Decizia civilă nr. 1260/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția I Civilă

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ NR. 1260/R/2012

Ședința publică din 8 martie 2012

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A. A. C. J.ECĂTOR: ANA I.

J.ECĂTOR: A. C.

G. : C. B.

S-a luat spre examinare recursul declarat de pârâta A. O., împotriva deciziei civile nr. 187 din 29 septembrie 2011 a T. M. pronunță în dosar nr. (...), privind și pe intimații H. G., SC H. R. SRL, P. A. și P. R., având ca obiect acțiune în constatare.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentantul reclamantului intimat H. G., avocat F. F., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 28 februarie 2012, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea reclamantului intimat H. G., întâmpinare.

La data de 2 martie 2012, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea pârâtei recurente, un înscris prin care solicită judecarea cauzei în conformitate cu prevederile art.242 alin. 2 C.proc.civ., la care a anexat chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 4.140 lei și 5 lei timbru judiciar.

La data de 8 martie 2012, s-au depus la dosar, prin fax și registratura instanței, din partea pârâților intimați P. A. și P. R., note de ședință prin care solicită respingerea recursului.

Reprezentantul reclamantului recurent depune la dosar dovada comunicării întâmpinării cu toate părțile și arată că nu are cereri de formulat în probațiune.

Curtea pune în discuția reprezentantului reclamantului intimat motivul de recurs privind nulitatea absolută a convenției, prin fraudarea legii, ca urmare a săvârșirii unui act de evaziune fiscală.

Reprezentantul reclamantului recurent solicită respingerea acestui motiv de recurs având în vedere că acesta aceste un motiv nou, invocat pentru prima dată în recurs.

Nemaifiind alte excepții sau cereri, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentantul reclamantului recurent solicită respingerea recursului, atât în ce privește solicitarea principală precum și cea subsidiară, ca fiind nefondat și pe cale de consecință menținerea ca legală și temeinică a deciziei atacate, pentru motivele invocate prin întâmpinarea depusă la dosar, pe care o susține în totalitate, fără cheltuieli de judecată.

Arată că își susține excepția inadmisibilității acelor motive de recurs care vizează netemeinicia deciziei atacate, pentru motivele detaliate în întâmpinare.

C U R T E A

Prin cererea formulată, reclamantul H. G. a solicitat în contradictoriu cu pârâții A. O., SC H. R. SRL, P. A. și P. R., ca prin hotărârea care se va pronunța să dispună notarea în CF a imobilului casă compus din 2 locuințe cuplate cu suprafața construită la sol de 297 mp și cu suprafața curții de 352,72 mp. situat în str. F. C. nr. 5, imobil compus din apartament nr. 1 în suprafață utilă de

178,17 mp și apartament nr. 2 în suprafață utilă de 174,55 mp. De asemenea s-a solicitat constarea faptului că reclamantul H. G. a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului casă, arătat mai sus, prin efectele contractului de vânzare - cumpărare autentificat la BNP C., V., R., constatând că intenția reală a părților la momentul încheierii contractului a fost de a se vinde respectiv de a se cumpăra întregul drept de proprietate asupra imobilului.

Reclamantul a mai solicitat instanței întabularea dreptului de proprietate asupra imobilului în favoarea sa și constatarea faptului că pârâții P. A. și P. R. au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 4390/(...) a BNP C.-V.-Racoczi;întabularea dreptului de proprietate, astfel dobândit de către pârâții P. A. și P. R., ca urmare a contractului 4. iulie 2008; întabularea în CF a dreptului de proprietate devălmașe și radierea din CF a încheierii de respingere a cererii de notare a extinderii.

Prin sentința civilă nr. 1. noiembrie 2010 a J. B. M. s-a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului H. G., excepție invocată de pârâta A. O., prin întâmpinare.

S-a respins ca neîntemeiată excepția lipsei de interes în promovarea prezentei acțiuni a reclamantului H. G., excepție invocată de pârâta A. O., prinîntâmpinare.

S-a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive apârâților SC H. R. SRL, P. A. și P. R., excepție invocată de pârâta A. O., prinîntâmpinare.

S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul H. G. cu domiciliulprocesual ales în B. M., str. G. C., nr. 23, ap. 5 la C. de A. F. F. în contradictoriu cu pârâții A. O. domiciliată în Franța, 38-40 Avenue du Camp Long, Res Azur Paradis, Bat. A, 06400 Cannes, SC H. R. SRL, cu sediul în B. M., b-dul I., nr. 60, județul M., P. A. și P. R. domiciliați în B. M., str. L., nr. 7, județul M..

S-a dispus notarea în CF 23788 B. M., nr. cad. 11892 a imobilului casă însuprafață construită de 297 mp și suprafață utilă de 352,72 mp situat în B. M.,str. Ferencz C., nr. 5, județul M., construită în baza Autorizației de construire nr.

146/(...), compusă din:

- apartament nr. 1 în suprafață utilă de 178,17 mp astfel: Hol în suprafață utilă (prescurtat s.u.) de 4,23 mp, camere în s.u. de 16,19 mp, S. în s.u. 11,10 mp, baie în s.u. 3,28 mp, WC în s.u. de 3,00 mp, L. în s.u. de 30,77 mp, bucătărie în s.u. de 11,12 mp, cămară în s.u. de 2,24 mp, loc de luat masa în s.u. de 15,81 mp și CT+S. în s.u. de 12,78 mp și mansardă compusă din S. în s.u. de 6,62 mp, dormitor în s.u. de 38,19 mp., baie în s.u. de 14,96 mp și loc pentru lucru în s.u. de 7,17 mp.

- apartament nr. 2 în suprafață utilă de 174,55 mp compus din: Parter:

Hol în s.u. de 4,23 mp, cameră în s.u. de 16,88 mp, S. în s.u. de 11,10 mp, baie în s.u. de 3,27 mp, WC în s.u. de 3 mp, L. în s.u. de 30,77 mp, B. în s.u. de 9,80 mp, cămară în suprafață de 2 mp, loc de luat masa de 16,01 mp și CT+S. în s.u. de 12,78 mp și mansardă compusă din S. în s.u. de 4,18 mp, dormitor în s.u. de

34,18 mp, baie în s.u. de 18,92 mp și loc pentru lucru în s.u. de 7,43 mp, apoi

S-a dispus întabularea dreptului de proprietate cu titlu de drept cumpărare și construire a imobilului în natură casă notat în CF 23788 B. M., nr. cadastral

11892 în suprafață construită de 297 mp și suprafață utilă de 352,72 mp situatîn B. M., str. F. C. nr. 5, județul M. în favoarea pârâtei A. O.

S-a constatat că prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.

