Decizia civilă nr. 34/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr.(...)*
DECIZIA CIVILĂ NR.34/A/2012
Ședința publică din data de 16 martie 2012
Instanța constituită din : Președinte: A. C.
Judecător : ANA I.
Grefier : S.-D. G.
S-a luat în examinare apelul declarat de pârâții P. M. C.-N., M. C.-N. PRIN P. împotriva sentinței civile nr. 540/(...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe reclamanta P. ANA și pârâtul C. LOCAL AL M. C.- N., având ca obiect P. în baza L. nr. 1..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă fiul reclamantei intimate, lipsă fiind reprezentanții pârâților apelanți și reprezentantul pârâtului intimat C. Local al municipiului C.-N.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
A.ul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța învederează fiului reclamantei intimate că în lipsa unui mandat de reprezentare nu poate pune concluzii privind apelurile formulate.
Se constată că a fost depus la dosar răspunsul la adresa efectuată de instanță către P. municipiului C.-N. din care rezultă că nu au fost formulate și alte notificări în baza L. nr. 1. privind imobilul în litigiu.
Se constată că prin întâmpinarea formulată reclamanta P. Ana a solicitat judecarea cauzei în lipsă și respingerea apelurilor declarate ca fiind neîntemeiate.
Nefiind formulate alte cereri ori excepții, Curtea apreciază cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile și în baza actelor existente la dosar reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de (...) reclamanta P. Ana a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în contradictoriu cu pârâții P. mun. C.-N., M. C.-N. prin primar și C. local al mun. C.-N., să dispună: anularea Dispoziției nr. 80/(...), emisă de P. M. C.-N., prin care s-a respins notificarea de restituire în natura sau acordarea de despăgubiri pentru terenul situat în C.-N., str. Câmpului, aflat în incinta Liceului nr.8; să constate preluarea abuziva a terenului mai sus identificat; să dispună, în principal, restituirea în natura a imobilului descris și, în subsidiar, obligarea paratului P. municipiului C.- N. la emiterea unei dispoziții pentru acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
Prin precizarea de acțiune (f. 44-46), reclamanta a arătat că a atacat în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. 3 din L. 1., republicată, dispoziția motivată de respingere a notificării, apreciind-o ca fiind nelegală și netemeinică.
Prin sentința civilă nr. 540 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) s-a admis în parte acțiunea civilă precizată formulată de reclamanta P. Ana în contradictoriu cu pârâții P. municipiului C.-N. și M. C.-N. prin primar, având ca obiect anulare dispoziție emisă în temeiul L. nr. 1., și în consecință:
S-a anulat Dispoziția nr. 80 din 06 ianuarie 2010, emisă de pârâtul P. municipiului C.-N.
S-a dispus acordarea în favoarea reclamantei a despăgubirilor în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - Titlul VII din L. nr. 247/2005 - pentru imobilul teren în suprafață de 1.721 mp. (478 stj.p.), situat în municipiul C.-N., str. Câmpului, în incinta Liceului nr.8, înscris inițial în C.F. nr. 18038 C. cu nr. top. 21944.
S-au respins capetele de cerere având ca obiect: constatarea preluării abuzive a imobilului descris și restituirea în natură.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin Dispoziția nr. 80/(...), emisă de P. mun. C.-N. (f. 6), s-a dispus respingerea notificării nr. 308/(...) înregistrată sub nr. 48820/3/(...) formulată de d-na P. Ana pentru terenul situat în municipiul C.-N., str. Câmpului, aflat în incinta Liceului nr. 8, înscris în CF nr. 18038, cu nr. top. 21944, motivat de faptul că revendicatoarea nu face dovada calității de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii prevăzute de L. nr. 1., după fostul proprietar tabular al terenului revendicat.
În cuprinsul Referatului privind propunerea de soluționare a revendicării cu nr. 48820/(...) din (...) (f. 18) s-a reținut că imobilul cu datele de identificare de mai sus a fost preluat în baza D.ui de expropriere nr. 2., fostul proprietar tabular fiind P. I. al lui I.
