Decizia civilă nr. 554/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 554/R/2012
Ședința publică 9 februarie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A. A. C. JUDECĂTOR: ANA I. JUDECĂTOR: A. C. GREFIER: C. B.
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul J. G. F. împotriva sentinței civile nr. 5505 din 28 octombrie 2011 a Tribunalului S., pronunțată în dosarul nr. (...)*, privind și pe intimații S. ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN D. G. A F. P. S. și P. DE PE L. CURTEA DE APEL CLUJ, având ca obiect despăgubiri în baza Legii nr. 2..
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C., procuror S. A., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termen și a fost comunicat.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 25 ianuarie 2012, s-a depus la dosar, registratura instanței, din partea pârâtei intimate D. G. a F. P. S., întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și judecarea cauzei în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 C.proc. civ.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind alte excepții sau cereri, C. declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței atacate.
C U R T E A ,
Prin sentința civilă nr. 5505 din 28 octombrie 2011 a Tribunalului S., pronunțată în dosarul nr. (...)* a fost respinsă ca nefondată acțiunea precizată formulată de reclamantul J. G. F., în contradictoriu cu pârâtul S. ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - D. S., pentru constatarea măsurii administrative cu caracter politic (D. nr. 54 din 5 august 1988, emisă de I. Ș. al J. S.), daune materiale și recunoașterea vechimii în muncă, în temeiul Legii nr.2..
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că problema care se impune a fi cercetată cu prioritate este aceea de a se constata dacă măsura administrativă aplicată reclamantului a avut sau nu caracter politic, în sensul definit de L. nr.2., soluționarea celorlalte capete de cerere subsidiare, ce presupun stabilirea eventualului prejudiciu încercat de reclamant, fiind în strânsă legătură cu dezlegarea dată acestuia, deoarece dreptul la repararea pagubei, se naște numai în situația în care reclamantul se circumscrie în sfera de aplicare a prevederilor legale tocmai menționate. L. internă, la care dispozițiile constituționale fac trimitere, reglementează nu numai limitele, dar și condițiile răspunderii patrimoniale a statului, precum și cazurile în care statul este exonerat de răspundere.
Potrivit art.3 din L. nr.2. constituie măsură administrativă cu caracter politic orice măsură luată de organele fostei miliții sau securități, având ca obiect dislocarea si stabilirea de domiciliu obligatoriu, internarea în unități si colonii de munca, stabilirea de loc de munca obligatoriu, daca au fost întemeiate pe unul sau mai multe dintre actele normative expres și limitativ enumerate de legiuitor.
În continuare, art.4 alin. (2) din același act normativ, arată că
„persoanele care au făcut obiectul unor masuri administrative, altele decât cele prevăzute la art. 3, pot, de asemenea, solicita instanței de judecata sa constate caracterul politic al acestora."; cu mențiunea că „prevederile art. 1 alin. (3) se aplica în mod corespunzător"; respectiv „. să fi fost luate pentru fapte săvârșite în unul din scopurile pevăzute la art. 2 alin.(1) din OUG nr.214/1999";.
Or în speță rezultă fără echivoc faptul că măsura încetării raporturilor de muncă, dispusă prin D. nr. 54 din 5 august 1988, emisă de I. Ș. al J. S., în baza art. 134 alin. (1) din Codul muncii, în vigoare la data emiterii dispoziției, nu poate fi calificată de instanță ca o măsură cu caracter politic în înțelesul atribuit de art.4 alin.(2) din L. nr.2., pentru a putea beneficia reclamantul de despăgubiri reparatorii constând în drepturile salariale, neprimite in perioada (...)-(...), in valoare de 7883,15 $, la cursul $. din ziua efecuarii plății, conform precizării, astfel că apărarea formulată de pârât este pe deplin pertinentă și în același timp corectă.
Ca o consecință, nici solicitarea recunoașterii vechimii în muncă pentru aceeași perioadă nu a putut fi primită de instanță, mai ales că L. nr.
2. permite în prezent (raportat la D. nr. 1. pronunțată de Curtea Constituțională) doar acordarea de despăgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotărârea de condamnare sau ca efect al măsurilor administrative, cu caracter politic.
Împotriva acestei sentinței a declarat recurs în termenul legal reclamantul, solicitând modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii precizate și, în consecință, constatarea caracterului politic a măsurii de încetare a raportului de muncă dispusă prin decizia nr. 54/(...), obligarea pârâtului la plata daunelor morale reprezentând drepturile salariale neprimite în perioada (...)-(...), în valoarea de 7883,15 dolari, la cursul dolar/Ron din ziua efectuării plății și recunoașterea vechimii în muncă pe perioada (...)-(...).
Recurentul a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată .
În motivarea recursului, care nu a fost întemeiat în drept, recurentul a arătat că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală, deoarece a ignorat în totalitate depozițiile martorilor audiați, depoziții prin care s-a dovedit tocmai caracterul politic al acestei măsuri.