1211/2008 de BNP C. - V. - R. reclamantul H. G. a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului în natură casă notat în CF 23788 B. M., nr. cadastral 11892 în suprafață construită de 297 mp și suprafață utilă de 352,72 mp situat în B. M., str. F. C. nr. 5, județul M..

S-a dispus întabularea dreptului de proprietate cu titlu de dreptcumpărare, în favoarea reclamantului H. G. asupra imobilului în natură casă notat în CF 23788 B. M., nr. cadastral 11892 în suprafață construită de 297 mp și suprafață utilă de 352,72 mp situat în B. M., str. F. C. nr. 5, județul M..

S-a constatat că pârâții P. A. și P. R. au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului în natură casă înscris în CF 23788 B. M., nr. cadastral 11892 în suprafață construită de 297 mp și suprafață utilă de 352,72 mp, imobil situat în B. M., str. F. C. nr. 5, județul M., în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 4. iulie 2008 de BNP C. - V. - R.

S-a dispus întabularea în CF nr. 23788 B. M. nr. cadastral 11892 a dreptului de proprietate cu titlu de drept cumpărare, în devălmășie, în favoarea pârâților P. A. și P. R., asupra imobilului casă cu suprafață construită de 297 mp și suprafață utilă de 352,72 mp situat în B. M., str. F. C. nr. 5, județul M..

S-a respins ca neîntemeiat capătul de cerere cu privire la radierea din CFnr. 23788 B. M. nr. cadastral 11892 a încheierii de respingere a cererii de notare a extinderii înscris în CF sub B3.

S-a luat act că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre judecătoria a reținut următoarele:

În privința calității procesuale active a reclamantului pârâta a arătat că pârâtul P. A. l-a împuternicit pe reclamant să introducă acțiuni în justiție în numele și pentru acesta din urmă, cu toate acestea prezenta acțiune a fost promovată de un mandatar în nume propriu.

Susținerile pârâtei sunt parțial corecte. A., după cum s-a reținut mai sus de instanță, în cuprinsul contractului autentificat la data de (...), contract încheiat între P. A., în calitate de cumpărător și H. G. și SC H. R. SRL în calitate de vânzători, cumpărătorul l-a împuternicit pe reclamant să introducă acțiuni în justiție în măsura în care ar fi necesar, pentru ca reclamantul să-și poată îndeplini obligația de a întabula dreptul de proprietate asupra întregii construcții în suprafață de 352,72 mp, imobilul fiind situat în B. M. str. F. C. nr. 5.

Cu toate acestea, reclamantul nu a formulat cererea de chemare în judecată în numele pârâtului P. A. A. actul prin care Judecătoria Baia Mare a fost sesizată, se constată că acesta a fost formulat de reclamantul H. G. în nume propriu.

Se consideră că înscrierea în cuprinsul unui act juridic a mențiunii că reclamantul poate să introducă acțiuni în justiție în numele și pentru un terț, nu poate duce la concluzia că reclamantul a renunțat la propriile drepturi și nu ar putea formula nici o altă acțiune în nume propriu, acțiune în urma căreia urmează să-ți valorifice un drept propriu.

Având în vedere cele de mai sus, instanța a considerat susținerea pârâtei

A. O. neîntemeiată.

Nu a fost avută în vedere nici susținerea că reclamantul a înstrăinat bunul care face obiectul prezentei cauze, astfel că nu mai are bunul în patrimoniu, iar acțiunile pentru apărarea acestui drept nu-i aparțin. Susținerea pârâtei este corectă, cu toate acestea ea nu-și găsește aplicabilitatea în prezentul dosar.

Reclamantul a înstrăinat dreptul de proprietate asupra imobilului în natură casă, cu o suprafață de 352,72 mp cu toate că în înscrisurile de carte funciară era notată construcția de 100 mp. În cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare din (...), reclamantul și-a asumat obligația, pentru a putea încasa întregul preț al imobilului, de a efectua toate formalitățile cu privire la înscrierea dreptului de proprietate al cumpărătorului P. A. în CF.

Din acest punct de vedere, respectiv acela al clarificării situației de carte funciară, instanța a considerat că reclamantul are atât calitate procesuală activă, cât și interes în promovarea acțiunii.

A., prin încheierea contractului chiar părțile au stabilit că prețul va fi achitat integral doar la momentul la care imobilul înscris în CF 23788 B. M., în natură casă va fi notat cu suprafața reală, respectiv 352,72 mp.

Calitatea procesuală activă poate fi definită ca identitatea între persoana reclamantului și persoana care este titulara dreptului dedus judecății.

În privința interesului ca și condiție a promovării unei acțiuni în justiție, se înțelege folosul practic urmărit de părți la momentul formulării cererilor de chemare în judecată.

Având în vedere cele de mai sus, instanța a considerat excepția lipsei calității procesuale active și a lipsei interesului în promovarea prezentei acțiuni neîntemeiate, astfel că acestea au fost respinse.

Pârâta A. O. a invocat în cuprinsul întâmpinării și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților SC H. R. SRL, P. A. și P. R.

Instanța a considerat neîntemeiată și această excepție pentru motivele ce se vor arăta în continuare.

În ceea ce privește pârâta SC H. R. SRL, se constată că această pârâtă a fost proprietara terenului înscris în CF 23788 B. M., teren pe care, astfel cum rezultă din cuprinsul Autorizației de construire arătate mai sus, a fost realizată lucrarea de extindere pe verticală și orizontală a casei anterior notate ca fiind de 100 mp.

Prin contractul încheiat între pârâta A. O. și pârâta SC H. R. SRL, aceasta din urmă a dobândit în proprietate întregul teren în suprafață de aproximativ 800 mp. În ceea ce-l privește pe reclamantul H. G., acesta a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului în natură casă cu o suprafață de 100 mp, astfel cum rezultă din cuprinsul actelor de carte funciară.

În cuprinsul aceluiași act, reclamantului H. G. i s-a constituit un drept de superficie, în calitatea sa de proprietar al construcției dobândite în proprietate. În măsura în care suprafața s-ar mări de la 100 mp la 197 mp

(anvelopa la sol a construcției) și dreptul de superficie s-ar majora astfel.

În ceea ce-i privește pe pârâții P. A. și P. R., instanța a constatat că unul dintre capetele de cerere formulate a fost și înscrierea în CF a dreptului de proprietate cu privire la întreaga suprafață a imobilului în natură casă.

Având în vedere cele de mai sus instanța a respins și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților SC H. R. SRL, P. A. și P. R.

Pe fondul cauzei, instanța a considerat acțiunea formulată de reclamantîntemeiată în parte.

Așa cum s-a reținut mai sus, pârâta A. O. a dobândit prin cumpărare imobilul situat în B. M. str. F. C. nr. 5. Potrivit contractului întocmit, precum și a CF - ului nr. 3540 B. M. depus la filele 226 - 229, suprafața totală a nr. topo. 2526/10, respectiv 2., imobile în natură casă și teren a fost de 100 mp, respectiv 700 mp.