Conform anexei la D. de expropriere nr. 250/(...) (f. 25-27) de la numiții
P. G. și P. I. a fost preluat în proprietatea statului imobilul cu nr. top. 21944, înscris în CF nr. 18038 C. (f. 21-24), categoria de folosință arător la R. II, având suprafața de 478 stjp. Potrivit înscrierii din foaia de proprietate a cărții funciare menționate (B.6-7), imobilul cu nr. top inițial 21944 a fost dezmembrat în două parcele astfel: nr. top. 21944/1, cu suprafața de 200 mp, care a fost reînscrisă sub B+7 în favoarea vechiului proprietar și parcela cu nr. top. nou 21944/2 cu suprafața de 1519 mp, care a fost transcrisă în CF nr.
39107 C. în favoarea S.ui român.
La data exproprierii, proprietar tabular al imobilului era P. I. a lui I., conform înscrierii de sub B1 din CF 18038 C. În anexa decretului de expropriere a fost menționat însă și fiul proprietarului tabular, numitul P. G., iar în adresa imobilului s-a menționat mun. C.-N., str. Câmpului nr. 82. În realitate, proprietarul tabular a decedat la data de (...), așa cum atestă certificatul eliberat după actul de deces nr. 960/(...) (f. 7), astfel încât, imobilul a fost preluat de la fiul acestuia P. G. Prin Sentința civilă nr. 7., pronunțată în dosarul nr. 3219/1960 al T. P.ular C. descendenții lui P. I. au dezbătut succesiunea după acesta și după defuncta P. M., iar instanța a luat act de tranzacția părților în sensul că aceștia și-au recunoscut reciproc calitatea de moștenitori și au partajat bunurile indicate în acțiune. Imobilul din prezenta cauză nu a format obiectul partajului.
În ceea ce privește suprafața imobilului expropriat, s-a evidențiat că este de 2500 mp., mai mare decât cea care rezultă din cartea funciară. Așa cum rezultă din cele ce preced, în cartea funciară s-a operat dezmembrarea imobilului în două parcele, dar susținerile reclamantei, care a formulat notificare pentru întregul topografic, nu au fost contestate de către pârât. Sepoate aprecia față de neconcordanțele analizate, între anexa decretului și înscrierile efectuate în C.F., că măsura exproprierii a vizat întregul imobil înscris în CF nr. 18038 C. (f. 21-24), categoria de folosință arător la R. II, având suprafața de 478 stj.p.
T. a reținut de asemenea că reclamanta P. Ana este soția supraviețuitoare a defunctului P. G. (identic cu P. G.), persoană indicată în decretul de expropriere, decedat la data de (...), cu ultimul domiciliu în mun. C.-N., str. Almașului nr. 30 (f. 5, 8-10). În calitate de soție supraviețuitoare a persoanei de la care s-a expropriat imobilul, conform mențiunilor din anexa decretului, reclamanta P. Ana a formulat în temeiul L. nr. 1. Notificarea înregistrată la B. P. N. sub nr. 308/2001 (f. 19). Din înscrisurile comunicate de către pârât nu rezultă că ar fi fost înregistrate notificări și de către alte persoane.
În cuprinsul notificării se arată că terenul se află în întregime în incinta Liceului nr. 8 din mun. C.-N., iar în cuprinsul precizării de acțiune (f. 44) și ulterior a scriptului înregistrat la data de (...), reclamanta a arătat că terenul este ocupat în întregime și nu poate fi restituit în natură.
Față de ansamblul considerentelor expuse, T. a apreciat că acțiunea precizată a reclamantei este întemeiată în parte, în privința primului capăt de cerere, reclamanta având calitatea de persoană îndreptățită la despăgubiri pentru imobilul expropriat.
Astfel, în temeiul art. 4 alin. 3 și 26 alin. 3 din L. nr. 1., republicată, a fost admisă în parte acțiunea civilă precizată, formulată de reclamanta P. Ana în contradictoriu cu pârâții P. mun. C.-N. și M. C.-N. prin primar, și în consecință, s-a anulat Dispoziția nr. 80/(...), emisă de pârâtul P. mun. C.-N. și s-a dispus acordarea despăgubirilor în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv
- Titlul VII din L. nr. 247/2005 în favoarea reclamantei pentru imobilul teren în suprafață de 1.721 mp. (478 stj.p.), situat în municipiul C.-N., str.
