Decizia civilă nr. 3058/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția I Civilă
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 3058/R/2012
Ședința publică din 21 iunie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: ANA I. J.ECĂTOR: A. C. J.ECĂTOR: A. A. C.
G. : C. B.
S-a luat spre examinare recursul declarat de reclamanții V. V. și D. M. împotriva deciziei civile nr. 3. din 16 februarie 2012 pronunțată de Tribunalul
Maramureș în dosar nr. (...), privind și pe intimații V. M. și V. M., având ca obiect granițuire.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reclamanta recurentă D. M., asistată de avocat B. I., în substituirea avocatei P. L., care depune delegație de substituire la dosar, pârâtul intimat V. M., personal, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 18 iunie
2012, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea pârâților intimați
V. M. și V. M., întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat, un exemplar fiind comunicat cu reprezentanta reclamantelor recurente.
Pârâtul intimat V. M. arată că semnătura de pe dovada de îndeplinire a proceduri de citare de la fila 21, din dosar, nu îi aparține și că a aflat despre acest recurs de la avocatul care s-a interesat despre stadiul dosarului.
Reprezentanta reclamantelor recurente arată că numărul de casă al intimaților este greșit, aceștia locuind la nr. 426, iar la numărul 427, locuiesc reclamantele recurente.
Curtea, constată că raportat la întâmpinarea depusă la dosar care este formulată de către ambii pârâți intimați, apreciază că procedura de citare este îndeplinită.
Reprezentanta reclamantelor recurente arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Pârâtul intimat arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind cereri sau excepții de formulat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în susținerea recursului, punând în vedere reprezentantei recurentelor să pună concluzii și raportat la excepția inadmisibilității recursului invocată în întâmpinare.
Reprezentanta reclamantelor recurente solicită admiterea recursului, modificarea deciziei recurate, în sensul admiterii în totalitate a acțiunii introductive și cu privire la stabilirea liniei de hotar, obligarea pârâților să lase în deplină proprietate și pașnică folosință terenul în suprafață de 9 mp pe care-l ocupă fără drept din proprietatea reclamanților, obligarea pârâților să-și mute gardul, inclusiv stâlpul de susținere a porții, cu cheltuieli de judecată constând în onorariul avocațial și cheltuieli de transport.
Solicită respingerea excepției inadmisibilității motivelor de recurs.
Pârâtul intimat solicită respingerea recursului ca inadmisibil, iar în subsidiar ca nefondat, pentru motivele invocate prin întâmpinarea depusă la dosar, pe care o susține în totalitate. Solicită obligarea reclamantelor recurentela plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul avocațial în sumă de 800 lei, a cheltuielilor de transport conform bonului pe care îl depune la dosar și contravaloarea unei zile de muncă în sumă de 200 lei, arătând că lucrează ca și faianțar.
C U R T E A
Prin acțiunea civilă înregistrată sub dosar nr. 946/307 din 26 septembrie
2006, reclamantele V. V. și D. M., au chemat în judecată pe pârâții V. M. și V. M., pentru ca instanța, prin sentința ce va pronunța:
-să stabilească linia de hotar dintre proprietatea reclamantelor și a pârâților,pe aliniamentul stabilit de expertul G. I., conform variantei B din lucrarea de expertiză
-obligarea pârâților să la se în deplina proprietate și pașnica folosință terenul în suprafață de 9 mp, pe care o ocupă fără drept
-obligarea pârâților la mutarea gardului pe aliniamentul stabilit în expertizaefectuată în dosarul 2685/2001 al J. S. M. , inclusiv a stâlpului de susținere a porții,
-obligarea pârâților la demolarea acoperișului gardului despărțitor careînclina spre proprietatea reclamanților.
-obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr. 2899/(...), pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr.(...), a fost admisă în parte acțiunea civilă înaintată de reclamantele V. V. și D. M., împotriva pârâților V. M. și V. M. A fost admisă în parte și cererea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți și în consecință:
S-a stabilit linia de mejdă dintre proprietatea reclamantelor și a pârâților, pealiniamentul A-B-C-D-E conform anexei la raportul de expertiză întocmit de ing. A.
A.
Au fost obligați pârâții să lase în deplina proprietate și pașnica folosință a reclamantelor, terenul în suprafață de 8,13 mp, pe care îl ocupă fără drept din proprietatea reclamantelor.
