că valoarea stabilită cu titlu de dreaptă și prealabilă despăgubire pentru imobilul expropriat (6,80 euro/mp) a fost una justă.
Astfel, apelanta a anexat obiecțiunilor la raportul de expertiză (formulate pentru termenul din data de (...)) trei contracte autentice de vânzare-cumpărare încheiate în perioada întocmirii raportului de expertiză, singurele acte autentice din dosar care dovedesc prețul real de tranzacționare al imobilelor din zona terenului expropriat!
Soluția instanței de fond este greșită pentru că a fost încălcată norma juridică edictată anume pentru stabilirea cuantumului despăgubirii pe cale judiciară.
Astfel, legiuitorul a statuat expres faptul că verificarea justeței cuantumului despăgubirii stabilit de către expropriator se face conform art. 26 din L. nr. 3. privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, normă potrivit căreia cuantumul despăgubirii se stabilește prin raportare la pretul cu care se vând în mod obișnuit imobilele de același fel situate în aceeași unitate administrativ-teritorială la data întocmirii raportului de expertiză.
I. de fond a omologat, în mod greșit, concluziile unui raport de expertiză întemeiat exclusiv pe valori rezultate din oferte de vânyare, în condițiile în care apelanta a depus la dosar contracte autentice ce demonstrează atât caracterul just al despăgubirii acordate, cât și nepertinența lucrării de specialitate.
De asemenea, apelanta a solicitat ca raportul să se refacă ținându-se cont de contracte de vânzare-cumpărare privind imobile de același fel cu imobilul în litigiu încheiate în proximitatea momentului întocmirii raportului, urmând ca experții să utilizeze, ca și comparabile, inclusiv contractele de vânzare-cumpărare anexate obiectiunilor, instanța a respins însă cererea formulată de subscrisa.
A.anta evidențiază faptul că, prin faptul neîncuviințării probei cu contraexpertiză, dreptul la apărare și interesele apelantei au fost grav prejudiciate, cu atât mai mult cu cât singura probă în măsură să releve prețul real de tranzacționare al imobilului expropriat era cea cu o nouă expertiză evaluatorie, întocmită cu respectarea prevederilor art. 26 din L. nr. 3. (respectiv în funcție de valorile reieșite din acte autentice de înstrăinare).
În acest sens este și jurisprudența Înaltei Curți de C. și J.
Totodată, solicită instanței să aibă în vedere și faptul că nu există vreo dovadă În sensul că reclamanta ar fi exploatat În vreun fel terenul În litigiu. Astfel, arătăm faptul că reclamanta a arătat în mod constant că a cumpărat terenul cu scopul de a construi o stație de comercializare produse petroliere pe acesta, fiind evident că nu a cultivat și nici nu a urmărit cultivarea terenului în cauză. Pe de altă parte, deși terenul a fost achiziționat în anul 1994 în scopul utilizării acestuia pentru construcții, totuși reclamanta nu a făcut niciun demerspentru edificarea unei stații pentru comercializarea produselor petroliere, timp de mai mult de 10 ani, în condițiile în care lucrările de construcție a autostrăzii au fost demarate în anul 2004 (în zona terenului în litigiu s-a construit începând cu
2007-2008).
Referitor la cea de-a treia conditie, valoarea despăgubirii stabilite prin H. de stabilire a cuantumului despăgubirii nr. 2. se compune din:
- prețul cu care se vând, în mod obișnuit, proprietăți imobiliare de același fel, la data Î. raportului;
- daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate.
Faptul că în hotărâre a de stabilire a cuantumului despăgubirii nu s-a menționat în mod expres că despăgubirea stabilită cuprinde si valoarea prejudiciului suferit ca urmare a exproprierii, nu înseamnă că acest prejudiciu nu a fost reparat!!!
