Decizia civilă nr. 1258/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția I Civilă
Dosar nr. (...)*
D. CIVILĂ NR. 1258/R/2012
Ședința publică din 8 martie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A. A. C. JUDECĂTOR: ANA I. JUDECĂTOR: A. C.
GREFIER : C. B.
S-a luat spre examinare recursul declarat de reclamanta T. ANA împotriva deciziei civile nr. 89 din 13 decembrie 2011 a T.ui Sălaj, pronunță în dosarul nr. (...)*, privind și pe intimații C. B. M. și C. M., având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în cauză, la prima și a doua strigare, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că, la data de 5 martie 2012, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea pârâților intimați C. B. și C. M., o cerere de amânare a cauzei în vederea angajării unui apărător.
La data de 5 martie 2012, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea reclamantei recurente, o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsa sa de la dezbateri, la care a anexat chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 4 lei și 0,15 lei timbru judiciar.
Curtea, în urma deliberării, respinge cererea de amânare a cauzei, având în vedere că pârâții intimați aveau cunoștință despre acest termen, întrucât au primit citația la data de (...), conform dovezii de la fila 7-8 din dosar.
Nemaifiind alte excepții sau cereri, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
C. de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată sub nr. 2016/337/(...) la Judecătoria Zalău, reclamanta T. Ana i-a chemat în judecată pe pârâții C. B.-M. și C. M., solicitând instanței obligarea acestora la ridicarea de pe terenul cu nr. top
6892 în suprafață de 2677,5 mp, din CF 7132 Z., proprietatea reclamantei, a construcțiilor constând din gard din sârmă cu fundație de beton, garaj cu fundație de beton, canalizare, fosă septică, terasă sau autorizarea reclamantei de a le ridica pe cheltuiala pârâților, cu obligarea pârâților la plata unor daune cominatorii de 50 lei pe zi întârziere, de la data înregistrării cererii de chemare în judecată și până la executare, pe motiv că terenul i-a fost atribuit printr-o hotărâre irevocabilă de partaj, iar pârâții, după rămânerea irevocabilă a hotărârii, cu rea credință, deșiterenul nu le-a fost atribuit, au ridicat pe acesta construcțiile a căror demolare se cere.
Soluția primei instanțe
Prin Sentința civilă nr. 3058/(...) a Judecătoriei Z., a fost admisă în parte acțiunea civilă exercitată de către reclamanta T. Ana împotriva pârâților C. B. M. și C. M., pârâții fiind obligați la ridicarea lucrărilor de construcții constând în gard din plasă de sârmă, garaj în suprafață de
32,56 m.p., bazin cu suprafață construită de 3,75 m.p., trotuar din dale de beton cu suprafața de 18,50 m.p. și lungime de 18,50 ml, de pe terenul proprietatea reclamantei, în suprafață totatlă de 2677,5 m.p. intabulat în C.F. 7132N Z. nr. cad. 6892, iar, în caz de neconformare, autorizează reclamanta să ridice aceste lucrări de construcții pe cheltuiala pârâților.
A fost respinsă ca neîntemeiată cererea reclamantei privind obligarea pârâților la plata de daune cominatorii de 50 lei/zi de întârziere de la data introducerii acțiunii și până la executare.
Pârâții au fost obligați să-i plătească reclamantei suma de 2008 lei cheltuieli de judecată.
Starea de fapt
Reclamanta și pârâții au fost inițial coproprietari asupra terenurilor învecinate cu privire la care se poartă prezentul litigiu, ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate după defunctul C. M., astfel cum reiese din titlul de proprietate nr. 4..359 emis la data de (...).
În cursul anului 2005, reclamanta, în contradictoriu și cu pârâții în calitate de intervenienți, a solicitat ieșirea din indiviziune, prin formarea de loturi egale ca valoare. C. sa a format obiectul dosarului nr. 2372/2005 al
Judecătoriei Z.. In acel dosar, a fost declarat, atât apel, cât și recurs. Prin decizia nr. 2188/(...), pronunțată în recurs în dosarul nr. (...) al C. de A. C., s-a dispus în mod irevocabil atribuirea către C. B. M. și C. M. a lotului cu nr. II, alcătuit din grădină intravilan în suprafață de 2677,50 mp, identificat cu nr. top. 243/2/b, conform expertizei efectuate în acel dosar.
Prin aceeași decizie, reclamantei Ț. Ana i-a fost atribuit lotul cu nr. III, format din teren grădină intravilan, cu suprafață de 2677, 50 mp, identificat cu nr. top. nou 243/2/c.
Delimitarea și alcătuirea loturilor au fost stabilite prin expertiza topografică efectuată și completată în acea cauză de către expertul I. T.