Întreaga suprafață de 800 mp. a fost atribuită prin O. nr. 1431/(...) al

Prefectului J.ețului M. în proprietatea numitei S. D. G. (f.231).

Aceste aspecte au fost reținute de instanță din coroborarea înscrisurilor aflate în dosarul notarial depus la dosarul cauzei de notarul public care a autentificat contractul din (...), potrivit căruia pârâta A. O. a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu.

Având în vedere actele arătate, notarul public a menționat în cuprinsul contractului de vânzare - cumpărare faptul că a făcut obiectul actului autentificat imobilul constând în casă în intravilan în suprafață de 100 mp, casă aflată pe nr. topo.2526/10 în CF 3540 B. M..

Starea imobilului achiziționat de pârâta A. O. se poate observa din planșele foto depuse la filele 1. din prezentul dosar. De asemenea, la dosarul cauzei au fost depuse planșe foto, acestea constituind anexe ale raportului de expertiză efectuat de expertul P. F. (f.401-402).

Dobânditoarea imobilului, A. O. a obținut Autorizația de construire nr.

1., fiind întocmit și proiectul nr. 3. al SC 9 Opțiune SRL , proiect ce a stat la baza emiterii autorizației de construire arătate.

A., cum rezultă din cuprinsul expertizei în construcții efectuate de expertul P. F. și depusă la dosarul cauzei la filele 3., terenul și casa cumpărată de pârâta A. O. avea o suprafață de 800 mp (100 mp aferent nr. top 2526/10 și

700 mp aferent nr. topo 2.).

În răspunsul dat de expert la obiectivul nr. 2 fixat de instanță, expertul a arătat că suprafața imobilului vechi, imobil care a fost modificat, era de 187,50 mp suprafață utilă, iar suprafața construită era de 224,99 mp. A. din urmă suprafață constituie și suprafața la sol construită.

Potrivit mențiunilor finale din cuprinsul răspunsului la obiectivul 2, suprafața de 224,99 mp a fost extinsă cu suprafața de 52,01 mp.

Acest aspect al suprafeței vechiului imobil în natură casă de locuit a fost completat de expert și în cadrul răspunsului la obiectivul nr. 3 stabilit de instanță, s-a menționat că suprafața casei de 224,99 mp cuprinde atât nr. topo

2526/10 cât și o parte din nr. topo 2., fiind astfel imposibil ca o casă în suprafață construită de 224,99 mp să fie amplasat doar pe un nr. topo cu suprafață de 100 mp.

Aceleași concluzii sunt formulate și de expertul tehnic Ț. M., care a arătat în cuprinsul Raportului de expertiză tehnică de la filele 531- 541, faptul că mențiunea din CF cu privire la existența construcției pe nr. topo 2526/10 nu este corectă, notarea corectă ar fi trebuit să fie „parte de casă";.

Expertul tehnic Ț. M. a arătat că suprafața construcției la data întocmirii contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5603/2004 de BNP C.

C., era de aproximativ 220 mp, astfel cum rezultă din cuprinsul măsurătorilor hărților topografice, deși scara este destul de mare 1. și unele schițe au fost deformate prin copiere.

Concluziile expertului față de proiectul nr. 3. au fost aceleași ca și ale expertului P. F., respectiv faptul că suprafața casei la momentul cumpărării de către pârâta A. O. a fost de aproximativ 220 mp.

Pentru imobilul în natură casă arătat mai sus, pârâta A. O. a obținut

Autorizația de construire nr. 1.. Modificările aduse imobilului sunt menționate în ambele expertize efectuate în prezenta cauză.

A., expertul P. F. a arătat că imobilul a suferit modificări interioare, o supraînălțare peste zidurile exterioare existente și o extindere în spatele imobilului. De asemenea, casei i-au fost aduse îmbunătățiri constând în finisaje interioare și exterioare. S-a mai arătat că zidurile exterioare au fost păstrate în totalitate.

Aceleași concluzii, sub o altă formulare sunt formulate și de expertul Ț. M. în expertiza efectuată. Acest raport de expertiză arată că anvelopa exterioară a casei a fost păstrată.

La data de 26 februarie 2008, prin contractul de vânare - cumpărare autentificat sub nr. 1211 de BNP C. - V. - R., reclamantul a cumpărat „casa în suprafață de 100 mp înscrisă pe nr. topo 2526/10";.

Având în vedere constatările experților tehnici din prezenta cauză, instanța a considerat că voința părților a fost aceea de a vinde construcția aflată pe nr. topo 2526/10 respectiv 2..

Pentru a interpreta în acest sens contractul arătat mai sus și încheiat la data de 26 februarie 2008, instanța a avut în vedere faptul că pârâta A. O. a înstrăinat toată proprietatea tabulară pe care o deținea în B. M. pe str. F. C. nr. 5 jud. M..

A. se constată că pârâta a înstrăinat întregul teren aferent celor 2 nr. topografice, în suprafață de 800 mp, pârâtei SC H. R. SRL , iar casa a fost înstrăinată în totalitate reclamantului H. G.

În declarația dată în fața instanței în ședința publică din 15 decembrie

2008, martora C. C. a arătat în declarația de la fila 138 faptul că actul autentic a fost încheiat în jurul orei 17,00 după ce anterior părțile au citit conținutul actului ce urma să fie încheiat. De asemenea, martora a arătat că la momentul semnării contractului pârâta a predat și autorizația de construire.

Din cuprinsul declarației de la fila 138 instanța a mai reținut faptul că, de obicei când se vinde o construcție mai veche și se face o construcție mai nouă în fața acesteia se pune problema unui drept de superficie, însă în cazul contractului din 26 februarie 2008 nu s-a pus o astfel de problemă.

Martora a mai arătat că din discuțiile cu părțile, martora a perceput intenția acestora de a înstrăina întreaga construcție, iar nu doar o parte din aceasta. În privința suprafeței de 100 mp , s-a mai arătat în declarație că în măsura în care s-ar fi înscris o suprafață mai mare, s-ar fi refuzat înscrierea dreptului de proprietate în CF.

Și martorul M. F., audiat în ședința publică din data de 15 decembrie

2008, a arătat în declarația consemnată la fila 137 că, s-a menționat în cuprinsul contractului încheiat faptul că s-a vândut casa în suprafață de 100 mp deoarece aceasta era suprafața menționată în CF. Martorul a mai arătat că nu era înscrisă în CF suprafața efectivă a casei, iar în măsura în care pârâta A. O. ar fi dorit să înstrăineze o parte din imobil ar fi fost nevoie de o documentație în acest sens.