Recurentul a mai arătat că cererea lui de plecare definitivă din țară a reprezentat un protest față de regimul comunist, protest îmbrăcat într-o altă formă.
Prin întâmpinarea depusă pârâtul S. Român prin Ministerul
Finanțelor Publice prin D. G. a F. P. S. s-a opus admiterii acțiunii, motivat pe faptul că măsura încetării raportului de muncă al reclamantului nu poate fi calificată ca o măsură cu caracter politic în sensul cerințelor Legii nr. 2..
Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este nefondat și în consecință, în baza art.312 alin. 1 Cod proc.civ., urmează să-l respingă pentru următoarele considerente:
Așa cum a reținut instanța de fond, problema care se impune a fi cercetată cu prioritate este aceea de a se constata dacă desfacerea contractului de muncă al reclamantului prin D. nr. 54/(...) a avut sau nu caracter politic în sensul definit de L. nr. 2..
Potrivit art.3 din L. nr.2. constituie măsură administrativă cu caracter politic orice măsură luată de organele fostei miliții sau securități, având ca obiect dislocarea si stabilirea de domiciliu obligatoriu, internarea în unități si colonii de munca, stabilirea de loc de munca obligatoriu, daca au fost întemeiate pe unul sau mai multe dintre actele normative expres și limitativ enumerate de legiuitor.
În continuare, art.4 alin. (2) din același act normativ, arată că
„persoanele care au făcut obiectul unor masuri administrative, altele decât cele prevăzute la art. 3, pot, de asemenea, solicita instanței de judecata sa constate caracterul politic al acestora."; cu mențiunea că „prevederile art. 1 alin. (3) se aplica în mod corespunzător"; respectiv „. să fi fost luate pentru fapte săvârșite în unul din scopurile prevăzute la art. 2 alin.(1) din OUG nr.214/1999";.
Din analiza acestor reglementări rezultă că legiuitorul a adoptat criteriul subiectiv pentru a delimita infracțiunile politice de cele de drept comun, distincție făcută în raport de elementele laturii subiective, respectiv mobilul și scopul făptuitorului la momentul săvârșirii faptei, în sensul că prin mobilul sau împrejurările săvârșirii, o infracțiune de drept comun capătă caracter politic.
Din interpretarea logică și gramaticală a art. 2 alin. 1 din OUG nr.
214/1999 rezultă că forma de luptă împotriva regimului totalitare presupune în mod evident o atitudine efectivă de implicare în răsturnarea regimului comunist sau de contestare a legitimității puterii politice din acea perioadă.
Din actele dosarului rezultă că reclamantul a solicitat să i se aprobe plecarea definitivă din țară, cererea lui fiind aprobată conform actului de la fila 4, din care rezultă că i s-a aprobat cererea și i s-a acordat viza pentru a-și stabili domiciliul în R. P. Ungară împreună cu familia. Urmare acestui fapt, prin D. nr. 54/(...) a I.ui Ș. al jud. S. s-a dispus încetarea raporturilor de muncă dintre reclamant, specialitatea limba maghiară și Școala „Simion Bărnuțiu"; Z., întrucât prin solicitarea plecării definitive din țară nu-și poate îndeplini îndatoririle prevăzute de L. educației și învățământului. Martorii audiați în cauză Szao V. și Sas F. au confirmat că reclamantul a depus cerere de plecare definitivă din țară, deoarece avea un frate în Ungaria, iar scopul urmărit a fost reîntregirea familiei prin stabilirea domiciliului în Ungaria, alături de fratele său.
Prin urmare, măsura desfacerii contractului de muncă prin D. nr.
54/(...), emisă de I. Ș. al jud. S. în baza art. 134 alin. 1 din Codul Muncii, ca urmare a cererii reclamantului de plecare definitivă din țară, nu poate fi calificată de instanță ca o măsură cu caracter politic în sensul cerut de art. 4 alin. 2 din L. nr. 2..
Critica recurentului referitoare la faptul că instanța de fond nu a analizat depozițiile martorilor S. V. și Sas F., declarații din care ar rezulta caracterul politic al măsurii dispuse prin D. nr. 5. nu poate fi analizată de instanța de recurs, având în vedere că această critică se referă la aspecte de netemeinicie, aspecte care, după modificarea art. 304 Cod proc.civ. nu mai pot fi analizate de instanța de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII, D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul J. G. F. împotriva sentinței civile nr. 5505 din 28 octombrie 2011 a Tribunalului S. pronunțată în dosar nr. (...)*, pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 9 februarie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER A. A. C. ANA I. A. C. C. B.
Red. IA dact. GC
2 ex/(...)
Jud. primă instanță: M.Sorin
| ← Decizia civilă nr. 2497/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 4683/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