Au fost obligați pârâții să-și mute stâlpul din beton aflat pe terenulreclamantelor, iar în caz de refuz sau neexecutare, îndrituiește pe reclamante să efectueze această lucrare pe cheltuiala pârâților.
Au fost obligați reclamantele să monteze la casa amplasată pe terenul proprietatea lor jgheaburi și parazăpezi, iar în caz de refuz sau neexecutare a acestor lucrări, îndrituiește pe pârâți să le efectueze pe cheltuiala reclamantelor.
S-a respins cererea de obligare a pârâților la mutarea gardului din lemn din colțul casei reclamantelor și până la stradă și cea de demolare a acoperișului gardului amplasat pe aliniamentul D-E.
S-au respins petitele din cererea reconvențională privind recunoașterea unei servituți de trecere și întabularea acesteia în CF.
Au fost obligați pârâții să plătească reclamantelor suma de 900 lei cheltuieli de judecată și s-au compensat celelalte cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Terenurile proprietatea părților au fost identificate prin expertiza întocmită în cauză de ing. A. A. (fila 93-97 și 139).
Terenul proprietatea reclamantelor, în suprafață totală de 1502 mp, este înscris în CF 2442 Rona de Jos nr. top. 212/2 (în suprafață de 1252 mp) și nr.top. 213/1 (în suprafață de 250 mp).
Terenul proprietatea pârâților ,în suprafață de 501 mp înscris în CF 2456 nr.top. 212/1 (fila 12), este situat în vecinătatea terenului reclamanților.
Părțile au amplasate construcții pe aceste terenuri.
Conform raportului de expertiză, linia despărțitoare dintre terenurile părților este pe aliniamentul A-B-C-D-E conform schiței din anexa 1 la raportul de expertiză, pe porțiunea D-E existând gard. A. expertul a concluzionat că pârâții folosesc suprafața de 8,13 mp, din terenul proprietatea reclamantelor.
Potrivit disp. art 584 cod civil ";. proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa.";
În această cauză, nu poate fi discutată maniera în care părțile s-au întabulat în CF și nu are relevanță nici modalitatea în care pârâții au folosit terenul conform unei înțelegeri cu antecesorul reclamantelor.
Este adevărat că potrivit declarațiilor martorilor C. M. și U. I. (fila 157 și
159) în perioada în care trăia antecesorul reclamantelor, pârâții au folosit în aceeași manieră această suprafață de teren în baza unei înțelegeri cu acesta, care a fost de acord să fie tăiați arborii ce erau plantați la cca 1,5 m de peretele casei reclamantelor, pentru ca pârâții să aibă acces cu căruța în curte.
Însă din aceste declarații rezultă și că în acea perioadă pe linia de mejdă propusă în prezent de expert, erau semne naturale de hotar și anume acel rând de pruni care a fost tăiat. Faptul că antecesorul reclamantelor le-a permis pârâților să folosească această suprafață pentru accesul în curte, nu împiedică reclamantele să formuleze o acțiune în grănițuire pentru soluționarea căreia este relevant doar criteriul suprafețelor terenurilor părților.
În consecință, instanța a admis cererea de grănițuire formulată de reclamante, stabilind linia de mejdă pe aliniamentul propus în lucrarea de expertiză.
Cum pârâții folosesc fără drept suprafața de 8,13 mp din terenul proprietatea reclamantelor, instanța în temeiul disp. art 480 C.civ. a admis și cererea de revendicare.
Cu ocazia deplasării instanței la fața locului, precum și din planșele fotografice depuse de părți la dosar, s-a constatat că din colțul casei reclamantelor și până la stradă, există un gard din lemn, iar la capătul dinspre stradă a acestuia un stâlp, respectiv stâlpul din partea stângă, a intrării în curte a pârâților. A. este poziționat pe suprafața revendicată de reclamanți.
În consecință, instanța i-a obligat pe pârâți să mute acest stâlp însă nu a dispus obligarea pârâților la mutarea gardului din lemn, deoarece nu s-a făcut dovada că ei au edificat acel gard.
Cererea privind demolarea acoperișului gardului existent pe porțiunea D-E a fost respinsă, deoarece nu s-a făcut dovada că datorită modalității de amplasare a acestuia se cauzează prejudicii reclamantelor.