Câmpului, în incinta Liceului nr.8, înscris inițial în C.F. nr. 18038 C. cu nr. top. 21944.
Pentru considerentele expuse a fost respins capătul de cerere având ca obiect restituirea în natură a imobilului descris. În realitate, prin indicarea faptului că imobilului este ocupat în întregime, se poate aprecia că această cerere nu a mai fost susținută. În condițiile în care L. nr. 1. declară ab initio abuzive preluările de imobile din perioada de referință a legii, instanța a respins și capătul de cerere având ca obiect constatarea preluării abuzive a imobilului în litigiu.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul P. M. C.-N., precum șipârâtul M. C.-N.
În motivarea apelurilor apelanții au invocat același argumente, respectiv, lipsa calității reclamantei de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii în baza L. nr. 1., dat fiind că potrivit art. 3 și art. 4 din L. nr. 1., aceasta nu poate face dovada calității de moștenitoare a fostului proprietar tabular al imobilului.
În aprecierea apelanților instanța a dispus în mod greșit anularea dispoziției atacate, având în vedere că reclamanta nu a dovedit că este persoană îndreptățită la acordarea măsurilor reparatorii prevăzute de L. nr. 1., deși, Comisia pentru aplicarea L. nr. 1. i-a solicitat reclamantei să-și completeze dosarul cu copii legalizate ale actelor de stare civilă.
S-a mai susținut de către apelanți că în mod eronat instanța a dispus acordarea în favoarea reclamantei de despăgubiri în condițiile Titlului VII al L. nr. 247/2005, pentru terenul în suprafață de 1721 mp., câtă vremereclamanta nu face dovada proprietății asupra suprafeței de 2500 mp., pentru diferența de suprafață de 200 mp. reclamanta nu face dovada preluării abuzive de către S. Român, printr-un alt Decret de expropriere, ulterior celui prin care a fost preluată suprafața de 1519 mp.
Prin întâmpinarea formulată în cauză reclamanta intimată a solicitat respingerea ambelor apeluri ca neîntemeiate și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, cu motivarea că este moștenitoarea, în calitate de soție supraviețuitoare, a persoanei de la care a fost făcută exproprierea, P. G., a formulat notificare în termen legal, în temeiul L. nr. 1., și nici un alt moștenitor nu a mai formulat notificare.
Prin decizia civilă nr. 3. din (...) pronunțată de Curtea de A. în dosar nr. (...)s-a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul P. municipiului C.-N., precum și apelul declarat de pârâtul M. C.-N., împotriva sentinței civile nr. 540 din 11 iunie 2010 a T. C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care a menținut-o.
Prin decizia civilă nr. 7471 din (...) pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a admis recursul declarat de pârâții P. M. C.-N. și M. C.-N., prinprimar, împotriva deciziei nr. 312/ A din 12 noiembrie 2010 a C. de A. C. - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie.
A fost casată decizia recurată și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiașiinstanțe de apel.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de recurs a reținut următoarele:
Ambele instanțe de fond au constatat că imobilul ce formează obiectul notificării a fost Înscris în CF nr. 18038 C., nr. top 21944, pe numele P. I. (al lui I.) și a fost preluat de către stat în baza D.ui de expropriere nr. 250/(...), potrivit mențiunilor din cartea funciară, corespunzând, în prezent, terenului din incinta Liceului nr. 8 C.-N., str. Câmpului. De asemenea, au apreciat că proprietar al imobilului în litigiu, la data exproprierii, era numitul P. G., soțul reclamantei, deoarece proprietarul tabular era decedat la acel moment, dându- se eficiență dispozițiilor art. 24 din L. nr. 1..
Prin motivele de recurs formulate, nu este contestată identitate a dintre imobilul din CF nr. 18038 C., nr. top 21944 și cel situat în str. Câmpului, în incinta Liceului nr. 8 C.-N., însă este criticată aprecierea calității reclamantei de persoană îndreptățită, în raport de persoana proprietarului deposedat abuziv de către stat.