De asemenea, prin "daune" în sensul dispozițiilor art. 26 din L. nr. 3., legiuitorul nu a avut în vedere prejudiciul astfel cum este acesta reglementat în materia răspunderii ci vile delictuale, exproprierea fiind un act al puterii de stat și nu o faptă delictuală, astfel Încât nu există temei juridic pentru acordarea lipsei de folosintă - specific evaluării prejudiciului cauzat printr-o faptă ilicită (or, exproprierea nu este o faptă ilicită).
Totodată, în temeiul lipsei de folosință, experții au stabilit și instanța a acordat venitul pierdut prin necultivarea terenului pe perioada judecării procesului.
Însă, acordarea unei sume cu acest titlu echivalează cu o recunoaștere a faptului că terenul în litigiu ar fi putut fi valorificat în toată această perioadă de către reclamantă, deși, începând cu data consemnării sumei stabilite cu titlu de despăgubire prin hotărârea nr. 2., terenul face parte din domeniul public al statului.
Prin urmare, față de aspectele învederate, soluția instanței de fond este netemeinică și nelegală întrucât s-a fundamentat exclusiv pe lucrarea de expertiză tehnică judiciară, lucrare care a fost întocmită cu încălcarea prevederilor art. 26 din L. 3..
Având în vedere aceste aspecte, apelanta a subliniat faptul că instanța de apel nu era obligată să adopte concluziile unui raport de expertiză vădit eronat și nelegal, având posibilitatea și, mai mult obligativitatea, în virtutea rolului activ, să discearnă în privinta dovezilor administrate.
În considerarea caracterului devolutiv al căii de atac și prin raportare la criticile formulate la adresa modului de soluționare a cauzei de către instanța de fond se solicită efectuarea unei noi expertize tehnice judiciare, care urmează să se realizeze în condițiile și cu respectarea: ari. 26 din L. nr. 3., respectiv prin raportare la prețul pieței, iar nu prin raportare la oferte de vânzare identificate pe internet; încuviințarea cererii de completare a probatoriului cu emiterea unor adrese către Direcția de I. și T. L. din cadrul Primăriei comunei M. V. și O. de C. și P. I. T. prin intermediul cărora să solicitați informații referitoare la prețurile practicate pe piața unde este situat terenul expropriat (contracte autentice de vânzare-cumpărare), pentru imobile caracterizate similar celui expropriat - la momentul prezent, pentru a răspunde rigorii art. 26 din L. 3..
2. Prin apelul propriu, reclamanta S. C. C. M. & D. S. Dej a solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței civile, în sensul:a) stabilirii cuantumului despăgubirilor pentru întreg prejudiciul cauzat prin exproprierea imobilul, situat in localitatea M. V., taria 41, parcela 62, numar cadastral 1017/1, teren in suprafata de 2.860 mp., la suma de 86.498,78 Euro ori echivalentul in lei de la data platii a acestei sume, si sa obligati paratul S. R.prin C. N. de A. si D. N. din R. S., in calitate de expropriator, sa plateasca despagubiri subscrisei la aceasta valoare.
Suma se compune din 76.100 Euro, reprezentand valoarea de piata a terenului expropriat, stabilita prin raportul de expertiza efectuat de expertii F. V. si B. E. si suma de 10.398,78 Euro (echivalentul sumei de 45.529 lei) stabilita prin suplimentul la raportul de expertiza initial, reprezentand prejudiciul cauzat prin expropriere pentru terenul afectat in suprafata de 2.020 mp., teren care nu a fost expropriat; b) obligarea paratului la plata tuturor cheltuielilor de judecata avansate de . in fața instantei de fond și în apel.
În motivarea apelului, s-a arătat că optiunea instantei de fond de a tine seama de punctul de vedere al unuia dintre experti si de a ignora raportul de expertiza intocmit de ceilalti doi experti este surprinzator, in contextul in care:
- a prevalat opinia minoritara si nu opinia majoritara, cu referire la faptul ca doi experti au ajuns la un consens cu privire la cuantumul despagubirilor, dar instanța a apreciat ca este corect punctul de vedere al celui de-al treilea expert;
- expertul F. V. a fost numit de catre instanța, in timp ce expertul Gus P. a fost numit de expropriator, caz in care probabilitatea ca expertul F. V. sa fie subiectiv este exclusa, in timp ce exista toate indiciile si motivele sa se creada ca expertul Gus P. a fost subiectiv, din moment ce este numit expert al expropriatorului in aproape toate dosarele, beneficiind astfel de venituri cu caracter de continuitate din aceasta calitate.