În privința cererii reconvenționale, instanța a reținut următoarele:
Terenul proprietatea pârâților nu are caracter de loc înfundat, aspect ce rezultă din cuprinsul expertizei. I. a arătat că, ca urmare a amplasării unui gard pe linia de mejdă propusă, între acest gard și casa pârâților rămâne o distanță de
2,9 m (fila 95).A., accesul în curte a pârâților se poate realiza și cu vehicule și autovehicule și, raportat la disp. art 615 C.civ., instanța a respins această cerere precum și cererea accesorie de înscriere în CF a servituții de trecere.
Cum reclamantele nu au montat la casă jgheaburi pentru scurgerea apei pluviale și parazăpezi, existând posibilitatea ca acestea să se scurgă în curtea pârâților, instanța a admis cererea pârâților de obligare a reclamantelor la montarea acestora, în caz de refuz pârâții fiind îndrituiți să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala reclamantelor.
În temeiul disp. art 274, 276 Cod procedură civilă și art. 584 Cod civil, pârâții au fost obligați în solidar să plătească reclamantelor 900 lei cheltuieli de judecată, reprezentând jumătate din onorariul pentru expert, celelalte cheltuieli de judecată urmând au fost compensate.
Prin decizia civilă nr. 3. din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarnr. (...) s-a admis în parte apelul declarat de către apelantele V. V. și D. M.
S-a admis în parte apelul declarat de către apelanții V. M. și V. M. împotrivasentinței civile nr. 2899/(...), pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr. (...), pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a înlăturat dispoziția din sentință care obligă pârâții să-și mute stâlpul din beton iar în caz de refuz sau neexecutare îndrituiește pe reclamante să efectueze această lucrare pe cheltuiala pârâților și înlătură dispoziția din sentință care obligă pe reclamante să monteze la casa amplasată pe terenul proprietatea acestora jgheaburi și parazăpezi, iar în caz de refuz sau neexecutare a acestor lucrări, îndrituiește pe pârâți să le efectueze pe cheltuiala reclamantelor.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței civile nr. 2899/(...), care nucontravin prezentei decizii.
Au fost obligate apelantele V. V. și D. M. la plata către intimații-apelanți V. M. și V. M. a sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli parțiale de judecată și compensează restul cheltuielilor de judecată în apel.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele: În ceea ce privește apelul formulat de apelantele-reclamante V. V. și D. M. Terenurile proprietatea părților au fost identificate prin raportul de expertiză întocmit în cauză de expert A. A.
Terenul reclamantelor este înscris în CF 2442 Rona de Jos și este identificat prin nr. topo. (...) mp și prin nr. topo.213/1-250 mp. Total suprafață
1502 mp. Pe o parte din acest teren reclamantele au edificate construcții, iar o parte este folosit ca și teren agricol.
Terenul pârâților este înscris în CF 2456 Rona de Jos și este identificat prin nr. topo. 212/1-501 mp. Pe acest teren pârâții au edificate casa de locuit și anexe gospodărești.
E. arată că: linia despărțitoare pe aliniamentul A-B-C-D ia în considerare
Decizia civilă nr. 1. a T. M. dată în dosarul nr. 428/R/2003 și expertiza efectuată de către expert G. I., varianta B.
. A este situat la limita stâlpului de beton de la poarta pârâților. A. stâlpul de beton este situat în întregime pe proprietatea reclamantelor. . B este situat la 0,6 m de peretele casei reclamantelor pe proiecția la sol a streașinei casei reclamantelor.
. C este situat pe proiecția la sol a colțului streașinei de la casa reclamantelor. L. B-C este paralelă cu peretele casei reclamantelor.
. D este situat pe gardul vechi al reclamantelor la intersecția cu proiecția la sol a streașinei de la casa reclamantelor.
. E este materializat prin mijlocul unui trunchi de răchită, punct care este recunoscut de către ambele părți. De asemenea între punctele D-E se găsește un gard de lemn vechi.
Între punctele D-E se găsește construit și un gard nou, construit de către pârâți pe terenul acestora, paralel cu gardul vechi și aproape lipit de acesta.
Suprafața redată cu culoare roșie în Anexa nr.1 este inclusă în curtea pârâților și este folosită de către aceștia. Suprafața acesteia este de circa 9 mp. A. din suprafața aflată în proprietatea reclamantelor, pârâții folosesc circa 9 mp.