În acest context, s-a verificat modul de interpretare și aplicare, de către instanța de apel, a prevederilor art. 24 din L. nr. 1., precum și ale art. 17 și 26 din D.-lege nr. 115/1938.
S-a reținut că instanța de apel a făcut aplicarea prezumției relative consacrate de dispozițiile art. 24 din L. nr. 1., privind existența și întinderea dreptului de proprietate - la momentul preluării - asupra unui imobil preluat abuziv de către stat în patrimoniul persoanei individualizate în actul normativ prin care s-a dispus măsura preluării abuzive.
Astfel, instanța de apel a valorificat mențiunile din decretul de . expropriere al terenului în litigiu, confirmând considerentele primei instanțe în sensul că soțul reclamantei, P. G., ce a figurat în acel act juridic alături de numitul P. I., a fost unicul proprietar al terenului în suprafață de 1720,8 mp.
Aplicarea acestei prezumții legale este, însă, condiționată de absența unor probe contrare, după cum se menționează explicit în art. 24 din L. nr. 1., ceea ce înseamnă că atare mijloc de probă nu este viabil dacă se înfățișează Însuși actul translativ, declarativ sau constitutiv al dreptului de proprietate.
Or, o asemenea dovadă s-a înfățișat în cauză, constând într-un extras de carte funciară, indicat în art. 23.1 lit. a din HG. nr. 250/2007 . de aprobare a
N. metodologice de aplicare a L. nr. 1. ca făcând parte din categoria Înscrisurilor doveditoare ale dreptului de proprietate - dat fiind efectul constitutiv al intabulării, recunoscut prin an. 17 din D. - lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare -, precum și sentința nr. 7457/(...), Înscrisuri la care instanța de apel a făcut referire.
Din mentiunile cărții funciare, rezultă că proprietarul imobilului în litigiu este P. I., fiul lui I., fără ca, în urma decesului proprietarului, survenit la data de (...), să fie Înscriși și moștenitorii acestuia, până la data exproprierii din anul 1974.
Este adevărat că, potrivit art. 26 din D. - lege nr, 115/1938, în caz de succesiune, drepturile reale se dobândesc fără Înscriere în cartea funciară, însă această prevedere profită tuturor moștenitorilor proprietarului tabular, în absența oricărei mențiuni contrare în cartea funciară.
În acest sens, în ipoteza în care proprietarul tabular era decedat la data preluării imobilului de către stat prin expropriere, succesiunea s-a deschis "prin moarte", în termenii an. 651 Cod civil, iar dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu s-a transmis pe cale succesorală în patrimoniul tuturor moștenitorilor, nu numai al unuia dintre aceștia, chiar dacă este cel care figurează în decretul de expropriere.
Instanța de apel a făcut referire la sentința nr. 7457/(...) a fostului
Tribunal popular al orașului C., rămasă irevocabilă, intrată în puterea lucrului judecat, însă doar pentru a stabili calitatea de moștenitor a soțului reclamantei, P. G., de pe urma proprietarului tabular.
Or, din cuprinsul respectivei hotărâri judecătorești rezultă că proprietarul tabular a avut mai mulți descendenți, cota succesorală a lui P. G. fiind de 1/7 din dreptul de proprietate asupra bunurilor rămase de pe urma defunctului.
Este lipsită de relevanță împrejurarea că bunul în litigiu nu a fost inclus în masa succes orală, cât timp nu s-a dovedit că ar fi ieșit în vreun mod din patrimoniul lui P. I. până la deces.
Față de cele expuse, s-a constatat că, în mod greșit, instanța de apel a valorificat excepția din art. 24 al L. nr. 1. de la regula în materia probațiunii dreptului de proprietate imobiliară, regăsită în art. 23 din lege, înlăturând mențiunile din cartea funciară și nefăcând aplicarea prevederilor art. 26 din D.-lege nr. 115/1938.