De asemenea, în cuprinsul interogatoriului luat pârâtei A. O., la întrebarea 12 aceasta a răspuns că „am convenit să-i restitui împrumutul deși nu prin bani ci prin vânzarea acelui imobil de 100 mp";.

Din acest punct de vedere, coroborând acest răspuns cu mențiunile contractelor de vânzare-cumpărare în care pârâta A. O. a fost parte (cel prin care a achiziționat imobilul de pe str. F. C. și cel prin care imobilul a fost înstrăinat), precum și constatările din cuprinsul expertizelor efectuate, s-a constatat că voința părților la momentul încheierii contractului la data de (...) a fost de a se vinde și de a se cumpăra suprafața de 800 mp., întreaga construcție aflată pe terenul cu nr. topo.2526/10 respectiv 2..

Doar astfel se poate explica de exemplu faptul că doar reclamantului H. G. i s-a constituit un drept de superficie de către pârâta SC H. R. SRL, iar nu și pârâtei A. O.

Instanța a avut în vedere și prevederile art. 977 C.., care arată că interpretarea actelor juridice bilaterale încheiate de părți trebuie interpretate însensul intenției comune a părților, iar nu după sensul literal al termenilor folosiți.

Declarațiile martorilor A. M., declarație consemnată la fila 165 și cea a martorului A. R., consemnată la fila 166 nu au fost avute în vedere de instanță, fiind înlăturate. Pentru a înlătura declarațiile acestor martori, instanța a avut în vedere faptul că toate aspectele menționate în declarațiile date au fost cunoscute de martori în urma relatărilor pârâtei A. O., nefiind fapte personale sau fapte pe care să le fi perceput nemijlocit. A., relatarea unor aspecte relatate de pârâtă nu pot fi avute în vedere de instanță, mai ales că nu se coroborează cu alte probe administrate în prezenta cauză.

În schimb declarația martorului F. P. va fi avută în vedere de instanță.

Potrivit declarației consemnate la fila 322 - 323, martorul a arătat că a asistat la o discuția între pârâta A. O. și reclamantul H. G., ocazie cu care pârâta i-a spus reclamantului că „. să-ți dau casa înapoi";.

Având în vedere cele de mai sus, instanța a constatat că intenția părților a fost aceea de a vinde toată construcția.

În privința primului capăt de cerere, instanța a constatat că acesta este întemeiat.

Prin Autorizația de construire nr. 1., pârâtei A. O. i s-a eliberat înscrisul arătat, potrivit căreia aceasta a fost autorizată să efectueze lucrările cu privire la extinderea casei de pe str. F. C. nr. 5 și mansardarea respectivului imobil.

Pârâta nu a notat construcția în urma efectuării recepției lucrării și nu și-a întabulat dreptul de proprietate. A. se consideră că în urma interpretării contractului de vânzare - cumpărare în sensul că acesta a dobândit dreptul de proprietate asupra întregului imobil în natură casă în suprafață de 352,72 mp, instanța a dispus notarea construcției în CF 23788 B. M., nr. cadastral 11832.

Imobilul ce urmează a fi notat este compus din: apartament nr. 1 în suprafață utilă de 178,17 mp astfel: Hol în suprafață utilă (prescurtat s.u.) de 4,23 mp, camere în s.u. de 16,19 mp, S. în s.u. 11,10 mp, baie în s.u. 3,28 mp, WC în s.u. de 3,00 mp, L. în s.u. de 30,77 mp, bucătărie în s.u. de 11,12 mp, cămară în s.u. de 2,24 mp, loc de luat masa în s.u. de 15,81 mp și CT+S. în s.u. de

12,78 mp și mansardă compusă din S. în s.u. de 6,62 mp, dormitor în s.u. de

38,19 mp., baie în s.u. de 14,96 mp și loc pentru lucru în s.u. de 7,17 mp. și apartament nr. 2 în suprafață utilă de 174,55 mp compus din: Parter: Hol în s.u. de 4,23 mp, cameră în s.u. de 16,88 mp, S. în s.u. de 11,10 mp, baie în s.u. de 3,27 mp, WC în s.u. de 3 mp, L. în s.u. de 30,77 mp, B. în s.u. de 9,80 mp, cămară în suprafață de 2 mp, loc de luat masa de 16,01 mp și CT+S. în s.u. de 12,78 mp și mansardă compusă din S. în s.u. de 4,18 mp, dormitor în s.u. de 34,18 mp, baie în s.u. de 18,92 mp și loc pentru lucru în s.u. de 7,43 mp

Urmare a acestui fapt, constatând că pârâta A. O. a dobândit în proprietate cu titlu de drept cumpărare și construire, constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de L. 5. privind disciplina în construcții, precum și prevederile Legii 7/1996, instanța a dispus întabularea dreptului de proprietate în favoarea pârâtei A. O.

În privința capătului de cerere nr. 2, instanța a reținut că intenția părților a fost aceea de a vinde respectiv aceea de a cumpăra întreaga construcție în suprafață utilă de 352,72 mp, astfel că și acest capăt de cerere a fost admis și s-a dispus și întabularea cu titlu de drept cumpărare dreptul de proprietate dobândit.

În privința capetelor de cerere 4 respectiv 5, instanța a constatat că reclamantul H. G. a încheiat cu pârâtul P. A., pârât care la data încheieriicontractului era căsătorit cu P. R., contractul de vânzare - cumpărare cu privire la casa situară în B. M. str. F. C. nr. 5.

Având în vedere că la momentul încheierii contractului deși voința părților a fost aceea de a se transmite dreptul de proprietate asupra întregului ansamblu imobiliar însă s-a transmis dreptul de proprietate doar cu privire la suprafața construită de 100 mp, instanța a constatat că pârâții P. A. și P. R. au dobândit dreptul de proprietate pentru întreaga suprafață de 352,72 mp și a dispus întabularea pe numele cumpărătorilor a dreptului astfel dobândit.

A., s-a dispus și înscrierea dreptului de proprietate a pârâților de rândul

3 și 4 în CF, dreptul de proprietate fiind dobândit în urma încheierii contractului de vânzare-cumpărare arătat mai sus.

Având în vedere cele de mai sus, instanța a considerat neîntemeiată solicitarea de a dispune radierea încheierii de respingere a cererii de notare a extinderii. Având în vedere faptul că instanța a dispus înscrierea dreptului de proprietate asupra extinderii, acest capăt de cerere nu poate fi primit.

Prin cererea inițial formulată reclamantul nu a solicitat obligarea pârâtei

A. O. la plata cheltuielilor de judecată. Potrivit art. 274 Cod procedură civilă, partea care va cădea în pretenții ar urma să fie obligată la cerere la plata cheltuielilor de judecată.