Din expertiză rezultă că între punctele A-B-C-D nu există gard. Între punctele D-E există un gard vechi amplasat pe linia de mejdă și paralel cu acesta există un gard nou construit de către pârâți și amplasat pe terenul proprietatea pârâților. A. gardurile existente respectă linia de mejdă.
Între peretele casei pârâților și linia de mejdă rămâne o fâșie de teren liberă de 2,9 m. Pe această lățime de teren poate să treacă o mașină mică a cărei lățime nu depășește 2 m.
E. arată că: înlăturarea stâlpului de la poartă poate să aibă influențe doar asupra elementelor constructive ale porții pârâților. A. ar trebui să modifice poarta de acces pe proprietatea lor și această poartă nu s-ar mai putea susține de stâlpul respectiv. Prin înlăturarea stâlpului de la poarta pârâților și a porții, nu este îngrădit accesul cu vehicule și autovehicule în gospodăria acestora. Între limita de mejdă și peretele casei pârâților rămâne o fâșie liberă de 2,9 m.
E. arată că: la casa reclamantelor există amenajări necesare astfel încât apa de precipitații și zăpada să cadă în terenul acestora. Aceste amenajări sunt concretizate prin streașini de tablă și opritori de zăpadă.
G. nou, construit de către pârâții, este paralel și aproape lipit de gardul vechi, existent pe linia de mejdă. G. nou are un acoperiș din plăci de azbociment care depășește linia gardului vechi și în consecință linia de mejdă. Acest lucru a fost demonstrat a fața locului prin materializarea liniei de mejdă cu o ruletă de 50 m.
Apa de ploaie și zăpadă care cade de pe acest acoperiș se scurge peste linia de mejdă și cade în terenul reclamantelor.
Din procesul verbal de cercetare la fața locului rezultă că prima instanță a reținut concluziile expertului, care, la fața locului, a precizat faptul că de la stâlpul de la intrare de a punctul A și până la colțul casei reclamanților nu există în teren 15 m așa cum se arată în raportul de expertiză întocmit de inginer G. I., astfel că suprafața revendicată nu poate fi de 9 mp-fila 135 din dosarul primei instanțe.
Prin completarea lucrării de expertiză din (...), expertul arată că: distanța din punctul A până la punctul B este de 13,55 m. A. distanță pe lățime de 0,6 m, duce la o suprafață de 8,13 mp față de 9 mp cât este stabilit în raportul de expertiză întocmit de către G. I. D. este foarte mică, sub 1 mp, astfel că expertul a aproximat-o prin adaos, deoarece la cartea funciară se lucrează cu valori întregi. În acest fel linia de mejdă rămâne stabilită între punctele A-B-C-D-E.
În completarea lucrării de expertiză efectuată în apel, expertul și-a menținut punctul de vedere exprimat anterior, arătând că: Proprietatea apelantelor-reclamante V. V. și D. M. (stabilită prin hotărâre judecătorească) se diminuează cu suprafața de 9 mp. Cum din calcule rezultă o suprafață de 8 mp, prin aproximare s-a luat în calcul suprafața de 9 mp.
În Anexa nr.2-Varianta C de grănițuire-este trasată cu hasură de culoare neagră porțiunea de 9 mp în discuție.
Menționează expertul că suprafața este foarte mică în comparație cu suprafața terenurilor aflate în proprietatea părților și la măsurarea suprafeței totale folosită de către reclamante, această suprafață poate să intre în toleranța de măsurare. A. consideră că ceea ce a denumit la obiectul a) o deficiență majoră a variantei C, trebuie luată în considerare prioritar față de suprafața efectivă de 9 mp aflată în discuție și cu care se reduce suprafața aflată în proprietatea reclamantelor obținută conform Deciziei civile nr. 1. a T. M., dată în dosarul nr.
428/R/2003.
Coroborând concluziile raportului de expertiză completat cu depozițiile martorilor audiați și susținerile părților, se reține că în mod corect prima instanță a stabilit linia de mejdă dintre proprietatea reclamantelor și a pârâților, pe aliniamentul A-B-C-D-E, care respectă Decizia civilă nr. 144/A/(...), conform anexei la raportul de expertiză întocmit de expert A. A. care ține seama de cele mai vechi semne de hotar. E. a concluzionat că pârâții folosesc suprafața de 8,13 mp din terenul proprietatea reclamantelor, prin urmare, în mod corect prima instanță i-a obligat pe pârâți să lase în deplină proprietate și pașnică folosință a reclamantelor terenul în suprafață de 8,13 mp, pe care îl ocupă fără drept din proprietatea reclamantelor.