La exprimarea punctului de vedere expertul Guș P. nu a tinut seama de prejudiciul adus reclamantei-recurente prin exproprierea unei parti din parcela de 10.000 mp., context in care s-a diminuat posibilitatea de utilizare a terenului ramas in proprietatea reclamantei-recurente.
La exprimarea punctului de vedere, expertul nu a tinut seama de dispozițiile art. 26 alin. 2 din L. nr.3. si nici de obiectul cererii de chemare in judecata, cu referire la totalitatea prejudiciului solicitat de subscrisa. E. nu a avut in vedere nici celelalte probe existente la dosar.
Raportat la aceste considerente, reclamanta susține ca singura expertiza care putea fi luata in considerare la soluționarea cauzei este expertiza efectuata de expertii F. V. si E. B., prin care se stabilește valoarea de circulatie a terenului la suma de 76.100 Euro, respectiv 324.500 lei.
In mod gresit a stabilit instanța ca nu se poate lua in considerare raportul de expertiza întocmit de expertii F. V. si B. E., avand in vedere ca acest raport are la baza înscrisuri sub semnătura privata care constituie mijloace de proba pro causa, având caracter echivoc, cu referire expresa la ofertele care au fost depuse la dosar de subscrisa si pe care le-am primit in luna mai a anului 2009.
Se menționează ca înscrisurile care au fost depuse la dosarul cauzei nu au fost intocmite de catre reclamantă pro causa, ci au reprezentat contraoferte pe care le-am primit pentru înstrăinarea terenului in litigiu.
Dupa cum se poate observa societățile comerciale contraofertante sunt atat din judetul C., insa mai ales din afara județului, motiv pentru care nu se poate prezuma ca reclamanta ar fi apelat la aceste societati pentru întocmirea anumitor acte pro causa.
Existenta litigiului ce formeaza obiectul prezentului dosar nu putea impiedica de plano instrainarea terenului sau incercarea de a efectua aceasta instrainare.
Consideră ca si instanța, pe parcursul derularii litigiului si-a insusit continutul raportului intocmit de cei doi experti, avand in vedere ca nu a ridicat niciun fel de obiectiuni cu privire la acesta. Or, in conditiile in care existau anumite aspecte care mai trebuiau lamurite de catre instanța, ori daca seconsidera ca lucrarea efectuata nu este edificatoare sau se bazeaza pe anumite date eronate, trebuia sa ceara lamuriri expertilor, fie sa puna in discutia partilor toate aspectele nemultumitoare ale acestei probe.
H. pronuntata de instanța de fond nu tine cont de faptul ca dreptul de proprietate al reclamantei este garantat prin C., iar exproprierea se poate face doar cu o dreapta si prealabila despagubire, potrivit art. 44 alin. 2 si 3 din Constitutia R. (" (2) Proprietatea privată este garantată și ocrotită În mod egal de lege, indiferent de titular. .
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire. ").
Acelasi principiu este reglementat si de art. 1 din L. nr. 3., potrivit careia
"Exproprierea de imobile, În tot sau În parte, se poate face numai pentru cauză de utilitate publică, după o dreaptă și prealabilă despăgubire, prin hotărâre judecătorească. "
Proprietatea a primit protectie si prin art. 1 din Primul protocol aditional la
C. pentru apărarea Drepturilor Omului și a libertăților fundamentale, potrivit caruia "Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și in conditiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului international. "
In acest context, acordarea si stabilirea unor despagubiri la suma de
154.738 lei, nu este una rezonabila, nu acopera valoarea prejudiciului suferit de catre reclamanta si nu reprezenta o dreapta despagubire de care ar trebui sa beneficieze subscrisa, in calitate de proprietar al terenului expropriat.
