Decizia civilă nr. 126/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R.
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 126/A/2012
Ședința publică din data de 4 decembrie 2012
Instanța constituită din :
Președinte: V. M. președintele Curții de A. C
Judecător : D.-L. B. vicepreședinte al Curții de A. C
Grefier : S.- D. G.
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamantul D. I. T. împotriva sentinței civile nr. 3071 din (...), pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâții S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și PENITENCIARUL SATU MARE, având ca obiect încălcare art. 3, 6, 14 C.E.D.O.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
A.ul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, nefiind formulate cereri prealabile ori excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare în baza actelor existente la dosar.
C U R T E A
Deliberând, reține că:
I. Prin sentința civilă nr. 3071 din 17 mai 2012 a T. S., pronunțată în dosarulnr. (...), s-a dispus după cum urmează:
A fost respinsă excepția de necompetență generală a instanței de judecată și excepția netimbrării acțiunii, invocate de pârâtul Penitenciarul Satu Mare.
A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. R., invocată de pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice - D. G. a F. P. S.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul D. I. T. împotriva acestuia.
A fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul D. I. T., cu domiciliul în com. Ileanda, sat P. V., județul S., actual arestat în Penitenciarul
Satu Mare pentru obligarea pârâtului Penitenciarul Satu Mare la plata sumei de
200.000 Euro cu titlu de daune morale și cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a avut în vedere, în principal, următoarele:
Reclamantul D. I. T. a solicitat T. S. eliberarea unor copii de pe 20 de file din dosarul nr. (...).
Apreciind că în conformitate cu dispozițiile art.46 alin.5 din Legea nr.275/2006 actualizată privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare, cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petiționare sunt suportate de către administrația penitenciarului, în situația în care personale aflate în executarea pedepselor privative de libertate nu dispun de mijloace bănești necesare, Tribunalul Sălaj a efectuat o cerere către pârâtul
Penitenciarul Satu Mare în vederea analizării situația i și expedierii dovezii achitării taxei judiciare de timbru aferente cereri de eliberare de copii.
Prin adresa nr. E2/35933/PSMSM/(...), pârâtul Penitenciarul Satu Mare a comunicat T. S. refuzul de achitare a taxei de timbru stabilite, arătând că nu-i incumbă obligația de plată a acesteia.
Se arată prin adresă că dispozițiile art. 42 din Legea nr. 275/2006 se referă la dosarul individual al persoanei private de libertate care se întocmește la intrarea în penitenciar, în vederea executării pedepsei privative de libertate și nu la dosarele personale ale persoanelor private de libertate aflate pe rolul instanțelor de judecată.
Administrația locului de deținere are, în vederea garantării dreptului la petiționare și la corespondența persoanelor private de libertate, în cazul în care acestea nu dispun de mijloace bănești, obligația de a depune toate diligențele necesare exercitării acestui drept prin asigurarea furniturilor (pix, coală de hârtie, plic și timbru) necesare în vederea realizării dreptului de petiționare, fără ca această obligație să se răsfrângă și asupra obiectului petiției.
Mai concret, sfera exercitării dreptului de petiționare nu se întinde și asupra obiectului petiției, acest drept fiind exercitat de către persoana privată de libertate în momentul realizării și expedierii petiției.
Prin acest refuz, reclamantul se consideră prejudiciat moral cu suma de
200.000 Euro.
Pentru a se putea antrena răspunderea civilă a pârâtului însă, reclamantul trebuia să facă dovada, în condițiile art. 1169 C. a existentei celor patru elemente prevăzute de art. 998-999 C.
Reclamantul a susținut încercarea unui prejudiciu moral fără a produce un minim de probe care să susțină afirmația sa.
In lipsa unor astfel de probe, instanța nu numai că nu poate stabili existența sau inexistenta unor astfel prejudicii, dar nici nu le poate cuantifica.
In lipsa dovedirii acestui element, apar ca inutile cercetările referitore la existenta celorlalte condiții de antrenare a răspunderii, respectiv fapta ilicită, legătura de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu și vinovăția pârâților.
Reclamantul a depus la dosar 3 înscrisuri care confirmă faptul că este bolnav de diabet și se evidențiază profilul glicemic în perioada 2011-2012.
Din aceste înscrisuri nu rezultă însă că afecțiunile de care suferă s-au declanșat în urma acțiunilor sau inacțiunilor culpabile ale pârâtului chemat în judecată, nici faptul că aceste afecțiuni îi cauzează prejudicii materiale și morale și cu atât mai puțin, cuantumul acestora și existența unei legături de cauzalitate dintre faptele pârâților și prejudiciul pretins încercat.
II. Împotriva acestei sentințe reclamantul D. I. T. a declarat apel, solicitândschimbarea ei în sensul admiterii acțiunii, deoarece: a) Contrar celor reținute de prima instanță, este necesar să se aibă în vedere că reclamantul a depus la dosarul cauzei înscrisuri care atestă că suferă de diabet, aceasta fiind o boală care, prin modul său de manifestare, provoacă dureri fizice și necesită pentru reechilibrarea glicemică a organismului efectuarea de injecții cu insulină. De asemenea, este necesară efectuarea unui număr mai mare de analize medicale.
Reclamantul a suferit în timp crize diabetice pe fond de stres, ceea ce a condus la agravarea stării sale de sănătate, uneori chiar ireversibil. b) Reclamantul nu a avut niciodată bani în contul personal pe timpul arestării sale, astfel că nu putea achita taxele necesare obținerii de copii ale înscrisurilor aflate în dosare judiciare, deși acestea îi erau necesare sesizării
Curții Europene a D. O. și a Libertăților Fundamentale (C.E.D.O.). așa fiind,reclamantul are dreptul la daune morale, fiindu-i blocat accesul la Curtea E. a D. O.