Prin acțiunea introductivă de instanță, reclamantele au solicitat și obligarea pârâților la mutarea gardului pe aliniamentul stabilit în expertiza efectuată în dosarul nr.2685/2001, inclusiv a stâlpului de susținere a porții. Este vorba de gardul din lemn din colțul casei reclamantelor și până la stradă.
Acest gard, rezultă din ansamblul probelor administrate, că a fost construit de tatăl și respectiv fostul soț al reclamantelor. G. de la drum până la colțul casei reclamantelor, precum și cel de la drum, ambele construite de tatăl și respectiv de fostul soț al reclamantelor, fac corp comun cu stâlpul porții. Vechimea gardurilor este de peste 30 de ani, acestea fiind construite cu bună credință. Reclamantele recunosc că stâlpul de la poartă a fost ridicat de părinții pârâtului V. M., fără a proba reaua credință a acestuia la ridicarea stâlpului sau opoziția antecesorului reclamantelor la ridicarea stâlpului. Acest stâlp face corp comun cu poarta, asupra căreia prima instanță nu dispune, deoarece reclamantele nu formulează cereri cu privire la poartă.
În apel apelantele-reclamante au susținut că au solicitat mutarea gardului pe aliniamentul C-D, însă în realitate aceasta este o cerere nouă în apel. Or, potrivit art. 294 alin.1 Cod procedură civilă, în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi.
E. arată că înlăturarea stâlpului de la poartă poate avea influențe asupra elementelor constructive ale porții, poarta nemaiputându-se susține de stâlpul respectiv.
Din expertiză rezultă că pe aliniamentul A-B-C-D nu există gard. Prin urmare, susținerea formulată în apel, potrivit căreia, petitul vizând mutarea gardului se referea la gardul de pe aliniamentul C-D nu poate fi primită-fila 95 din dosarul primei instanțe.
Prin urmare, în mod corect prima instanță a respins petitul vizând mutarea gardului însă greșit a dispus obligarea pârâților să-și mute stâlpul de susținere a porții, cu privire la care nu există petit. Așa fiind, această dispoziție a fost înlăturată, critica din motivele de apel cu privire la aceasta fiind întemeiată.
E. arată că la casa reclamantelor există amenajările necesare, concretizate prin streașini de tablă și opritori de zăpadă, astfel încât apa de pe precipitații și zăpadă să cadă în terenul acestora-fila 96 din dosarul primei instanțe. Prin urmare, în mod greșit prima instanță obligă pe reclamante să monteze jgheaburi și parazăpezi, ele există, existența acestora fiind constată de expert. Așa fiind, critica din motivele de apel formulate de reclamante vizând dispoziția referitoare la obligarea la montarea de jgheaburi și parazăpezi este întemeiată, această dispoziție fiind înlăturată.
În ceea ce privește petitul vizând demolarea acoperișului gardului amplasat pe aliniamentul D-E, critica este nefondată.
Prima instanță a perceput în mod nemijlocit, cu ocazia cercetării la fața locului, ceea ce rezultă și din planșele fotografice depuse la dosar, împrejurarea că modalitatea de amplasare a acoperișului gardului din lemn existent pe porțiunea D-E nu este de natură să cauzeze prejudicii reclamantelor-fila 28 din dosarul primei instanțe.
În ceea ce privește cererea reconvențională, în mod corect prima instanță a reținut că terenul proprietatea pârâților nu are caracterul de loc înfundat, acest aspect rezultând din cuprinsul expertizei. Din expertiză rezultă că, urmare amplasării unui gard pe linia de mejdă propusă, între acest gard și casa pârâților rămâne o distanță de 2,9 m. A., accesul în curte a pârâților se poate realiza și cu vehicule și autovehicule.
Argumentul aprovizionării cu lemne nu poate argumenta solicitarea vizând servitutea. Din planșele foto depuse la dosar și necontestate rezultă că un astfelde camion pentru transportat lemne a intrat în curtea pârâților-filele 38-39 în apel.
Prin urmare, în mod corect și cu respectarea dispozițiilor art. 616-618 Cod civil în vigoare la data pronunțării sentinței, prima instanță a respins cererea de stabilire a servituții de trecere și prin urmare și cererea de înscriere a acesteia în cartea funciară.
