Decizia civilă nr. 13/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 13/RC/2012
Ședința publică din data de 1 februarie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:
A.-T. N.
JUDECĂTORI:
T. D.
M.-C. V.
GREFIER:
M.-L. T.
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de reclamanta C. G., împotriva deciziei civile nr. 3. din 7 octombrie 2011, pronunțată de Curtea de A. C., în dosar nr. (...), privindu-i și pe reclamanții C. G., C. C.-R. și C. C.-R., pe intervenienții în nume propriu V. I. și V. D., precum și pe pârâții M. V., T. O., M. I., L. C., L. ANA, L. D. L. I., L. M., L. N., L. R., V. P., V. L., V. I., V. I. T. V., T. N., T. ANA, T. E., T. V., T. N., T. M. A LUI N., T. I., T. M. , POP V., N. V., F. I., F. N., GAL I., K. M., T. V. și pe numitul C. G., fără calitate procesuală anterioară având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reclamanta- contestatoare C. G. și pârâtul-intimat M. V., asistat de avocat D. M., care îi reprezintă și pe pârâtul-intimat M. I., T. O. precum și pe intervenienții V. I. și V. D., lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 31 ianuarie 2012, reclamanta-contestatoare a depus la dosar, prin registratura instanței, o precizare la cererea de revizuire, în sensul că solicită ca instanța să ia în considerare și motivul ce se încadrează în art. 318 teza a doua, Cod procedură civilă. Se comunică un exemplar din această precizare reprezentantei intimaților.
La termenul de azi, reclamanta-contestatoare depune la dosar timbrajul aferent contestației în anulare, potrivit mențiunilor din citație.
Contestația în anulare este legal timbrat cu 10 lei taxă judiciară de timbru și 0,30 lei timbru judiciar.
Reprezentanta intimaților depune la dosar întâmpinare, delegația de reprezentare și chitanța prin care se atestă plata onorariului avocațial. Se comunică un exemplar din întâmpinare reclamantei-contestatoare.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra contestației în anulare.
Reclamanta-contestatoare susține contestația în anulare așa cum a fost formulată în scris, solicită admiterea acesteia și alegerea uneia dinurmătoarele variante de partaj, în principal varianta efectuată de doamna expert V. F. la solicitarea instanței, prin suplimentul final la raportul de expertiză tehnică judiciară, depus la dosar la data de 20 septembrie 2010, varianta a II-a, iar în subsidiar, adoptarea primei variante din raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat de d-na expert V. F. în fața T.ui C. (în prima rejudecare) cu inversarea loturilor atribuite intervenienților (între aceștia) conform probelor administrate în cauză. În ambele cazuri solicită stabilirea căii de acces a intimaților la propriile parcele peste drumul cu nr. cadastral 1613. Solicită cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru.
Reprezentanta intimaților susține întâmpinarea așa cum a fost formulată în scris, solicită respingerea contestației în anulare, pentru motivele arătate în întâmpinarea depusă la dosar. A. că în speță, nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 318 Cod procedură civilă, iar recursul la recurs este inadmisibil. Solicită cheltuieli de judecată în cuantum de 400 lei, potrivit chitanței depuse la dosar.
C U R T E A,
Prin contestația în anulare înregistrată sub nr. 1/33 din 3 ianuarie
2012, contestatoarea C. G. a solicitat anularea deciziei civile nr. 3. a C. de A.
C., admiterea recursului contestatoarei și a celorlalți reclamanți-recurenți așa cum a fost formulat și drept urmare modificarea în parte a deciziei nr.117/2011 a T.ui C. în sensul admiterii în întregime a apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 1. a J. C.-N. și în consecință, în principal sistarea stării de indiviziune în principal în varianta efectuată de expertul V.
F., iar în subsidiar, adoptarea variantei I-a din raportul de expertiză efectuat de același expert, în ambele cazuri cu stabilirea căii de acces a intimaților la propriile parcele peste drumul cadastral 1613, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea contestației în anulare, contestatoarea a invocat motivul prevăzut de art. 318 C., susținând că hotărârea atacată este rezultatul unei greșeli materiale, întrucât instanța de recurs a reținut culpa contestatoarei în faptul că nu s-au mai formulat obiecțiuni la ultimul raport de expertiză depus de expertul V. F. la data de (...), astfel că o nouă casare nu mai era posibilă. Această eroare materială rezidă din dispozițiile Legii nr.2., care a limitat la o singură casare cu trimitere, soluțiilor date în recurs nu le sunt aplicabile, întrucât casarea anterioară a avut loc în anul 2008, când dispozițiile respective nu erau în vigoare.