La data efectuării expertizei topografice, lotul cu nr. III, aflat în prezent în proprietatea exclusivă a reclamantei, era liber, nefiind ocupat de nicio construcție, deși se află situat în imediata vecinătate a casei proprietate a pârâților.
Împotriva deciziei nr. 2188/(...), pronunțată în recurs în dosarul nr. (...) al C. de A. C., C. B. M. și C. M. au formulat contestație în anulare, prin care au solicitat, în subsidiar, atribuirea lotului cu nr. III, pe motiv că terasa casei lor și fosa septică erau poziționate pe lotul atribuit lui Ț. A.
Contestația în anulare a fost respinsă, astfel că, în prezent, proprietar exclusiv al terenului intravilan, identificat cu nr. top. 243/2/c, este reclamanta, iar al terenului intravilan identificat cu nr. top. 243/2/b sunt pârâții.
Terenurile învecinate ale părților au fost identificate prin expertiza topografică efectuată de expertul I. M., ținându-se cont de expertiza topografică efectuată în dosarul nr. 2372/2005 de către expertul I. T.
Conform măsurătorilor din teren, pârâții folosesc o suprafață de 327 mp (marcată cu A-B-C-D) din terenul proprietatea reclamantei identificat cu nr. top. 243/2/c, înscris în CF 1665 Ortelec. A. teren ocupat de către pârâțieste împrejmuit cu gard din plasă de sârmă, iar, pe acesta, au fost identificate un garaj, un bazin și trotuar cu dale de beton, edificate de către pârâți, viță-de-vie și pomi fructiferi.
Având în vedere faptul că pârâții posedă fără drept suprafața de 327 mp din terenul proprietate al reclamantei, aceasta are restituirea bunului cu toate accesoriile acestuia.
În ceea ce privește restituirea accesoriilor bunului, există, însă, două limitări instituite de art. 483 și 494 Cod civil.
În cauză, pârâții s-au prevalat de dispozițiile art. 494 alin.3 Cod civil, invocând buna credință în edificarea construcțiilor, arătând că nu pot fi obligați la ridicarea acestora.
Raportat la actele dosarului nr. 2372/2005 al Judecătoriei Z., precum și ale dosarelor care au avut ca obiect căile de atac declarate împotriva hotărârii pronunțate în primă instanță, în apel și în recurs, instanța a reținut faptul că pârâții au acționat cu rea-credință la edificarea construcțiilor care se regăsesc în prezent pe terenul proprietate a reclamantei.
Așa cum s-a reținut deja, la data efectuării expertizei topografice în dosarul nr. 2372/2005 al Judecătoriei Z., deci ulterior introducerii acțiunii de către Ț. Ana, lotul cu nr. III, aflat în prezent în proprietatea exclusivă a reclamantei, era liber, nefiind ocupat de nici o construcție, deși se afla poziționat în imediata vecinătate a casei proprietate a pârâților. . au invocat pentru prima dată existența construcțiilor pe lotul aflat în prezent în proprietatea reclamantei în calea de atac a contestației în anulare, ceea ce poate conduce la concluzia că acestea au fost construite ulterior pronunțării hotărârii în calea de atac a recursului. Cu toate acestea, nu s-a stabilit cu certitudine data edificării acestor construcții, expertul fiind în imposibilitate de a determina acest aspect.
Cert este faptul că gardul din plasă de sârmă, garajul, bazinul și trotuarul cu dale de beton, au fost edificate de către pârâți ulterior introducerii acțiunii de sistare a stării de indiviziune existentă între părți, în cursul acestui proces.
În cadrul unui proces partaj, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești irevocabile, în absența unei tranzacții, părțile nu pot cunoaște modul de partajare a bunului în litigiu, astfel încât orice act al acestora care ar afecta dreptul de proprietate al celorlalți coindivizari, deveniți proprietari exclusivi în urma pronunțării unei hotărâri de sistare a stării de indiviziune, stă sub semnul incertitudinii, aceste act putând fi lovit de nulitate.
A. aspect decurge din efectul declarativ al hotărârii de partaj, fiecare parte fiind considerată că nu a fost niciodată proprietar asupra bunurilor atribuite celorlalți coproprietari.
Raportat la aceste aspecte, instanța a reținut faptul că pârâții au acționat cu rea credință edificând construcțiile identificate prin raportul de expertiză efectuat în prezenta cauză.
Raportat la aceste aspecte, conform dispozițiilor art. 494 Cod civil, reclamantul nu poate fi forțat să păstreze construcțiile efectuate de către pârâții de rea-credință, motiv pentru care judecătoria a obligat pârâții la ridicarea lucrărilor de construcții constând în gard din plasă de sârmă, garaj cu suprafață construită de 32,56 mp, bazin cu suprafață construită de 3,75 mp, trotuar din dale de beton cu suprafață de 18.50 mp și lungime de
18.50ml, de pe terenul proprietatea reclamantei, în suprafață totală de
2677,5 mp, intabulat în CF 7132 N Z., nr. cad. 6892, iar în caz deneconformare, a autorizat reclamanta să ridice aceste lucrări de construcții, pe cheltuiala pârâților.