Raportat la modul de soluționare a cererilor părților, în considerarea dispozițiilor art. 274, art. 276 Cod procedură civilă și art. 584 Cod civil, în mod corect prima instanță i-a obligat pe pârâți să suporte jumătate din onorariul pentru expertiză și a compensat restul cheltuielilor de judecată, prin urmare, critica vizând acordarea cheltuielilor de judecată la fond nu este întemeiată.
Art. 584 Cod civil în vigoare la momentul pronunțării sentinței, arată că:
„orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății limitrofe cu a sa; cheltuielile grănițuirii se vor face pe jumătate";.
Compensarea judiciară a cheltuielilor de judecată presupune a se ține seama de modul de soluționare a tuturor cererilor părților, de poziția părților cu privire la cererile formulate în contradictoriu, această compensare neputând fi una aritmetică.
Raportat la considerentele mai sus expuse, în baza art. 296 alin.1 Cod procedură civilă, tribunalul a admis în parte ambele apeluri și a schimbat în parte sentința apelată, conform dispozitivului, înlăturând dispoziția din sentință vizând mutarea stâlpului din beton și de asemenea dispoziția din sentință vizând montarea de jgheaburi și parazăpezi.
Celelalte dispoziții ale sentinței civile nr.2899/2009 au fost menținute ca temeinice și legale, reținând că prima instanță, în ceea ce privește acțiunea în grănițuire, avea a se pronunța asupra formei terenurilor care alcătuiesc dreptul de proprietate al părților, ale căror contururi sunt fixate decisiv, prin linia hotarului despărțitor, determinată prin semne vizibile. Identificarea liniei de hotar de către prima instanță a avut loc prin examinarea dreptului de proprietate al părților, ascultarea părților și a martorilor, cercetarea la fața locului cu prezența părților și a expertului și administrarea probei cu expertiza tehnică judiciară în specialitatea topografie.
În baza art. 274-276 Cod procedură civilă, raportat la modul de soluționare a celor două apeluri și la dispozițiile art. 584 Cod civil, instanța a obligat apelantele V. V. și D. M. la plata către intimații-apelanți V. M. și V. M. a sumei de
800 lei cu titlu de cheltuieli parțiale de judecată, reprezentând jumătate din onorariul pentru expert achitat în apel, având în vedere regula potrivit căreia cheltuielile de grănițuire se suportă de către ambele părți și a procedat la compensarea judiciară a celorlalte cheltuieli de judecată efectuate în apel, vizând onorariile de avocat și taxele judiciare de timbru.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamantele V. V. și D. M.solicitând modificarea deciziei civile nr. 3. a T. M. în sensul admiterii în totalitate aacțiunii formulate, cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că hotărârea instanței de apel prin care cererile reclamantelor au fost respinse a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor art. 304 pct. 7 și 9 C.pr.civ.
Respingând solicitările reclamantelor cu privire la stabilirea mejdiei prin raportare și la expertiza efectuată în apel și cele referitoare la mutarea gardului și înlăturarea acoperișului gardului instanța a pronunțat o hotărâre netemeinică și nelegală și care prin respingerea cererii privind mutarea stâlpului devine imposibil de executat.
Concluzia instanței de apel în sensul că pe aliniamentul A-B-C-D nu există gard, stâlpul neputând fi mutat deoarece această operațiune ar avea influențăasupra elementelor constructive ale porții este în contradicție cu ceea ce instanța a reținut anterior în decizie, cu probațiunea administrată în cauză și cu motivarea sentinței instanței de fond.
Dacă hotărârea ar rămâne nemodificată, aceasta nu ar putea fi pusă în executare, iar dacă nu s-ar dispune cu privire la gard și stâlp, întregul demers al reclamantelor în raport de conduita pârâților ar rămâne fără rezultat.
S-a arătat că din probele administrate în cauză, respectiv cercetarea la fața locului și expertizele efectuate în cauză a rezultat că există un gard și un stâlp care se află pe suprafața revendicată.
Condiționarea mutării stâlpului de vreo cerere în legătură cu porțile nu poate fi făcută, reclamantele neputând formula astfel de cereri deoarece porțile nu sunt amplasate pe proprietatea lor.