Prin decizia civilă nr. 1. din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...) s-a respins apelul declarat de către pârâta A. O. împotriva sentinței civile nr. 10.658/(...) a J. B. M..

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut că prima instanță a soluționat în mod corect cele două excepții, readuse în discuție prin motivele de apel. M. în cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare a mandatului dat de cumpărător vânzătorului pentru introducerea unor acțiuni în justiție nu afectează propria legitimitate procesuală a vânzătorului, aceasta urmând a se analiza în concret, în raport de cadrul juridic al procesului promovat în nume propriu de către vânzător. Și realizându-se o astfel de analiză, în speță, tribunalul constată că, astfel cum a reținut prima instanță, reclamantul are calitate procesuală atâta vreme cât îi revine acestuia obligația de a clarifica situația de carte funciară a imobilului. În calitatea sa de creditor al diferenței de preț este pe deplin interesat de lămurirea raportului juridic cu pârâta A. O. pentru ca astfel să pună în acord starea de carte funciară cu starea de fapt și de drept și să dovedească dreptul său de proprietate asupra întregului bun vândut pârâților P. A. și P. R.

Pe fond, instanța de apel a reținut că prima instanță a efectuat o temeinică cercetare a fondului cauzei, administrând un probatoriu complet, a cărui analiză judicioasă se desprinde din considerentele sentinței atacate.

În cauză s-au efectuat două expertize în specialitatea construcții. Raportul de expertiză întocmit de dl. expert P. F. s-a depus la dosarul cauzei la filele 380-414, iar raportul întocmit de dl. expert Ț. M. se regăsește în dosarul primei instanțe la f. 531-541.

Ambii experți menționează că, deși din cuprinsul cărților funciară reiese că imobilul construcție aflat în litigiu e edificat asupra parcele cu nr. top.

2526/10 în suprafață de 100 mp, casa respectivă, încă de la construirea ei, a avut o suprafață mai mare de 100 mp. Dl. expert P. arată că încă din (...) casa avea o suprafață construită de 224,99 mp. În anul 2004 aceasta era suprafața construită a casei, ea fiind edificată doar în parte pe parcela cu nr. top.

2526/10, în parte afectând parcela cu nr. top. 2..

Așadar, în 2004, la momentul dobândirii casei de către pârâta A. O. prin contractul autentic de vânzare-cumpărare, nu exista pe str. F. C. la nr. 5 o casă în suprafață de 100 mp pentru ca astfel să putem identifica partea dinconstrucție cu privire la care pârâta declară că a înțeles să o vândă reclamantului.

Casa veche avea o suprafață construită de 224,99 mp.

În 2005, în calitate de proprietar al casei, pârâta A. O. obține o autorizație de construire în vederea extinderii și mansardării construcției.

În august 2007, între reclamant și pârâtă intervine o convenție, prin care pârâta recunoaște că prețul plătit pentru cumpărarea imobilului și toate taxele cumpărării și întabulării au fost integral achitate din sumele puse la dispoziție de către reclamant cu titlu de împrumut. De asemenea pârâta recunoaște că toate investițiile ulterioare făcute pentru renovarea, repararea și dotarea imobilului au fost achitate din banii puși la dispoziție de reclamant cu titlu de împrumut. În convenția din august 2007 se arată că pârâta este proprietarul actual al casei în suprafață de 100 mp situată în B. M., str. F. C. nr. 5.

Deci în august 2007 se vorbește despre o casă de 100 mp, cu toate că această suprafață nu a caracterizat construcția veche niciodată. Pârâta recunoaște că toate cheltuielile necesare investițiilor aduse casei au provenit din fondurile reclamantului.

La 26 februarie 2008, între pârâta A. O., în calitate de vânzător și reclamant în calitate de cumpărător se încheie în fața notarului contractul de vânzare-cumpărare prin care vânzătoarea vinde cumpărătorului întregul drept de proprietate pe care îl are asupra imobilului situat în B. M., str. F. C. nr. 5, înscris în CF 3540 B. M., constând din casa în suprafață de 100 mp înscrisă pe nr. top. 2526/10.

Audiată fiind în calitate de martor, d-na notar C. C. R. a arătat că a perceput intenția părților ca fiind aceea de vânzare întregii construcții. M. suprafeței de 100 mp în ceea ce privește casa poate reprezenta o eroare de suprafață. Se poate explica prin aceea că indicarea unei alte suprafețe în contract, în contradicție cu mențiunile de carte funciară, ar fi putut conduce la respingerea cererii de întabulare.

La 27 februarie 2008, între reclamant și pârâtă a intervenit o tranzacție prin care părțile au înțeles să stabilească apartenența dreptului de proprietate cu privire la mai multe imobile și în cuprinsul acestei tranzacții pârâta a arătat că nu va avea nicio pretenție prezentă ori viitoare față de reclamant decurgând din dreptul de proprietate ori folosință al părților asupra imobilului din B. M., str. F. C. nr. 5.

Nici în acest act al părților nu se vorbește despre parte din construcția de pe str. F. C. nr. 5, ci la fel, din conținutul lui, ca și din contractul autentic, se desprinde cu certitudine ideea că obiect al său îl constituie întregul edificiu.

Coroborând toate aceste probe (expertizele, înscrisurile analizate, declarațiile martorilor - cu mențiunea că înlăturarea de către prima instanță a depozițiilor martorilor A. M. și A. R. a fost corectă pentru considerentele arătate în sentință), tribunalul a concluzionat că voința reală a părților contractului încheiat în august 2007, respectiv a reclamantului și a pârâtei A. O., a fost aceea de cumpărare de către primul și vânzare de către pârâtă a întregului edificiu ridicat pe str. F. C. la nr. 5. M. în acte a suprafeței casei de 100 mp se datorează necorelării situației de carte funciare cu situația din teren, și aceasta chiar dacă ne raportăm la construcția inițială, în forma ei anterioară renovării.

Cum potrivit prevederilor art. 977 C.. „interpretarea contractelor se face după intenția comună a părților contractante, dar nu după sensul literal al termenilor"; instanța de apel a apreciat că prima instanță a dat o corectă dezlegare pricinii, drept pentru care, în temeiul art. 296 C.pr.civ., a respins apelul ca nefondat.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta A. O. solicitând în principal modificarea deciziei civile nr. 1. a T. M. în sensul admiterii apelului și schimbării în tot a sentinței civile nr. 1. a J. B.-M., iar pe cale de consecință admiterea excepției lipsei calității procesuale active și/sau a lipsei de interes a reclamantului. În subsidiar s-a solicitat modificarea deciziei pronunțate de instanța de apel în sensul admiterii apelului și schimbării sentinței pronunțate de judecătorie în sensul respingerii ca nefondată a acțiunii.