Întrucât hotărârea instanței este alternativă, dând posibilitatea reclamantei de a ridica pe cheltuiala pârâților construcțiile aflate pe terenul său, instanța a respins ca neîntemeiată cererea reclamantei de obligare a pârâților la plata de daune cominatorii de 50 lei/zi de întârziere de la data introducerii acțiunii și până la executare.
A.ul
Prin decizia civilă nr. 89/A/(...) a T.ui Sălaj, a fost admis apelul declarat de către pârâții C. B. M. și C. M. contra Sentinței civile nr.
3058/(...), pronunțată de Judecătoria Zalău în dosar (...), ce a fost casată și cauza a fost trimisă aceleiași instanțe pentru o nouă judecată.
În considerentele acestei decizii, se reține că obiectul acțiunii cu care prima instanță a fost sesizată este obligația de a face, respectiv obligarea pârâților la ridicarea construcțiilor și plantațiilor de pe terenul proprietatea reclamantei, în suprafață totală de 2677,5 m.p. identificat sub nr. cad.
6892 în C.F. 7132/N precum și obligarea acestora la plata unor daune cominatorii de 50 lei/zi de întârziere începând de la data introducerii acțiunii și până la executare.
În vederea soluționării acțiunii reclamantei, prima instanță a încuviințat efectuarea unei expertize de specialitate. P. raportului de expertiză, pârâții folosesc din terenul proprietatea reclamantei o suprafață de 327 m.p. A. teren este împrejmuit cu gard din plasă de sârmă. S-a concluzionat, de asemenea că, pe terenul ocupat de către pârâți se află un garaj cu o suprafață construită de 32,56 m.p., un bazin cu o suprafață construită de 3,75 m.p. și un trotuar din dale de beton cu suprafața de
18,50 m.p. Pe terenul în cauză este plantată viță de vie și pomi fructiferi, iar în subsol există o instalație de canalizare.
Schița depusă la dosarul primei instanțe relevă faptul că terenul pe care se află construcțiile de mai sus este proprietatea reclamantei, dar este situat limitrof cu casa de locuit a pârâților.
În expertiză, nu s-a putut preciza data edificării gardului și a celorlalte construcții.
Plecând de la premisa că toate construcțiile se află în lotul atribuit reclamantei prin hotărâri judecătorești și că, la data introducerii acțiunii de partaj, construcțiile în cauză, nu erau încă edificate, prima instanță, prin hotărârea apelată, a admis acțiunea reclamantei.
În vederea stabilirii perioadei în care au fost edificate construcțiile a căror ridicare a fost solicitată prin acțiunea introductivă, în apel, s-a încuviințat proba testimonială.
Din declarațiile martorilor audiați, rezultă că apelanții-pârâți au edificat garajul în perioada lunilor iulie-august 2007, terasa a fost construită odată cu casa, iar fosa septică a existat mai dinainte.
Martorul Taloș L. a participat efectiv la edificarea lucrărilor de construcții și declară că lucrările au început în luna august 2007 și au fost finalizate în următoarele două luni. Garajul a fost construit în urma demolării unui alt grajd, fosa septică se afla deja în spatele casei, iar conducta de canalizare a fost scoasă, pe sub terasă, în spatele casei.
În apel, a fost depus extrasul CF pentru informare 1736, prin care se atestă faptul că apelanții-pârâți figurează ca proprietari tabulari ai terenului intravilan în suprafață de 2677,5 m.p. identificat sub nr. top. 243/2/C, atribuit ulterior, prin D. civilă 2. a C. de A. C., în favoarea intimatei- reclamantă. Înscrierea în CF a dreptului de proprietate al apelanților s-aefectuat cu Încheierea C.F. 1757/(...), în baza Sentinței civile 1. pronunțată în dosar 2372/2005.