Totodată, instanța de recurs a apreciat că nu există o altă variantă care să corespundă în mai mare măsură exigențelor stabilite de lege cu nerespectarea completă a dispozițiilor legale, nu trebuie să fie scopul instanței de recurs, ci pronunțarea unei hotărâri legale în totalitate. Dacă a considerat în acest fel, trebuia să se raporteze la data apariției Legii nr. 2.. Eroarea rezidă în data de referință care trebuia să fie cea a anului 2010, casările anterioare fiind înainte de această dată.
Al doilea motiv pentru care contestatoarea a arătat că hotărârea este rezultatul unei greșeli materiale, este faptul că instanța de recurs a îmbrățișat o variantă de partaj aleasă inițial de Tribunalul Cluj, care a încălcat dispozițiile art.6739C. Este o eroare asupra substanței unei hotărâridate în recurs, cu atât mai mult cu cât însăși motivarea deciziei este contradictorie, deoarece la pag. 17 s-a susținut că recurenta nu a criticat varianta de partaj aleasă, deși acesta era motivul principal al recursului. Or singura grijă a instanței de recurs este presupusa secționare a casei intimaților, toate celelalte argumente de legalitate fiind apreciate ca irelevante. Greșeala constă în greșita apreciere a presupusului disconfort al situării unei construcții fără autorizație a familiei V. pe o parte din terenul contestatoarei, or la data pronunțării deciziei, era în vigoare Noul Cod Civil, care reglementează în mod expres dreptul de superficie, iar contestatoarei îi este prescris dreptul la acțiunea în demolarea construcției. În cauză sunt incidente și motivele prevăzute de art. 318 teza a II-a, întrucât instanța nu a verificat și analizat toate motivele de recurs invocate, deoarece contestatoarea s-a referit și la investițiile mari pe care ea și familia ei le-a făcut în podețul de acces, cu încadrare în dispozițiile art. 6739C., însă acest motiv nu a fost pomenit în decizia contestată. Soluția este cel puțin ciudată în ceea ce privește motivul de recurs al cheltuielilor de judecată. Doar o eroare materială a putut conduce instanța de recurs la pronunțarea unei hotărâri care după ce recunoaște că apelul i-a fost admis în parte, să nu îi acorde această parte din cheltuielile de judecată. Oare nu s-a putut hotărî asupra proporției acestei cote de admitere a apelului astfel încât a fost mult mai simplu să respingă cu totul acest motiv de recurs, după ce i s-a recunoscut implicit, îndreptățirea la acestea? În situația admiterii contestației în anulare, contestatoarea a solicitat reanalizarea tuturor motivelor de recurs expuse în recursul declarat și motivat și alegerea variantei a II-a din suplimentul final de expertiză efectuat la solicitarea instanței, întrucât corespunde în totalitate succesiunii în timp a dobândirii imobilului; în secundar, a solicitat varianta I din raportul de expertiză întocmit de V. F. și depus la data de (...), întrucât acesta respectă principiile generale ale art. 67310C., respectiv partajul în natură ținând cont de cotele părți și de calitatea terenurilor. Prin precizarea depusă la 31 ianuarie 2012, contestatoarea a solicitat instanței să ia în considerare și dispoziția ce se încadrează în art. 318 alin. (teza) (1) ind.2 și să se pronunțe și asupra petitelor ce fac referire la suplimentul final la raportul de expertiză întocmit de expertul V. F. la (...), varianta a II-a. Intimații M. I., M. V., T. O., V. I. și V. Darina prin întâmpinare depusă la dosar f.24-26, au solicitat respingerea contestației în anulare și obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată. Examinând contestația în anulare, curtea reține următoarele: Prin decizia civilă nr. 3466 din 7 octombrie 2011 a C. de A. C., s-a respins ca nefondat recursul declarat de reclamanții C. E., C. G., C. C. R., C. C. R., de pârâtul T. O. și de intervenienții M. V. și M. I. împotriva deciziei civile nr. 117 din (...) a T.ui C.. Conform art. 31 C., hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare. Primul