Decizia civilă nr. 1405/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1405/R/2012
Ședința din data de 21 martie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. C. V.
JUDECĂTOR: A. T. N.
JUDECĂTOR: I.-D. C. G.IER: A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul L. A. împotriva deciziei civile nr. 98 din 14 decembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosarul nr. (...), privind și pe reclamantul intimat P. I.-R. și pârâta intimată D. M., având ca obiect partaj judiciar .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pârâtul recurent
L. A., lipsă fiind reclamantul intimat P. I.-R. și pârâta intimată D. M.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat părților, însă nu este timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de 4 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care curtea constată că la data de 14 martie 2012, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul-intimat
P. I.-R. depune la dosar întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate, precum și judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 al.2 Cod procedură civilă, din care un exemplar se înmânează pârâtului recurent L. A..
Pârâtul-recurent L. A. depune la dosar chitanțele seria PCPRB2012
NR. 0. și PCPRB2012 NR. 0. prin care face dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbru judiciar, Curtea constatând că recursul este legal timbrat.
Curtea invocă din oficiu excepția inadmisibilității parțiale a recursului cu privire la toate motivele care vizează aspecte de fond, respectiv cu privire la despăgubiri, având în vedere raportul de expertiză efectuat în primă instanță și valoarea exagerată a imobilului. Totodată raportat la aceleași motive, invocă excepția lipsei de interes a pârâtului în declararea recursului, având în vedere faptul că, prin decizia ce face obiectul recursului se dispune desființarea hotărârii primei instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare, pe motiv că încheierea prin care s-a dispus amânarea pronunțării cauzei nu a fost semnată de către președintele completului de judecată, astfel încât singura critică ce poate fi semnalată de către recurent este lipsa acestei semnături.
Pârâtul recurent L. A. arată că a declarat recurs atât împotriva deciziei civile prin care s-a dispus casarea hotărârii primei instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare, cât și împotriva încheierii de ședință prin care s-adispus amânarea pronunțării cauzei. Arată că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, curtea constată prezenta cauză în stare de judecată, declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului și asupra celor două excepții respectiv excepția inadmisibilității parțiale a recursului și excepția lipsei de interes în declararea recursului.
Pârâtul-recurent L. A. solicită admiterea recursului declarat, susținând că lipsa semnăturii de pe încheierea de ședință prin care s-a dispus amânarea pronunțării cauzei este de fapt o scăpare și nu este un motiv să se dispună desființarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare. L. la aprecierea instanței soluționarea excepțiilor invocate, fără cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.5., pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr.(...), instanța de fond a admis în parte, acțiunea principală formulată de reclamantul P. I. R., împotriva pârâților L. A. și D. M., a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă reconvențională D. M. și a admis în întregime cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant reconvențional L. A. și în consecință,a dispus ieșirea din indiviziune în ceea ce privește unitatea locativă din piatră cu etaj cu terenul aferent situată în P.-B., la nr. 107, înscrisă în CF 567/1 la nr.top. 9., prin atribuirea apartamentului nr.4 etaj 1 compus din 5 camere în favoarea reclamantului și intabularea dreptului său de proprietate asupra acestuia, cu titlu de ieșire din indiviziune, conform raportului de expertiză întocmit în cauză de expertul P. Ion ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, a dispus ieșirea din indiviziune în ceea ce privește casa în litigiu prin constituirea apartamentului nr.2, cu atribuirea și intabularea dreptului de proprietate asupra acestuia în favoarea pârâtei D. M., cu titlu de ieșire din indiviziune conform raportului de expertiză întocmit în cauză de expertul P. Ion ce face parte integrantă din hotărâre, a dispus ieșirea din indiviziune în ceea ce privește casa în cauză prin constituirea apartamentului nr.3, cu atribuirea și intabularea dreptului său de proprietate în favoarea pârâtei D. M., a dispus dispune rectificarea cărții funciare nr.
567/1 P. Bârgăuiui, sub nr.top 9., în sensul modificării înscrierilor greșit realizate în privința indicării ca ram de cultură casă, curte și grădină, în loc de casă de piatră cu etaj și respectiv a indicării ca proprietari în indiviziune asupra terenului a numiților P., D. și L., în loc de indicarea corectă ca proprietar în cotă de 1/1 pe pârâtul - reclamant reconvențional L. A., a dispus ieșirea din indiviziune în ce privește construcția înscrisă în CF 567/1 P. Bârgăuiui nr. top. 9., astfel că apartamentul nr. 1 cu porțiunile aferente de pod, și beciul în întregime îi revin pârâului - reclamant reconvențional L. A. dispune întabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate în favoarea pârâtului - reclamant reconvențional L. A., astfel: a dreptului de proprietate exclusivă asupra terenului înscris în c.f. 567/1 P. B., nr. Top. 9., a dreptului de proprietate exclusivă asupra apartamentului nr. 1 cu porțiunea aferentă de pod și asupra întregului beci, cu titlu de ieșire din indiviziune, conformraportului de expertiză întocmit în cauză de expertul P. Ion ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, a fost obligat reclamantul să-i recunoască pârâtului-reclamant reconvențional L. A. dreptul de proprietate asupra terenului înscris în CF 567 P. Bârgăuiui nr. top. 939/2 și a construcției constând în lemnărie amplasată pe acest teren și să se abțină pe viitor de la orice act de tulburare a posesiei asupra acestora, au fost respinse ca neîntemeiate celelalte capete de cerere din acțiunea civilă principală și din cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă reconvențională D. M., au fost compensate în întregime cheltuielile de judecată suportate de părți cu ocazia soluționării prezentului proces.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că imobilul în litigiu este situat în intravilanul localității P.-B., nr. 107, identificat în cf
567/I P.-B., nr. topo 9., compus din casă de piatră veche și teren în suprafață de 130 mp.
În baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat de notarul public Bria E. F. sub nr. 7278/(...), reclamantul P. I. R., a cumpărat de la vânzătoarele F. A. M. și F. E. cota indiviză de 4. părți din imobilul înscris în CF 567/1 P.-B., de sub A+1, având număr top 9. constând din casă și curte în suprafață de 130 mp.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat de notar public Bria
E.-F. sub nr.3251/(...) pârâta D. M. a cumpărat de la U. D. imobilele: apartament nr. 3 și curte în suprafața de 130 m.p. proprietate indiviza- înscrise in c.f. 567/1 , de sub A+1, identificate prin nr. top. 9., de sub B. 10, situate in intravilanul localității P.-B., str. P. nr. 107.
În cauză este vorba despre o singură clădire care are în componență trei apartamente: apartamentul nr. 1 la parter, poziționat spre stradă cu prelungire în curte, proprietatea pârâtului L. A. apartamentul nr. 2 la etaj, proprietatea reclamantului, poziționat spre strada principală și apartamentul nr. 3, la etaj, poziționat spre stradă, proprietatea pârâtei D. M., iar pârâtul L. A. este proprietarul apartamentului nr. 1, parter, identificat în cf 567/I P.-B., nr. topo 9.. Instanța a admis în parte acțiunea civilă principală, urmând a se dispune, conform art. 480 din C.civil, art. 34 și 22 din L. 7/1996 rep., art. 728 C.civil rap. la art. 673 indice 1 și urm. C.pr.civ. ieșirea din indiviziune, potrivit dispozitivului sentinței.
Prin decizia civilă nr. 9./(...) a T.ui C. a fost admis, ca fiind fondat, apelul declarat de reclamantul P. I.-R., și de pârâta D. M., precum și apelul declarat de pârâtul-reclamant reconvențional L. A., împotriva sentinței civile nr. 5. pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr. (...), a fost anulată hotărârea atacată și trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond, Judecătoria Bistrița.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că, din partea introductivă a sentinței civile nr. 5., pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr. (...), a reieșit că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc la data de (...) și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, pronunțare fiind amânată succesiv, de mai multe ori respectiv pentru (...),
(...), (...) și respectiv (...), când s-a pronunțat sentința atacată.
Verificând actele dosarului, tribunalul a constatat că, încheierea de ședință din data de (...), în care s-au consemnat dezbaterile și concluziilepărților, aflată la fila 239 dosar fond, nu este semnată președintele completului de judecată.
În aceste condiții, lipsa semnăturii echivalează cu lipsa încheierii și cum încheierea de ședință în care au fost consemnate dezbaterile asupra fondului constituie parte integrantă din hotărârea care se pronunță, lipsa unei asemenea încheieri atrage nulitatea hotărârii pronunțate, vătămarea decurgând din imposibilitatea instanței sesizate cu soluționarea căii de atac de a exercita controlul judiciar, ceea ce reprezintă o necercetare a fondului cauzei, motiv de anulare a sentinței cu trimitere spre rejudecare prevăzut de art.297 Cod procedură civilă.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul-. reconvențional L. A.,solicitând instanței modificarea deciziei recurate.
În motivarea recursului, s-a arătat că instanța de apel nu a analizat în detaliu înscrisurile din recursul(apelul) reclamanților, nu a luat în dezbatere înscrisurile prezentate de către pârât în timpul ședinței din (...), precum și hotărârea judecătorească nr. 2628/1991 și tranzacția în valoare de 150.000 lei, nu s-a luat în dezbatere nici contraexpertiza nr. 29380/(...) și nici cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant reconvențional. Recurentul a arătat că a solicitat despăgubiri pentru suprafața de 174 mp, respectiv 174 lei pe lună pentru 89 de luni, totalizând
15.486 lei și instanța nu s-a pronunțat pe aceste asspecte.