Concluzia instanței în sensul că nu se impune demolarea acoperișului gardului amplasat pe aliniamentul D-E deoarece nu este de natură să cauzeze prejudicii reclamantelor este în contradicție cu constatările expertului și cercetarea la fața locului din care rezultă că picătura de apă se scurge pe proprietatea reclamantelor.
În mod greșit se reține prin decizie că cererea având ca obiect mutarea gardului pe aliniamentul C-D este o cerere nouă în apel, deci inadmisibilă, prin acțiunea introductivă reclamantele solicitând mutarea gardului pe aliniamentul stabilit în expertiza efectuată în dosarul nr. 2685/2001 al J. S.-M., ceea ce înseamnă că s-a făcut referire la toate porțiunile de gard de pe acest aliniament.
Instanța de fond a stabilit linia de mejdie prin prisma variantei B din expertiza întocmită de către expertul G. I., nefăcând însă mențiune expresă despre aceasta în dispozitiv, reclamantele solicitând a se face această precizare de către instanța de apel, având în vedere concluziile completării expertizei din apel, numai în această modalitate asigurându-se respectarea dreptului de proprietate cu privire la cei 9 m.p. revendicați.
În apărare, intimații V. M. și V. M. au formulat întâmpinare prin care ausolicitat respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
S-a invocat excepția inadmisibilității recursului având în vedere că motivele de recurs nu cuprind motive de nelegalitate a deciziei T. M., ci aspecte de netemeinicie, chiar dacă în recurs s-a făcut trimitere la dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C.pr.civ.
Un alt motiv de inadmisibilitate al recursului rezultă din aceea că recurentele nu au solicitat nimic referitor la cererea reconvențională și apelul declarat de pârâții V. M. și V. M.
Pe fond s-a arătat că linia de mejdie a fost stabilită de instanță conform solicitărilor recurentelor, anexa nr. 1 la expertiza întocmită de expertul A. A. fiind aceeași cu anexa nr. 1 varianta B din expertiza întocmită de același expert în apel.
Corect instanțele au luat în considerare expertiza întocmită de expertul A. A., expertiză care practic a preluat linia de mejdie evidențiată de expertul G. I. într-un alt dosar. În aceste condiții cererea recurentelor este lipsită de obiect.
Având în vedere expertiza întocmită în cauză și completarea la aceasta s-a stabilit suprafața exactă ce trebuie cedată de intimați recurentelor.
Referitor la cererea de mutare a gardului și a stâlpului de susținere a porții s-a arătat că din expertiza întocmită în cauză și fotografiile existente la dosar a rezultat că pe aliniamentul A-B-C nu există gard, în apel reclamantele solicitând desființarea gardului pe aliniamentul C-D, deși nu au solicitat și în fața instanței de fond acest lucru. În mod corect a reținut deci instanța de apel că sunt incidente dispozițiile art. 294 C.pr.civ.
De altfel, nici pe acest aliniament C-D nu există gard, astfel cu rezultă din probele administrate în cauză.
În ceea ce privește stâlpul de susținere al porții instanța de fond a reținut că acesta a fost ridicat în urmă cu peste 30 de ani de către antecesorul intimatului V. M., fără opoziție din partea antecesorului recurentelor, fiind incidente dispozițiile art. 494 alin. 3 Cod civil, în recurs nefiind formulată vreo critică privind legalitatea soluției instanței de apel.
În legătură cu gardul despărțitor de pe aliniamentul D-E, referitor la care se solicită demolarea acoperișului s-a arătat că acesta nu are acoperiș, acoperișul existând la gardul ridicat de intimați pe proprietatea lor, gard referitor la care nu s-au formulat cereri în recurs.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 115 și urm. C.pr.civ.
Analizând recursul declarat de reclamantele V. V. și D. M. împotriva decizieicivile nr. 35 din (...) a T. M., Curtea reține următoarele:
În ceea ce privește invocarea pct.7 al art.304 C.pr.civ. se constată că acest motiv de recurs este considerat incident raportat la reținerea instanței de apel în sensul că pe aliniamentul A-B-C-D nu există gard, contrazisă însă de considerentele anterioare ale instanței, de probele administrate în cauză și de motivarea instanței de fond.