Această din urmă normă fiind incidentă în cauză, instanța de apel ar fi trebuit să constate că, la momentul exproprierii, proprietari erau moștenitorii lui P. I. (fiul lui I. și I.) și, ca atare, toți moștenitorii menționați în sentința nr.
7457/(...) ar fi putut avea calitatea de persoane îndreptățire la măsuri reparatorii (evident, în măsura în care ar fi formulat notificare), în conformitate cu art. 3 alin. 1 lit. a și art. 4 alin. 2 din L. nr. 1., nu numai autorul reclamantei, P. - G.
În aplicarea art. 4 alin. 1 din L. nr. 1., reclamantei, ca succesoare a lui P.
G., nu i se poate recunoaște decât cota - parte ce a aparținut autorului său.
Este posibil ca reclamanta să beneficieze de cotele celorlalți moștenitori ai lui P. I., în măsura în care aceștia nu au formulat notificare în baza L. nr. 1., cu respectarea condițiilor prevăzute de art. 4 alin. 4 din lege, însă aceste împrejurări nu au fost cercetate de către instanța de apel, care a pornit de la premisa eronată că reclamanta este îndreptățită la masuri reparatorii pentru întreaga suprafață de teren înscrisă în cartea funciară, în considerarea calității de unic proprietar a autorului său, P. G.
Drept urmare, se impune stabilirea certă a situației de fapt în ceea ce privește întinderea dreptului de proprietate pentru care reclamantei i se cuvinmăsuri reparatorii constând în despăgubiri acordate potrivit Titlului VII al L. nr. 247/2005, prin raportare atât la sentința nr. 7457/(...), cât și la acte de stare civilă sau alte înscrisuri doveditoare ale calității de moștenitor, cât și la prevederile art. 4 alin. 4 din L. nr. 1..
Nu este, însă, fondat, cel de-al doilea motiv de recurs, vizând suprafața totală ce a fost preluată abuziv de către stat din patrimoniul moștenitorilor proprietarului tabular, P. I..
Ambele instanțe de fond au constatat că, după exproprierea operată în baza D.ui nr. 250/(...) cu privire la suprafața de 1720,8 mp, o suprafață de 200 mp a fost reînscrisă în cartea funciară pe numele vechiului proprietar, care, însă, a rămas în posesia statului, caz în care se cuvin măsuri reparatorii și pentru această suprafață de teren, expropriată în fapt.
In condițiile în care recurentul - pârât nu a contestat situația de fapt stabilită, În sensul că suprafața de 200 mp se regăsește în incinta Liceului nr.
8, alături de restul de 1520 mp, se constată că instanțele de - fond au făcut o aplicare corespunzătoare a prevederilor art. 2 lit. i din L. nr. 1., potrivit cărora reprezintă preluări abuzive și cele "fără titlu valabil sau fără respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data preluării", așadar inclusiv preluările operate în fapt, în absența vreunui act de dispoziție al organelor locale ale puterii sau al administrației de stat.
O asemenea constatare nu contravine efectului constitutiv al intabulării dreptului de proprietate în cartea funciară, consacrat de prevederile art. 17 din D. - lege nr. 115/1938, deoarece operează excepția de la această regulă, prevăzută de art. 26 din același act normativ, în sensul că preluarea de către stat, prin expropriere, reprezintă o modalitate extratabulară de dobândire a dreptului de proprietate.
În aceste condiții, chiar dacă dreptul de proprietate asupra suprafeței de
200 mp a rămas înscris în cartea funciară pe numele vechilor proprietari, împrejurarea că a fost expropriată în fapt îndreptățește pe moștenitorii proprietarilor la măsuri reparatorii și pentru acest teren.
Față de cele expuse, Î. Curte a admis recursul și, în baza art. 314 Cod procedură civilă, a casat decizia recurată și a trimis cauza spre rejudecare, pentru lămurirea întinderii dreptului de proprietate ce a aparținut autorului reclamantei, P. G., pentru care acesteia i se cuvin măsuri reparatorii constând în despăgubiri în condițiile Titlului VII al L. nr. 247/2005.
Cauza a fost înregistrată pe rolul C. de A. sub nr. (...)* la data de (...).