Recurentul a făcut un scurt istoric al cauzei, arătând taxele judiciare cu care a fost obligat să timbreze cauza la fond, modul în care s-a efectuat expertiza și a arătat că este nemulțumit de valoarea indicată pentru imobilul în litigiu , ca fiind de peste 100.000 lei.
Pârâtul a apreciat că lipsa semnăturii președintelui completului din încheierea de amânare a pronunțării s-a datorat neatenției și nu îl afectează, motiv pentru care solicită anularea recursului formulat de reclamanți, menținerea sentinței civile nr. 5. dispusă de către Judecătoria
Bistrița.
Prin întâmpinare, intimații P. I.-R. și D. M. au solicitat respingerearecursului ca nefondat. V. imobilului în litigiu este de peste 100.000 lei, casa fiind compusă din 4 apartamente într-o zonă centrală cu acces direct din DN
17, apreciind că în mod corect instanța de apel a calificat calea de atac ca fiind apelul și nu recursul.
Analizând decizia pronunțată prin prisma motivelor de recurs invocate,curtea constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Deși prin decizia pronunțată în apel s-a anulat sentința civilă nr. 5. pronunțată de Judecătoria Bistrița-N. și cauza a fost trimisă spre rejudecare la judecătorie, instanța de apel nepronunțându-se pe aspectele invocate în motivele de apel care vizează fondul cauzei. Criticile formulate în recurs cu privire la despăgubiri sunt lipsite de interes deoarece tribunalul nu s-a pronunțat pe fondul litigiului.
Pârâtul recurent L. A. critică încheierea prin care s-a dispus recalificarea căii de atac din recurs în apel, apreciind că valoarea imobilului în litigiu este mai mică de 100.000 lei.
Verificând dosarul instrumentat de T. B.-N. curtea constată că, într- adevăr, calea de atac declarată de reclamantul P. I. R., pârâta D. M. șipârâtul L. A. a fost recursul. În ședința publică din (...) completul de recurs a verificat valoarea imobilului în litigiu, teren și construcție, recurenții P. I. R. și D. M. învederând instanței că valoarea imobilului este mai mare de
100.000 lei.
Pârâtul L. A., prezent fiind în instanță, a arătat că întreg imobilul construcție are o valoare mai mare de 100.000 lei.
Având în vedere principiul disponibilității raportat la susținerile părților prezente în instanță, tribunalul în mod legal a recalificat calea de atac, din recurs în apel.
Critica formulată de pârâtul recurent L. A., potrivit căreia imobilul în litigiu are o valoare mai mică de 100.000 lei nu este susținută de nici un înscris și vine în contradicție cu poziția procesuală pe care acesta a avut-o în fața instanței de apel.
În ipoteza în care printr-o cerere nu se indică valoarea unui imobil, instanța va stabili valoarea imobilului, potrivit susținerilor părților și numai în cazul în care valoarea indicată de o parte este contestată de partea adversă, se dispune o expertiză pentru stabilirea valorii imobilului, după cum rezultă din art. 5 al. 2 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr.
146/1997.
În cazul de față, atât reclamantul, cât și pârâții au fost de acord că valoarea imobilului este de peste 100.000 lei, motiv pentru care instanța a dispus recalificarea căii de atac raportat la susținerile părților, situație în care critica nelegalei calificări a căii de atac nu poate fi primită.
Curtea apreciază că nu este fondată nici critica vizând greșita anulare a sentinței dispusă de către instanța de apel.
T. din oficiu a pus în discuția părților faptul că încheierea din (...)1, în care s-a dezbătut cauza în fond nu este semnată de președintele completului de judecată astfel încât nu pot fi verificate susținerile părților din această ședință publică.
Lipsa semnăturii președintelui completului echivalează cu lipsa încheierii în care s-a dezbătut fondul cauzei, situație în care, potrivit dispozițiilor art.106 Cod proc.civ., în mod corect s-a dispus nulitatea hotărârii pronunțate, întrucât instanța de control nu a putut verifica susținerile părților din ședința în care s-a dezbătut cauza pe fond.
Așadar, anularea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare s-a făcut în temeiul dispozițiilor art. 105 și 106 Cod proc.civ., raportat la dispozițiile art. 297 Cod proc.civ.,
Întrucât dispozițiile legale mai sus arătate au fost corect aplicate de instanța de apel, curtea constată că nu se verifică motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod proc.civ., în care putea fi încadrată critica recurentului pârât.
În temeiul art. 312 Cod proc.civ., curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul L. A. împotriva deciziei civile numărul 9. din 14 decembrie 2011 a T.ui B. N. pronunțată în dosarul numărul (...), pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâtul L. A. împotriva deciziei civile numărul 9. din 14 decembrie 2011 a T.ui B. N. pronunțată în dosarul numărul (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 21 martie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
M. C. V. A.-T. N. I. D. C.
G.IER A. B.
Red. D.P. dact. GC
2 ex/(...)
Jud.apel: I.Berari, B. S.
| ← Decizia civilă nr. 580/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 130/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