Mai mult, reclamanta nu a beneficiat nici macar de o despagubire prealabila, avand in vedere ca expropriatorul a beneficiat de folosinta terenului de la data exproprierii iar reclamanta nu a încasat suma de bani aferenta exproprierii, chiar daca au trecut cca. 5 ani de la expropriere, insa de aceste aspecte instanța de fond nu a ținut cont.
I. de fond in mod gresit a redus cuantum cheltuielilor e judecata care trebuie achitate de catre parata reclamantei.
Fara sa fi motivat, instanța de fond nu a acordat cheltuielile avansate pentru efectuarea expertizei de către experții F. V. si B. E., in suma totala de
2.700 lei, din care cate 400 lei avans si diferența de 800 lei pentru expertul B. E. si 1.100 lei pentru expertul F. V. C. daca instanța de fond nu a luat in considerare lucrările efectuate de către acești experți, costurile au fost avansate de către reclamanta, iar acțiunea subscrisei nu a fost respinsa din punctul de vedere al acordării de despăgubiri pentru terenul expropriat.
Astfel, in temeiul dispozițiilor art. 274 C.pr.civ., instanța de fond trebuia sa oblige paratul la plata tuturor cheltuielilor avansate de reclamanta.
In drept: art. 282, 296 si 274 din Codul de procedura civila.
4. Întâmpinarea. Prin întâmpinarea formulată, apelanta C. N. de A. și D. N.din R. S., în calitate de reprezentantă legală a S. R., a solicitat respingerea cererii de apel ca fiind nefondată; în considerarea caracterului devolutiv al căii de atac și prin raportare la criticile formulate la adresa modului de soluționare a cauzei de către instanța de fond care a ținut cont exclusiv de concluziile unei lucrări de specialitate vădit eronate și întocmite cu încălcarea legii; încuviințarea cererii de administrare a probei cu o nouă expertiză tehnică judiciară, care urmează să se realizeze în condițiile și cu respectarea art. 26 din L. nr. 3. respectiv prin raportare la prețul pietei, iar nu prin raportare la oferte de vânzare identificate în mica publicitate - astfel cum s-a procedat la instanța de fond; încuviințarea cererii de completare a probatoriului cu emiterea unor adrese către Serviciul T. și I. din cadrul Primăriei M. V. și către O. de C. și P. I. T. prin intermediul cărora săse solicite informații referitoare la prețurile practicate pe piața unde este situat terenul expropriat, pentru terenuri caracterizate similar celui expropriat - la momentul prezent pentru a răspunde rigorii art. 26 din L. nr. 3.; respingerea cererii reclamantei-apelante de obligare la plata cheltuielilor de judecată (fond - integral și apel) ca fiind neîntemeiată.
5. Judecata în apel.
Sub aspectul stării de fapt, au fost stabilite cu certitudine, prin hotărârea de primă instanță, următoarele împrejurări:
Reclamanta SC C. M. & D. SRL Dej este titulara dreptului de proprietate asupra imobilului situat în comuna M. V. județul C., tarlaua 41, parcela 62, identificat cu nr. cadastral 1017/1, având suprafața totală de 10.000 mp, identificat cu nr. top 532/25/2/2, 532/26/2/2, 533/1/2/2, în CF nr. 2170 M.
V. cu ramură de folosință arabil Bodocu de J.
În baza Hotărârii de G. nr. 6., a fost aprobat amplasamentul lucrării „Secția
2 B, pe teritoriul localităților M., M. V., T., S., T., C., S., din cadrul obiectivului de investiție A. B. - C. - B., obiectiv care afectează o suprafață determinată de 2860 mp, din imobilul identificat mai sus, obiectul dreptului de proprietate al reclamantei.