În motivare s-a arătat că în mod greșit s-a pronunțat instanța asupra excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului, excepție care trebuia admisă deoarece astfel cum se poate constata din cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4390/2008 de BNP C., reclamantul a înstrăinat întregul drept de proprietate asupra imobilului în litigiu, fiind împuternicit de către pârâtul P. A. să introducă acțiuni în justiție în numele și pentru acesta, subrogându-se în drepturile sale în calitatea de creditor al diferenței de preț. Rezultă deci că acțiunea a fost introdusă de un mandatar în nume propriu, fiind încălcată clauza contractuală, iar efectele contractului translativ de proprietate operând atât în ceea ce privește dreptul de proprietate, cât și în ceea ce privește dreptul de a promova acțiuni în instanță specifice drepturilor reale. Vânzătorul unui imobil nu-și mai regăsește în patrimoniu drepturi specifice sau aferente dreptului de proprietate care să poată fi opuse unor alți proprietari, terți față de contractul autentic opus.

În ceea ce privește excepția lipsei interesului, din faptul că acțiunea a fost formulată în calitate de reprezentant al pârâtului P. A. rezultă că reclamantul nu mai are nici un interes legitim corespunzător cerințelor legii materiale și procesuale. Totodată raportat la tranzacția încheiată între reclamant și pârâtă la data de (...) rezultă că părțile au considerat stinse irevocabil orice pretenții reciproce prezente ori viitoare de orice natură ar fi acestea, reclamantul neputându-și deci justifica calitatea procesuală activă.

S-a arătat că în speță este incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 C.pr.civ., instanța de apel interpretând greșit actul juridic dedus judecății. Acest text de lege reglementează situația în care instanța procedează la interpretarea unui act juridic dedus judecății, cu toate că nu avea dreptul să o facă, clauzele stipulate fiind clare și precise. Potrivit art. 969 cod civil convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, instanța fiind obligată să aplice clauzele contractuale astfel cum au fost concepute și redactate de părțile convenției. Procedând la interpretarea actului, prin nesocotirea sau aplicarea greșită a regulilor de interpretare a clauzelor unei convenții, astfel cum sunt stipulate de art. 970 alin. 2, art. 978, 979, 980-984

Cod civil, instanța a schimbat înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.

Pentru a constata voința reală a părților instanța trebuia să ia în considerare voința declarată a acestora, singura producătoare de consecințe juridice față de terți, urmând a fi avută în vedere atitudinea părților, conținutul discuțiilor prealabile, comportamentul părților în timpul și după perfectarea contractului și eventualele documente întocmite ulterior perfectării contractului, respectiv tranzacția încheiată la data de (...).

Regulile de interpretare ale contractelor sunt foarte clare, astfel cum rezultă din prevederile art. 983, art. 984, art. 1312 Cod civil, prin contractul încheiat pârâta înstrăinând numai imobilul casă de locuit în suprafață de 100 m.p.

Constările experților tehnici nu pot fi relevante cu privire la voința exprimată de părțile contractante, concluziile acesteia putând fi avute în vederenumai când sunt rezultatul unor raționamente precise și clare, iar nu unor aprecieri ale expertului.

Actul autentic se bucură de o prezumție de validitate în privința constatărilor agentului instrumentator, în ce privește valabilitatea consimțământului și în privința voinței părților. O. contractului nu poate fi extins și la alte imobile, notarul având obligația de a consfinți prin autentificare voința reală a părților.

În cazul în care părțile ar fi înțeles să înstrăineze altceva decât s-a menționat în contractul de vânzare-cumpărare, notarul public avea obligația să facă mențiunea la proprietatea extratabulară confirmată de autorizația de construire nr. 1.. Construcția nouă fiind finalizată prin procesul-verbal de recepție finală este considerată o construcție de sine stătătoare născută în patrimoniul constructorului, notarul neputând susține că nu se poate înstrăina ceea ce nu era înscris în CF.

Situația este reglementată prin dispozițiile art. 7 alin. 14 din L. nr. 5..

Se apreciază de altfel a fi incident și motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ. prin aceea că instanța de apel a dat eficiență declarației martorei C. C. R. referitor la faptul că a perceput intenția părților ca fiind aceea de vânzare a întregii construcții deși s-a declarat că se vinde doar suprafața de

100 m.p. S-au eludat astfel dispozițiile legale cu privire la taxele notariale, instanța constatând de fapt existența fraudei la lege prin evaziune fiscală rezultată din plata unei taxe notariale mai mici decât cea datorată în raport de prețul real al imobilului. Acest lucru are ca efect nulitatea absolută a convenției.

Instanța de apel nu a respectat dispozițiile art. 289 alin. 2 C.pr.civ., necomunicând motivele de apel redactate personal de către pârâtă.

În apărare, intimatul H. G. a formulat întâmpinare prin care a solicitatrespingerea recursului.

În motivare s-a arătat că se invocă cu titlu principal excepția inadmisibilității motivelor de recurs care vizează netemeinicia hotărârii recurate.

Recursul declarat de pârâta A. O. conține în cea mai mare parte motive de netemeinicie a hotărârii recurate.

Referitor la cele două excepții reiterate în recurs s-a arătat că acestea au fost just analizate și soluționate de cele două instanțe, ca urmare a analizării întregii probațiuni administrate. În mod corect prima instanță a unit cu fondul cele două excepții, pentru soluționarea acestora fiind necesar a se administra dovezi în legătură cu fondul cauzei.

Prin cererea de recurs și motivele invocate cu titlu principal nu se invocă nici un motiv de nelegalitate cu referire la motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 1-9 C.pr.civ., limitându-se a se susține doar că în mod netemeinic instanța a apreciat din modul de apreciere a probelor administrate că reclamantul a justificat calitatea procesuală activă și interesul în promovarea acțiunii.

Și motivele de recurs circumscrise pct. 8 și 9 C.pr.civ. nu fac decât să tindă la o reanalizare a probelor administrate în cauză și prin raportare la acest fapt a modului de soluționare a fondului cauzei.

În cazul în care s-ar trece peste excepția inadmisibilității s-a arătat că excepțiile invocate de pârâtă au fost soluționate corect de către instanțele de fond.

S-a precizat că doar primele 3 petite ale cererii introductive și petitul 7 o vizează în mod direct pe recurenta A. O., aceasta neavând interes în soluționarea celorlalte capete de cerere.

Acțiunea civilă a fost promovată de către reclamantul H. G. în nume propriu, și nicidecum în calitatea sa de mandatar al cumpărătorilor P. A. și P. R.

În ceea ce privește contractul de vânzare-cumpărare încheiat între reclamant și recurenta A. O., este cert că numai reclamantul avea posibilitatea de a pune în discuție voința reală a părților la încheierea actului juridic, raportat la contractul autentic nr. 4390/2008, în baza căruia reclamantul a dobândit calitatea de creditor al obligației de plată a unei diferențe de preț în sumă de 160.000 euro, fiind justificat interesul reclamantului de a reglementa situația de CF a imobilului.