motiv de contestație în anulare prevăzut de art. 318 teza I-a C., are în vedere erori materiale în legătură cu aspecte formulate ale judecării recursului care au avut ca urmare pronunțarea unei soluții greșite. Contestatoarea susține că una dintre greșelile materiale ale instanței de recurs, ar fi fost faptul că a socotit la număr și casarea cu trimitere din anul 2008, ajungând astfel să aplice dispozițiile art. 312 alin. (61) C., introdus prin L. nr. 2., conform cărora casarea cu trimitere poate fi dispusă o singură dată în cursul procesului pentru cazul în care instanța a cărui hotărâre este recurată a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului. Soluția casării cu trimitere era prevăzută și anterior intrării în vigoare a Legii nr. 2., în conținutul art. 312 alin.(5) C., ceea ce nu înseamnă că instanțele casau cu trimitere spre rejudecare ori de câte ori recurenții solicitau acest lucru, ci numai atunci când erau îndeplinite condițiile legale. Instanța de recurs, a apreciat că nu se impunea casarea cu trimitere pentru ca expertul V. F. să răspundă la obiecțiunile formulate de recurenți la ultimul raport de expertiză. Mai mult, chiar aplicând dispozițiile introduse prin L. nr.2., respectiv ale art. XXII alin. (2), coroborate cu cele ale art. 315 alin. (31) C., dacă ar fi considerat necesară administrarea de probe noi, instanța de recurs avea posibilitatea să caseze hotărârea recurată cu reținere și să administreze probele pe care le-ar fi considerat utile, pertinente și concludente. La pagina 17 alineatul (3) al deciziei contestate, instanța de recurs a motivat că susținerile recurentei-reclamante nu sunt întemeiate în ceea ce privește drumul de acces avut în vedere la alegerea variantei de partaj. Aceste considerente, nu sunt rezultatul unor erori materiale pentru a constitui motiv de contestație în anulare specială, iar dacă ar fi -deși nu sunt - rezultatul unor erori de judecată, ele tot nu ar putea constitui motiv de contestație în anulare. De asemenea, soluționarea capătului de cerere din recurs referitor la cheltuielile de judecată stabilite de instanțele anterioare, motivată pe dispozițiile art. 276 C., nu este nicidecum rezultatul unei erori materiale, ci al judecății instanței. Nu este prezent nici al doilea motiv de contestație în anulare prevăzut de art. 318 teza a II-a C., deoarece curtea de apel a analizat și verificat toate motivele de recurs inclusiv cele referitoare la investițiile în podețul de acces, raportat la dispozițiile art. 6739C. Este tendențioasă și necorespunzătoare adevărului susținerea contestatoarei că instanța de recurs s-ar fi ". doar ca lotul de 3000 mp al familiei V. să fie amplasat acolo unde și-au dorit pe tot parcursul de 8 ani a dosarului";. Având în vedere că în speță nu sunt prezente motivele prevăzute de art. 318 C., se va respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea C. G. împotriva deciziei curții de apel, ca nefondată. Demersul judiciar al contestatoarei se constituie în realitate într-un al doilea recurs, respectiv într-un recurs la recurs, ceea ce nu poate fi primit. În baza art. 274 alin. (1) C., contestatoarea aflată în culpă procesuală va fi obligată să le plătească intimaților T. O., M. I. și M. V., cheltuieli de judecată în sumă de 400 lei. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E: Respinge ca nefondată contestația în anulare declarată de contestatoarea C. G. împotriva deciziei civile nr. 3. din 7 octombrie 2011 a C. de A. C., pronunțată în dosar nr. (...) pe care o menține. Obligă pe numita contestatoare să le plătească intimaților T. O., M. I. și M. V., suma de 400 lei, cheltuieli de judecată. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 1 februarie 2012. Președinte Judecători A.-T. N. T. D. M.-C. V. M.-L. T. Grefier Red.TD:(...) Dact.CC:(...)-2 ex.
| ← Decizia civilă nr. 3663/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 2593/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