Prin H. nr. 29/(...), emisă de C. N. de A. și D. N. din R., C. pentru aplicarea
L. nr. 1., a fost aprobată acordarea unor despăgubiri bănești pentru imobilul expropriat, în suprafață de 2860 mp, despăgubiri stabilite în cuantum de
63.194,33 lei, echivalentul sumei de 19.448 Euro, ceea ce reprezintă 6,80 E. teren (pag. 25 dosar fond).
Prin raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în primă instanță de către o comisie de experți, opinia majoritară a fost exprimat în sensul că valoarea de circulație a terenului supus exproprierii, la data întocmirii raportului de expertiza, este de 324.500 lei, respectiv 76.100 E. Valoarea terenului a fost calculată prin comparația de oferte pe piața liberă și metoda comparației prin bonitare (pag. 165 dosar fond).
E. numit la solicitarea pârâtului și-a exprimat opinia în sensul că valoarea de circulație a terenului supus exproprierii este de numai 1. lei, ținând seama de prețuri comparabile practicate pe piața liberă pentru terenuri care au caracteristici asemănătoare terenului în litigiu (pag. 187 dosar fond).
Prima instanță a încuviințat toate obiecțiunile formulate de părți la raportul de expertiză tehnică judiciară, răspunzându-se acestora prin înscrisul de la pagina 240 dosar fond.
Printr-un supliment la raportul de expertiză tehnică judiciară, aceeași comisie de experți concluzionează în sensul că prejudiciul cauzat reclamantei prin expropriere este în valoare de 45.529 lei și reprezintă venitul pierdut prin necultivarea terenului expropriat timp de 5 ani, urmare a construirii drumului de ocolire și din cheltuielile aferente readucerii acestui teren la categoria de folosință avută inițial, aceea de teren agricol (pag. 332 dosar fond).
În raport cu această stare de fapt și apreciind cu privire la concluziile experților în privința valorii despăgubirilor cuvenite reclamantei pentru terenul ce i-a fost expropriat, prima instanță a stabilit că aceasta este îndreptățită la plata unor despăgubiri bănești într-un cuantum mai mare decât acela acordat prin hotărârea nr. 29/(...), respectiv 154.738 lei, din care 1. lei valoarea de circulație a terenul expropriat la data întocmirii expertizei și 45.529 lei prejudiciul cauzat prin expropriere, cu referire la situația terenului rămas în proprietatea reclamantei.
Pârâta critică hotărârea primei instanțe în principal pentru că majorând cuantumul despăgubirilor bănești, a anulat în prealabil parțial hotărârea Comisiei pentru aplicarea L. nr. 1..
D. această perspectivă, C. apreciază că sentința T. C. este legală și aceasta întrucât potrivit dispozițiilor art. 9 alin. 1 din L. nr. 1., în vigoare la data emiterii hotărârii mai sus evocate, expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii consemnate în condițiile art. 5 alin. 4 - 8 și art. 6 alin. 2, se poate adresa instanței judecătorești competente în termen de 30 de zile de la data la care i-a fost comunicată hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, fără a putea contesta transferul dreptului de proprietate către expropriator. Acțiunea formulată în conformitate cu prevederile acestui articol se soluționează potrivit dispozițiilor art. 21 - 27 din L. nr. 3..
Așadar, legea însăși conferă persoanei expropriate dreptul de a supune hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, emisă de expropriator, unui control jurisdicțional de legalitate, sub aspectul cuantumului despăgubirii consemnate.
Obiectul unei astfel de acțiuni civile în justiție îl reprezintă chiar hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii astfel că, dacă în urma controlului exercitat, instanța de judecată constată, prin aplicarea dispozițiilor art. 21 - 27 din L. nr. 3. că se cuvin expropriatului despăgubiri mai mari decât cele inițial consemnate prin hotărâre, concluzia care se impune este că, în aceste limite, hotărârea expropriatului este nelegală și efectele ei se impun a fi anulate pentru a putea produce efecte hotărârea judecătorească de stabilire a cuantumului real al despăgubirii.