Rezultă deci că ceea ce invocă de fapt recurentele este modul în care instanța de apel a stabilit starea de fapt în cauză pe baza probelor administrate, contradicția dintre probe și considerentele deciziei atacate neîncadrându-se însă la pct.7 al art.304 C.pr.civ., în această modalitate criticându-se practic temeinicia deciziei, cea ce este inadmisibil în recurs, astfel cum au arătat intimații în întâmpinare. Conform art.304 alin.1 C.pr.civ. ceea ce se poate critica prin cererea de recurs sunt numai aspecte de nelegalitate din hotărârea atacată, chestiunile de netemeinicie nemaiputând fi cenzurate de instanța de recurs în urma abrogării pct.10 și 11 ale art.304 C.pr.civ.
Analizând decizia atacată se constată că nu există contradicții în considerentele acesteia, instanța de apel reținând că din expertiza efectuată în cauză a rezultat că nu există gard pe aliniamentul A-B-C-D, făcându-se într- adevăr referiri și la existența unui gard, construit pe terenul revendicat de reclamante.
Deși se invocă și pct.9 al art.304 C.pr.civ., reclamantele recurente nu indică nici un text de lege care să fi fost încălcat de către instanța de apel la pronunțarea deciziei atacate.
Problema stâlpului de la poartă a fost rezolvată de către instanță tot pe baza probelor administrate, această rezolvare dată de instanța de apel neputând fi cenzurată în recurs decât cu încălcarea prevederilor art.304 alin.1 C.pr.civ., în sensul precizat anterior.
Chestiunea imposibilității punerii în executare a sentinței, astfel cum a fost modificată prin decizia atacată nu are relevanță în soluționarea recursului, oricum motivele pentru care recurentele apreciază că ar exista această imposibilitate fiind nejustificate în condițiile în care dispozitivul sentinței civile nr.2899/2009 al J. S. M. și cel al deciziei civile nr.3. a T. M. sunt extrem de clare.
Temeinicia deciziei recurate, iar nu legalitatea acesteia, se pune în discuție și prin critica referitore la demolarea acoperișului gardului pe porțiunea D-E, chiar recurentele arătând că ceea ce au stabilit instanțele este în contradicție cu probele administrate, în același fel punându-se problema și referitor la întinderea suprafeței de teren pentru care a fost apreciat întemeiat petitul având ca obiect revendicare.
În ceea ce privește calificarea dată de instanța de apel cererii având ca obiect mutarea gardului pe aliniamentul C-D, respectiv aceea de cerere nouă în apel, inadmisibilă raportat la prevederile art.294 alin.1 C.pr.civ., se apreciază că aceasta nu mai prezintă relevanță în condițiile în care instanța de apel a stabilit șifaptul că pe aliniamentul C-D, nu există gard care să fie mutat, pronunțându-se practic și pe fondul acestei cereri, cenzurarea soluției presupunând din nou cercetarea temeiniciei deciziei atacate.
Prin stabilirea graniței dintre cele două proprietăți pe aliniamentul A-B-C-D-
E conform anexei la raportul de expertiză întocmit de expertul A. A. a fost lămurită această problemă a mejdiei, și implicit cea a amplasamentului gardului dintre cele două loturi învecinate, aceasta fiind de fapt problema litigioasă principală care a determinat reclamantele să promoveze acțiunea care face obiectul acestui dosar. Eventualele precizări sau lămuriri ale dispozitivului sentinței primei instanțe sau ale deciziei instanței de apel pe care reclamantele le apreciază oportune pot fi solicitate prin căile puse la dispoziție în acest sens de C. de procedură civilă, iar nu prin exercitarea căii de atac a recursului.
Prin urmare, în temeiul art. 312 alin.1 C.pr.civ. Curtea va respinge recursul declarat de reclamantele V. V. și D. M. împotriva deciziei civile nr. 35 din (...) a T. M. pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o va menține ca legală.
În temeiul art.274 alin.1 C.pr.civ. instanța va obliga recurentele să plătească intimaților V. M. și V. M. suma de 1000 lei cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariu avocațial și cheltuieli de transport, nefiind dovedite alte cheltuieli de judecată de către intimați.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamantele V. V. și D. M. împotriva deciziei civile nr. 35 din (...) a T. M. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Obligă recurentele să plătească intimaților V. M. și V. M. suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE,
J.ECĂTOR,
J.ECĂTOR,
ANA I. A. C.
A. A. C.
G., C. B.
Red.A.C./dact.L.C.C.
2 ex./(...)
J..apel: D. Țiplea, D. M. H.
J..fond: L. U.
| ← Decizia civilă nr. 1260/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 68/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