Referitor la primul petit al acțiunii s-a precizat că atâta timp cât toate înscrisurile vizând extinderea adusă imobilului inițial s-au realizat pe numele pârâtei A. O. este cert că prealabil transmiterii dreptului de proprietate în favoarea reclamantului pârâta era obligată să noteze în CF imobilul rezultat și în temeiul autorizației de construire să întabuleze în CF dreptul său de proprietate, prealabil oricărui act de dispoziție asupra imobilului. Față de pasivitatea pârâtei în mod corect instanțele au statuat că reclamantul justifică deplina legitimitate și interesul de a solicita în nume propriu realizarea acestui lucru pentru reglementarea situației de CF.

Cât privește petitul 2 al acțiunii privind constatarea voinței reale a părților în momentul încheierii contractului autentic, reclamantul era îndreptățit să constate această voință în nume propriu în calitatea sa de parte contractantă, formularea petitului fiind necesară pentru a se putea ulterior dispune întabularea dreptului de proprietate în CF.

Reaua credință a recurentei se desprinde din poziția procesuală manifestată în cauză, aceasta nefăcând nici un demers anterior vânzării pentru reglementarea situației de CF a imobilului, opunându-se nejustificat notării și înscrierii în CF a imobilului rezultat urmare a investiției realizate exclusiv din fondurile reclamantului.

Pe fondul cauzei hotărârea instanței de apel este în afara oricăror critici, soluția fiind pronunțată raportat la vastul material probatoriu administrat la solicitarea tuturor părților.

În ceea ce privește incidența pct. 8 al art. 304 C.pr.civ. s-a arătat că recurenta este în eroare asupra incidenței în cauză a acestor prevederi, acestea fiind aplicabile în cazul în care instanța interpretând greșit actul juridic dedus judecății a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, motivul de recurs neputând fi invocat în situația în care instanța din probele administrate constată existența unui dubiu în privința naturii juridice sau a conținutului actului juridic dedus judecății. În acest sens s-a invocat practica și doctrina judiciară.

De fapt, se invocă greșita interpretare de către instanță a probelor administrate, aspect care vizează temeinicia deciziei.

Referitor la modul de interpretare și aplicare a prevederilor art. 969, art. 970 alin. 2, art. 978, art. 979 și art. 980-984 Cod civil, recurenta este cea care procedează la o eronată interpretare a acestor dispoziții legale susținând că în procesul de interpretare a contractului trebuie acordată prioritate voinței declarate a părților.

În mod corect instanța a procedat la interpretarea contractului dedus judecății, operațiunea de determinare și clarificare a conținutului contractului, a clauzelor sale, în scopul stabilirii drepturilor și obligațiilor născute din acesta.

Instanța de apel a aplicat prevederile art. 977 Cod civil care consacră principiul voinței reale a părților contractante, coroborat cu art. 982 Cod civilcare stipulează regula interpretării clauzelor unele prin altele și art. 978 Cod civil care stipulează regula interpretării în sensul ce poate avea un efect.

Pe baza probelor administrate s-a stabilit că voința reală a părților a fost aceea de a vinde întreaga construcție edificată pe terenul cu nr. topo. 2526/10 și 2..

Sunt enumerate de către reclamantul intimat probele din care rezultă voința părților de a contracta asupra întregii case de locuit din str. F. C., nr. 5.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 308 alin. 2 și art. 115 și urm.

C.pr.civ.

La data de (...) s-au depus note de ședință de către intimații P. A. și P. R., solicitând respingerea recursului declarat de către pârâtă.

A. recursul declarat de pârâta A. O. împotriva deciziei civile numărul 187 din (...) a T. M., Curtea reține următoarele:

1.Referitor la critica adusă modului de soluționare de către judecătorie, mentinut de tribunal, a celor două excepții invocate în fața instanței de fond, se apreciază că aceasta nu este întemeiată.

Se impune a se face in prealabil precizarea ca, criticile formulate din perspectiva solutionarii exceptiilor lipsei calitatii procesuale active si a lipsei de interes se circumscriu prevederilor art.304 pct.9 C.pr.civ., nefiind vorba despre repunerea in discutie a temeiniciei deciziei pronuntate de tribunal astfel cum sustine intimatul in intampinare.

Excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului a fost respinsă de judecatorie, soluția fiind menținută de tribunal, raportat la faptul că acțiunea a fost introdusă de reclamant în nume propriu, iar nu în calitate de mandatar al paratului P. A.

In mod corect a subliniat in acest sens prima instanta ca prin mandatarea reclamantului H. G. de catre P. A. de a introduce actiunile in justitie necesare in vederea indeplinirii obligatiei de inatabulare a dreptului de proprietate asupra constructiei, prin contractul de vanzare cumparare incheiat la data de (...), reclamantul nu a pierdut dreptul de a introduce actiuni in nume propriu, actiuni necesare in vederea clarificarii situatiei juridice a imobilului instrainat paratului P. A. Reclamantul a ramas creditorul paratului P. A. pentru diferenta de pret neachitata in momentul incheierii contractului de vanzare cumparare, diferenta care urma a fi achitata numai in momentul intabularii dreptului de proprietate al paratului, actiunea formulata in nume propriu fiind pe deplin justificata din acesta perspectiva. Dintre cele doua optiuni aflate la dispozitia sa, reclamantul a ales calea formularii actiunii in nume propriu, iar nu in calitate de mandatar al paratului P. A. A. si raportat la obiectul complex al actiunii, unele petite fiind discutabil daca ar fi putut fi formulate de reclamant in calitate de mandatar al cumparatorului P. A., care de altfel a fost chemat in judecata prin actiune in calitate de parat.

Raportat la cele retinute mai sus este evident si interesul reclamantului in promovarea actiunii, doar in acest fel putand fi clarificata situatia imobilulului instrainat, imobil referitor la care reclamantul solicita a se constata dreptul sau de proprietate in baza contractului de vanzare cumparare incheiat la data de (...). Obligatiile partilor din contractul de vanzare cumparare incheiat la data de (...) urmeaza a se stinge numai in momentul intabularii dreptului de proprietate al paratului P. A. asupra constructiei descrise in contract, moment la care reclamantul va avea dreptul de a incasa diferenta de pret stabilita in acesta.

Interesul in promovarea actiunii nu se confunda cu temeinicia acesteia, sustinerile din recurs prin care se justifica lipsa de interes raportat lacontinutul tranzactiei incheiate intre reclamant si parata A. O. fiind facute din aceasta perspectiva, nefiind deci relevante in solutionarea exceptiei.