I. nu intervine, astfel, pentru a cenzura existența dreptului la despăgubire și nici transferul dreptului de proprietate prin expropriere, ci doar cuantumul despăgubirii consemnate de către expropriator, iar sub acest aspect, hotărârea ar putea fi parțial anulată fiind singura cale de înlăturare a efectelor pe care aceasta le-ar putea produce.
În mod corect, așadar, prima instanță a respins excepția inadmisibilității cererii de anulare parțială a efectele Hotărârii nr. 29/(...).
În ceea ce privește valoarea despăgubirii stabilită de instanță, C. observă că aceasta s-a făcut cu respectarea procedurii reglementată prin L. nr. 3., în absența unor contracte de vânzare-cumpărare încheiate pentru terenuri cu caracteristici similare celui în litigiu, prețul pieței libere luat în calcul de expertul Guș P. fiind unicul criteriu posibil, antecontractele de vânzare-cumpărare depuse de reclamantă și invocate de aceasta ca mijloc de probă cu valoare absolută, fiind în mod corect înlăturate de prima instanță, întrucât ele nu puteau fi relevante atâta timp cât evidențiază doar oferte de cumpărare, pentru o suprafață mult mai mare de teren decât cea supusă exproprierii.
De altfel, instanța de apel a încercat să acopere această deficiență probatorie solicitând O.ui de C. și P. I. T., precum și Primăriei comunei M. V. să comunice în copii certificate contracte de vânzare-cumpărare încheiate pentru imobile similare celui în litigiu, în cursul anilor 2011-2012, an de referință pentru eventualitatea efectuării unui nou raport de expertiză în apel.
Contractele de vânzare-cumpărare transmise instanței (pag. 108-146 dosar) evidențiază prețuri de vânzare care conduc la un preț mult inferior chiar celui stabilit prin hotărârea de acordare a despăgubirilor emisă de expropriator. În fața acestor evidențe, rezultate din înscrisurile probatorii depuse la dosar, administrarea probei cu expertiza în apel apărea ca inutilă.
Aceasta câtă vreme potrivit dispozițiilor art. 27 alin. 2 din L. nr. 3., despăgubirea acordată de către instanța de judecată nu va putea fi mai mică decât cea oferită de către expropriator și nici mai mare decât cea solicitată de expropriat sau de altă persoană interesată.
Rămâne că valoarea stabilită în primă instanță pentru terenul expropriat este cea corectă, reflectând valoarea reală de circulație a terenului la data exproprierii.
Temeinică este hotărârea atacată și sub aspectul despăgubirilor acordate pentru acoperirea prejudiciului cauzat reclamantei prin expropriere, în conformitate cu art. 26 alin. 2 din L. nr. 3., fiind necontestată și deplin dovedită categoria de folosință a terenului la data exproprierii și totodată dovedită necesitatea efectuării unor investiții pentru readucerea acestui teren la categoria de folosință avută inițial, aceea de teren arabil extravilan, astfel cum se reține și se concluzionează prin suplimentul la raportul de expertiză întocmit de către C. de experți.
Față de cele ce preced, văzând și dispozițiile art. 296 C.pr.civ., C. va respinge cele două apeluri și va menține în tot hotărârea atacată, inclusiv sub aspectul cheltuielilor de judecată acordate reclamantei proporțional cu pretențiile încuviințate, acțiunea acesteia fiind admisă doar în parte.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta S. C. M. & D. S. Dej, precum și apelul declarat de pârâta C. N. DE A. ȘI D. N. D. R. S. împotriva sentinței civile nr. 379 din 03 mai 2012 a T. C., pronunțată în dosarul nr. (...).
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘED.TE JUDECĂTOR GREFIER
D.-L. B. V. M. S.-D. G.
Red.DB/dact.MS
6 ex.
Jud.fond: D.I.T.
← Decizia civilă nr. 40/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 2856/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
---|