III. În cauză a formulat întâmpinare pârâta D. G. a F. P. a județului S.,solicitând respingerea acestuia față de această pârâtă întrucât este lipsită de calitate procesuală pasivă (f. 9, 10).
IV. Totodată, a formulat întâmpinare și pârâtul Penitenciarul Satu Mare, solicitând respingerea apelului ca nefondat, pentru motivele arătate în scris (f.
14-17).
V. Cu privire la acest apel, Curtea are în vedere următoarele:
Acțiunea reclamantului este una în răspundere civilă delictuală, în sensul prevederilor art. 1349 alin. 1 și art. 1357 C., ea având ca temei refuzul P.ui S. M., la care reclamantul se afla încarcerat în vederea executării unei pedepse privative de libertate, de a suporta costul eliberării de către Tribunalul Sălaj a unor copii ale unui dosar civil în care reclamantul avusese calitatea de parte, respectiv timbru judiciar în valoare de 3 lei și taxă judiciară de timbru în valoare de 20 lei.
Astfel cum rezultă atât din întâmpinarea depusă înaintea primei instanțe (f.
13), cât și în apel, Penitenciarul Satu Mare a considerat că nu este ținut, din punct de vedere legal, a suporta aceste cheltuieli întrucât din interpretarea dispozițiilor art. 42 din Legea nr. 275/2006 rezultă faptul că persoana privată de libertate are acces la dosarul individual din penitenciar, acesta întocmindu-se la intrarea în penitenciar.
Persoana privată de libertate poate obține, la cerere, inclusiv fotocopii de pe acest dosar, al căror cost trebuie să îl suporte, exceptând cazul în care nu dispune de mijloace bănești, situație în care costurile sunt suportate de către administrația locului de deținere.
În aprecierea P.ui S. M., nu sunt vizate de dispozițiile art. 42 din Legea nr.
275/2006 dosarele de altă natură ale persoanelor private de libertate, precum și acelea pe care asemenea persoane le-ar avea pe rolul unor instanțe de judecată în care au calitatea de părți.
În ce privește dispozițiile art. 46 alin. 5 din Legea nr. 275/2006 (potrivit căreia cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petiționare și a dreptului la corespondență sunt suportate de către persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate, însă în cazul în care aceste persoane nu dispun de mijloacele bănești necesare, cheltuielile pentru exercitarea dreptului de petiționare prin cereri și sesizări realizate organelor judiciare, instanțelor sau organizațiilor internaționale a căror competență este acceptată ori recunoscută de R. sunt suportate de către administrația penitenciarului), Penitenciarul Satu Mare a învederat, tot prin întâmpinare, că acestea vizează doar cheltuielile referitoare la furniturile necesare în vederea realizării petiției și a expedierii acesteia, iar nu și cheltuielile legate de realizarea obiectului petiției în cadrul unei proceduri judiciare (precum plata unor taxe judiciare de timbru și a timbrului judiciar).
Prin urmare, a conchis Penitenciarul Satu Mare că pentru aceste din urmă cheltuieli persoana interesată, chiar dacă execută o pedeapsă privativă de libertate, poate solicita, atunci când este lipsită de mijloace bănești, acordarea de ajutor public judiciar.
Acest refuz al P.ui S. M. de a suporta, în sensul celor de mai sus, costurile efectuării de către Tribunalul Sălaj a copiilor solicitate de reclamant, ar fi constituit, în aprecierea reclamantului, o cauză a agravării stării sale de sănătate, acesta suferind de diabet. A mai pretins reclamantul că prin nerealizarea copiilor i-a fost blocat accesul la Curtea E. a D. O., ceea ce justifică, de asemenea, despăgubirea sa civilă.
În raport cu această stare de fapt, Curtea constată că, așa cum și prima instanță a statuat, reclamantul era dator să facă dovada că refuzul P.ui S. M. de a suporta contravaloarea taxelor sus-menționate a fost de natură a-i cauza un prejudiciu cert și determinabil.
Totodată, era necesar a rezulta că refuzul pârâtului avea un caracter nelegal, deoarece doar într-o asemenea situație se putea trece la angajarea răspunderii civile a pârâtului, toate aceste condiții fiind cumulative.
Or, reclamantul a depus la dosarul primei instanțe (f. 40), iar apoi în apel
(f. 5) un înscris denumit „. medicală - model";, purtând semnătura și parafa unui medic, datat 16 noiembrie 2011, în cuprinsul căreia se face referire la consultarea reclamantului în data de 16 noiembrie 2011, la faptul că acesta suferă de diabet zaharat tip 2, precum și la faptul că este necesară administrarea de insulină.
Reclamantul nu a propus probe din care să rezulte data la care a fost diagnosticat întâia oară cu diabet zaharat, după cum nu a dovedit nici că boala i- ar fi fost provocată ori agravată prin neefectuarea copiilor după înscrisurile de la dosarul nr. (...) al T. S., urmare a stresului pe care această situație i l-ar fi cauzat.
Or, în lipsa unui prejudiciu care să își aibă cauza în fapta pe care reclamantul și-a întemeiat pretențiile, acțiunea nu putea fi admisă, fiind, totodată, inutil a se mai examina dacă, din punct de vedere legal, refuzul pârâtului Penitenciarul Satu Mare are sau nu un caracter ilicit.
Față de cele ce preced, apelul se va respinge ca nefondat, în baza art. 296
C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul D. I. T. împotriva sentinței civile nr. 3071 din 17 mai 2012 a T. S., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 4 decembrie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
V. M. D.-L. B. S.-D. G.
Red.VM/dact.MS
5 ex./(...)
Jud.fond: A.R.P.
| ← Decizia civilă nr. 8/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 3663/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