În acest dosar s-a formulat întâmpinare de către reclamanta P. Ana prin care aceasta a solicitat respingerea apelurilor declarate de P. municipiului C.-N. și M. C.-N. împotriva sentinței civile nr. 5. a T. C.
În motivare s-a arătat că prin decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a dispus casarea hotărârii atacate și rejudecarea apelurilor pentru a se stabili cu certitudine situația de fapt în ceea ce privește întinderea dreptului de proprietate pentru care reclamantei i se cuvin măsuri reparatorii, potrivit Titlului VII al L. nr. 247/2005. Au fost reiterate practic susținerile din întâmpinarea formulată în dosarul nr. (...) al C. de A. C.
S-a precizat că reclamanta este singura care a formulat notificare pentru imobilul în litigiu, fiind aplicabile prevederile art. 4 alin. 4 din L. nr. 1..
Analizând apelul declarat de pârâtul P. M. C.-N. și cel declarat de M. C.-N.împotriva sentinței civile nr. 540/(...) a T. C., Curtea reține următoarele:
Limitele rejudecării apelurilor declarate în cauză de către pârâții P. municipiului C.-N. și M. C.-N. sunt cele stabilite prin decizia nr. 7. a Î. C. de C. și Justiție, în aceste limite urmând a fi soluționate raportat la prevederile art.315 C.pr.civ.
Singurul aspect asupra căruia instanța de apel trebuie să se pronunțe conform deciziei de casare menționate mai sus este întinderea dreptului de proprietate pentru care reclamantei i se cuvin măsuri reparatorii constând în despăgubiri acordate potrivit Titlului VII al L. nr. 247/2005 raportat la prevederile art. 4 alin. 4 din L. nr. 1..
Conform acestui text de lege, de cotele moștenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevăzută la cap. 3 din lege profită ceilalți moștenitori ai persoanei îndreptățite care au depus în termen cererea de restituire.
Autorul reclamantei, P. G., are calitatea de moștenitor al proprietarului tabular al imobilului în litigiu, P. I., astfel cum s-a stabilit deja prin decizia de casare.
Din răspunsul comunicat instanței de către M. C.-N. (fila 18 dosar) rezultă că pentru imobilul situat în C.-N., str. Câmpului, imobil înscris în CF nr. 18038, nr. topo. 21944 s-a formulat notificare în baza L. nr. 1. doar de către reclamanta P. Ana, moștenitoarea defunctului P. G.
Rezultă deci că în lipsa altor notificări formulate pentru imobilul în litigiu de către ceilalți moștenitori ai proprietarului tabular P. I., în lumina prevederilor art. 4 alin. 4 din L. nr. 1. reclamanta are calitatea de persoană îndreptățită la măsurile reparatorii prevăzute de această lege pentru întreg imobilul care a făcut obiectul notificării.
În aceste condiții, sentința pronunțată de către Tribunalul Cluj prin care s-a dispus acordarea în favoarea reclamantei de despăgubiri în condițiile Titlului VII din L. nr. 247/2005 pentru imobilul înscris inițial în CF nr. 18038
C., nr. topo. 21944, în suprafață de 1721 m.p., este legală și temeinică, referitor la suprafața imobilului în litigiu stabilindu-se irevocabil prin decizia nr. 7. a Î. C. de C. și Justiție este de 1721 m.p.
Prin urmare, Curtea în temeiul art. 296 C.pr.civ. va respinge ca nefondate apelurile declarate de pârâții P. M. C.-N. și M. C.-N. împotriva sentinței civile nr. 540/(...) a T. C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o va menține ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul P. M. C.-N. și cel declarat de M. C.-N. împotriva sentinței civile nr. 540/(...) a T. C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o menține.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, (...).
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER, A. C. ANA I. S.-D. G.
Red.A.C./dact.L.C.C.
6 ex./(...)
Jud.recurs: A.L.Constanda, S.A.M., C.Negrilă
Jud.apel: C.M.Conț, D.L.B.
Jud.fond: E. L.
| ← Decizia civilă nr. 1271/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 4176/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