Coroborând aceste date cu declarațiile martorilor audiați, rezultă că apelanții au edificat construcțiile într-o perioadă în care erau proprietari tabulari ai terenului. Este fără relevanță faptul că, la data efectuării expertizei de stabilire a loturilor în dosarul nr. 2372/2005, expertul nu a evidențiat construcțiile, întrucât evidențierea acestora nu a fost solicitată prin obiectivele depuse, fapt dovedit de scriptele aflate la dosarul cu numărul de mai sus. În mod eronat și în lipsa oricăror probe, instanța de fond a reținut că apelanții au învederat pentru prima dată în fața unei instanțe existența construcțiilor numai cu ocazia promovării contestației în anulare, obiect al dosarului nr. (...) ( acvirat), soluționat prin D. civilă nr. 4. a C. de A. C. În concluziile depuse în dosar nr. 2372/2005, apelanții fac vorbire despre poziționarea anexelor gospodărești în lotul III. Fără a stabili prin probe data edificării construcțiilor, prima instanță a reținut că acestea au fost edificate anterior promovării acțiunii de partaj și, în consecință, apelanții pârâți au fost de rea credință. În raporturile civile buna credință este prezumată. Sesizarea instanței judiciare cu o acțiune, fie chiar o acțiune de partaj nu poate conduce la concluzia că există proba necesară pentru a răsturna prezumția bunei - credințe.
Nefăcând o astfel de analiză, prima instanță a reținut existența relei credințe a apelanților și implicit situarea lor în limitele de reglementare ale art. 494 alin. 1 și 2 Cod civil.
Prin probele administrate în apel, instanța a constatat o situație care nu a fost avută în vedere la soluționarea cauzei de către prima instanță, deși aceasta, odată cu soluționarea cererii privind ridicarea construcțiilor, era obligată să verifice dacă apelanții pârâți sunt sau nu de bună credință.
Pe de altă parte, constatându-se în cauză incidența dispozițiilor art. 494, teza ultimă, este necesar a se stabili valoarea materialelor, prețul muncii sau o sumă de bani egală cu aceea a valorii fondului, aspecte la care este îndreptățită intimata reclamantă.
Rezultă din cele de mai sus faptul că prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului, situație în care, potrivit art. 2972(1)3Cod procedură civilă, tribunalul a admis apelul declarat de către pârâți, a anulat hotărârea atacată și a trimis cauza aceleiași instanțe pentru o nouă judecată.
Recursul reclamantei
Împotriva a acestei decizii, a declarat în termen legal recurs reclamanta, solicitând modificarea ei, în sensul respingerii apelului și menținerii sentinței primei instanțe, cu cheltuieli de judecată, pe motiv că instanța de apel a stabilit greșit starea de fapt pe baza probelor testimoniale administrate în fața ei, hotărârea conținând motive contradictorii, motiv de recurs prev. de art. 304 pct. 7 Cod proc.civ., făcându-se o greșită aplicare a normelor de drept substanțial, respectiv a dispozițiilor art. 494 Cod civil, motiv de recurs prev. de art. 304 pct. 9 Cod proc.civ., anularea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare nefiind justificată, pentru că nu s-a cerut instanței de apel o astfel de soluție.
Intimații, deși legal citați, nu au depus întâmpinare, cererea lor de amânare fiind respinsă ca nefondată de către instanță.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, raportat
la dispozițiile art. 3 04 pct. 9 Cod proc. civ., curtea apreciază că acesta este fondat, hotărârea pronunțată în apel fiind dată cu greșita aplicare a dispozițiilor art. 297 alin. 1 Cod proc.civ., neimpunându-se anulareahotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât prima instanță s-a pronunțat cu privire la fondul cauzei, a administrat probe, a stabilit o stare de fapt, a reținut, pe baza ei, reaua credință a pârâților în edificarea construcțiilor.
Instanța de apel a completat probațiunea și a apreciat că prima instanță nu a administrat suficiente probe pentru stabilirea bunei sau relei credințe a pârâților.
În realitate, apelul este devolutiv, astfel că, potrivit dispozițiilor art. 295 alin. 2 Cod proc. civ., instanța de apel poate să administreze orice probe pentru o corectă stabilire a stării de fapt, având această obligație inclusiv prin prisma dispozițiilor art. 129 alin. 5 Cod proc. civ.
Administrarea unor probe insuficiente și o insuficientă analiză pe baza acestora a stării de fapt de către prima instanță nu constituie o nepronunțare asupra fondului, instanța de apel având obligația să judece apelul pe fond.
În condițiile în care apelul nu a fost judecat pe fond, curtea nu poate dispune modificarea hotărârii, așa cum a solicitat reclamanta, ci, în temeiul art. 312 alin. 5 Cod proc. civ., se impune casarea deciziei pronunțate în apel și trimiterea apelului spre rejudecare pe fond aceluiași tribunal.
PENTRU A.E MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E :
Admite recursul declarat de reclamanta T. ANA împotriva deciziei civile nr. 89 din (...) a T.ui Sălaj, pronunțată în dosarul nr. (...)*, pe care o casează și trimite cauza pentru rejudecarea apelului T.ui Sălaj.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE
JUDECĂTORI
GREFIER
A. A. C. ANA I.
A. C. C. B.
Red. CAA dact. GC
3 ex/(...)
Jud. apel: P. Năsăudean, G. Drăgan
← Decizia civilă nr. 4146/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 290/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
---|