Si exceptia lipsei de interes a reclamantului in promovarea actiunii a fost deci solutionata corect de catre instantele de fond.

2. Critica formulata raportat la prevederile art.304 pct.8 C.pr.civ., in ceea ce priveste modul de solutionare al celui de-al doilea petit al actiunii, avand ca obiect constatarea dreptului de proprietate a reclamantului asupra intregii constructii edificate pe terenul inscris in C.F. nr.3540 B. M. este de asemenea neintemeiata.

Recurenta apreciaza ca acest caz de recurs este incident atunci cand instanta procedeaza la interpretarea unui act juridic dedus judecatii, cu toate ca nu avea dreptul sa o faca, clauzele acestuia fiind clare si precise.

Se denatureaza astfel sensul pct.8 al art.304 C.pr.civ., acesta fiind incident in situatia in care un act juridic dedus judecatii este interpretat gresit, fiind schimbata natura ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia.

Din aceasta din urma perspectiva urmeaza a fi analizata aceasta critica din cererea de recurs.

Tinand cont de faptul ca raportat la prevederile art.304 alin.1 C.pr.civ. in forma in vigoare la data introducerii actiunii, decizia atacata nu mai poate fi cenzurata din punct de vedere al temeiniciei sale, se va avea in vedere starea de fapt stabilita de instantele de fond pe baza probelor administrate in cauza, instanta de recurs limitandu-se a cenzura decizia numai din perspectiva legalitatii acesteia.

Din probele administrate in cauza a rezultat ca desi in cartea funciara constructia care face obiectul cauzei figureaza in continuare ca avand suprafata de 100 m.p., suprafata mentionata si in contractul incheiat la data de (...), in realitate aceasta nu a avut aceasta suprafata nici in anul 2004, anul dobandirii acesteia in proprietate de catre parata A. O., intinderea sa fiind mult mai mare, si nici in anul 2008, anul incheierii contractului de vanzare cumparare intre reclamant si parata A. O., la aceasta data fiind extinsa si modificata in baza unei autorizatii de construire.

In aceste conditii pct.8 al art.304 C.pr.civ. nu este aplicabil in cauza, contractul neavand un inteles vadit neindioelnic care sa fi fost denaturat prin interpretarea sa gresita, fiind discutabil care a fost exact obiectul contractului avut in vedere de parti, acest aspect cerandu-se a fi lamurit de catre reclamant pe baza probelor administrate.

Atata timp cat din probele administrate a rezultat ca exista un dubiu referitor la unele clauze contractuale, interpretarea data de judecatorii fondului nu mai poate fi atacata in fata instantei de recurs deoarece motivul de recurs prevazut de pct.8 al art.304 C.pr.civ. nu permite acest lucru.

Avandu-se in vedere ca s-a invocat si nesocotirea sau aplicarea gresita a regulilor de interpretare a unei conventii prevazute de art.970, 978,979, 980-

984 C., critica care practic ar putea fi circumscrisa pct.9 al art.304 C.pr.civ., Curtea va analiza decizia atacata si din aceasta perspectiva, cu mentiunea facuta anterior, ca starea de fapt stabilita de instanta de apel nu mai poate fi cenzurata in recurs.

Clauza supusa atentiei este cea privind obiectul contractului de vanzare cumparare din (...), referitor la care reclamantul solicita a se stabili vointa reala a partilor. A. in conditiile in care in contract suprafata constructiei instrainate apare ca fiind de 100 m.p., in realitate la data incheierii contractului dovedindu-se ca suprafata constructiei era mult mai mare, o constructie in suprafata de 100 m.p. neexistand decat scriptic, conform mentiunii din cartea funciara.

Facand aplicarea art.977 C.., care impune obligativitatea interpretarii clauzelor contractuale raportat la vointa reala a partilor contractante iar nu dupa sensul literal al termenilor folositi, instanta de fond a administrat un vast probatoriu, inclusiv prin administrarea unor expertize tehnice judiciare, concluzionand in baza interpretarii coroborate a tuturor probelor in sensul ca intentia reala a partilor a fost aceea de a vinde, respectiv cumpara, constructia edificata la momentul incheierii contractului pe terenul cu nr.top.(...)/11, concluzie la care a ajuns si instanta de apel.

Rezulta deci ca instantele de fond au interpretat si aplicat corect prevederile art.977 C.., text de lege care s-a solicitat a fi aplicat prin cererea de chemare in judecata.

Instantele de fond au facut aplicarea regulilor de interpretare a conventiilor incidente in cauza, neincalcand astfel prevederile art.969 C., text de lege care nu este aplicabil in cauza, neconstituind o regula de interpretare a conventiilor ci statuand principiul fortei obligatorii a conventiilor legal facute si nici prevederile art.(...) C.., dupa stabilirea vointei reale a partilor acestea nemaiavand nici o relevanta in cauza.

3. Invocarea in recurs a nulitatii contractului pentru frauda la lege ca urmare a savarsirii unui act de avaziune fiscala prin eludarea dispozitiilor legale privind taxele notariale nu poate face obiectul analizei Curtii in lumina prevederilor art.294 alin.1 coroborat cu art.316 C.pr.civ. Acest motiv de nulitate a fost invocat pentru prima data in fata instantei de recurs, parata A. O. neinvocand aceasta cauza de nulitate in fata judecatoriei, in termenele prevazute de lege in acest sens, prin intampinare sau cerere reconventionala.

4. Nerespectarea prevederilor art.289 alin.2 C.pr.civ, prin aceea ca instanta de apel nu a comunicat partii adverse motivele de apel redactate personal de catre parata apelanta nu are nici o relevanta in solutionarea cererii de recurs, o eventuala necomunicare a acestor motive de apel putand fi invocata numai de partea adversa, iar nu de partea care a depus la dosar aceste motive de apel, aceasta neavand cum sa fie prejudiciata prin omisiunea comunicarii. De atfel parata recurenta nu indica care ar fi sanctiunea aplicabila in aceasta situatie sau vreun alt remediu procesual care ar trebui avut in vedere de catre instanta de recurs.

Avand in vedre ansamblul considerentelor de mai sus, Curtea, in temeiul art.304 coroborat cu art.312 alin.1 C.pr.civ. va respinge recursul declarat de pârâta A. O. împotriva deciziei civile numărul 187 din (...) a T. M. pronunțată în dosarul numărul (...), pe care o va menține ca legala.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta A. O. împotriva deciziei civile numărul 187 din (...) a T. M. pronunțată în dosar numărul (...), pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 8 martie 2012.

PREȘEDINTE,

J.ECĂTOR,

J.ECĂTOR,

A. A. C. ANA I.

A. C.

G., C. B.

Red.A.C./dact.L.C.C.

2 ex./(...)

J..apel: V. P., D. W. J..fond: M. B. P.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1260/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă