Decizia civilă nr. 1441/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția I Civilă
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1441/R/2012
Ședința publică din 22 martie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: ANA I. JUDECĂTOR: A. C. JUDECĂTOR: C.-M. CONȚ GREFIER : C. B.
S-a luat spre examinare recursul declarat de pârâții V. I. și V. I. împotriva deciziei civile nr. 5. din 17 noiembrie 2011 T. C. pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe intimata M. M. M., având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentantul pârâților recurenți V. I. și V. I., avocat H. G., care depune împuternicire avocațială la dosar, reprezentanta reclamantei intimate M. M. M., avocat P. A. D., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar întrucât vizează doar cheltuielilor de judecată.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 21 martie
2012, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea reclamantei intimate, întâmpinare prin care solicită respingerea recursului.
Reprezentanta reclamantei intimate solicită acordarea unui termen pentru lua cunoștință despre hotărârea pronunțată în apel, având în vedere că acesta nu a fost comunicată intimatei.
Curtea, în urma deliberării, respinge cererea de amânare a cauzei având în vedere prin hotărârea pronunțată de Tribunalul Cluj s-a respins apelul declarat de către pârâții intimați, aceștia fiind obligați la plata cheltuielilor de judecată, iar reclamanta intimată nu este prejudiciată întrucât recursul declarat vizează doar cheltuielile de judecată.
Reprezentanții părților arată că nu au cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind cereri sau excepții de formulat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul pârâților recurenți solicită admiterea recursului, modificarea deciziei civile nr. 5. a T. C., modificarea în parte a sentinței civile nr. 3622/(...) a J. C.-N. precum și a încheierii pronunțate în camera de consiliu din data de (...) ca nelegale și nefondate și în consecință să se dispună înlăturarea obligației de la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 4430 lei la fond și 620 lei în apel.
Apreciază că procedura remedierii greșelii pe calea prevăzută de art.281
C. civ. este nelegală, deoarece în cauză este vorba de o greșeală de judecată, nicidecum de o eroare materială de ordin procedural, instanța de fond omițând să se pronunțe asupra onorariului avocațial.
Arată că hotărârea atacată este nelegală și cu privire la acordarea cheltuielilor de judecată și din prisma faptului că pârâții au dat dovadă tot timpul procesului cât și înainte de declanșarea acestuia de buna credință.
Reprezentanta reclamantei intimate solicită respingerea recursului formulat și menținerea deciziei atacate ca fiind temeinică și legală.
Apreciază că recurenții au fost de rea credință, încercând să o constrângă pe intimată să înstrăineze parcela de teren ce îi aparținea la prețul oferit de către aceștia.
Totodată, recurenții nu pot susține că au fost de acord cu pretențiile reclamantei, deoarece aveau posibilitatea de a arăta instanței faptul că doresc mutarea gardului și eventual acordarea unui termen pentru încheierea unei tranzacții, ceea ce nu au făcut.
C U R T E A
Prin cererea înregistrată sub nr. de mai sus reclamanta M. M. M. a chemat în judecată pe pârâții V. I. și V. I., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să se stabilească linia de hotar, reală și corectă, dintre parcela de teren cu nr. top 6726/3 - proprietatea pârâților și parcela cu nr. top 6726/2 proprietatea reclamantei; să fie obligați pârâții să îi lase în deplină proprietate și posesie partea ocupată abuziv (în suprafață de 14 mp), din terenul proprietatea reclamantei - având nr. top 6726/2; să fie obligați pârâții la demolarea gardului amplasat în mod abuziv, cu încălcarea dreptului său de proprietate, pe terenul cu nr. top 6726/2 proprietatea reclamantei, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr.3622/08 M. 2011, pronunțată în dosarul civil nr.(...), Judecătoria Cluj-Napoca a admis acțiunea civila formulata de reclamanta M. M. M. împotriva paraților V. I. si V. I..
A stabilit linia de hotar intre parcela cu nr.topo 6726/2 proprietatea reclamantei si parcela cu nr. topo 6726/3- proprietatea paraților ca fiinddeterminate de linia de hotar data de reperajul 4-4A-3A-3 conform raportului de expertiza intocmit de d-nul expert I. M. și a obligat pe parați sa lase reclamantei in deplina proprietate si liniștita posesie suprafața de teren in suprafața totala de
213 mp, rezultata in urma stabilirii liniei de hotar dintre imobilul proprietatea reclamantei si imobilul proprietatea paraților.
Totodată, pârâții au fost obligați sa demoleze gardul existent intre imobilulproprietatea reclamantei si imobilul proprietatea paraților, in porțiunea reperelor 4-
3 pe o lungime de 8,46 m. și să plătească reclamantei suma de 1930 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr.6395/2006, a J. C. N., s-a dispus sistarea stării de indiviziune asupra terenului înscris în CF 63187/a C.-N., sub A+1, nr.top.6726, astfel încât parcela cu nr.topo nou 6726/2 în suprafață de 231 mp a revenit reclamantei iar parcela cu nr.topo nou 6726/3 în suprafață de
351 mp a revenit pârâților.
Cu ocazia sistării stării de indiviziune s-a constatat că pârâții dețin 14 mp în plus din suprafața de teren care i-a revenit reclamantei ca urmare a sistării stării de indiviziune.
În cauză a fost efectuat un raport de expertiză tehnică judiciar de către d-l expert I. M.
Instanța a acordat valoare probatorie raportului de expertiză întocmit în cauză, apreciindu-l ca fiind fundamentat atât prin raportare la situația de fapt concret identificată de expert la fața locului cât și prin raportare la metodologia de specialitate și tehnica de măsurătoare utilizată de domnul expert I. M.
Conform raportului de expertiză imobilul teren al pârâților are o suprafață de 365 mp. deci cu 14 mp mai mare decât suprafața ce-i revenea conform sentinței civile menționate mai sus.
Între parcela proprietatea reclamantei și parcela proprietatea pârâtei se află un gard edificat de către pârâți construit pe fundație de beton cu țevi metalice și stâlpi.
În baza dispozițiilor art.584 Cod civil, grănițuirea reprezintă acea operațiune de determinare prin semne exterioare a limitelor dintre două proprietăți vecine, atât în cazul inexistenței unei delimitări între acestea cât și în situația în care semnele de delimitare există dar sunt contestate de părți.
Având în vedere cele de mai sus, poziția procesuală a pârâților, dispozițiile art.480, art.481 Cod civil, instanța a apreciat acțiunea reclamantei ca fiind întemeiată, motiv pentru care a admis-o, conform dispozitivului sentinței.
Prin încheierea civilă pronunțată la data de 04 O. 2011 în același dosar prima instanță a admis cererea formulată de reclamantă M. M. M., dispunând îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinței civile nr.3622/08 M. 2011, în sensul că suma acordată cu titlu de cheltuieli de judecată în sarcina pârâților este de 4430 lei, în loc de 1930 lei, cum din eroare a fost calculată.
Dintr-o eroare materiala s-a trecut in dispozitivul sentintei suma de 1930 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, in loc de 4430 lei conform dovezilor existente la dosar, respectiv fara a se avea in vedere chitanta reprezentand onorariu avocat.
Prin urmare, instanța a reținut că este vorba despre o eroare materială, de calcul, susceptibilă a fi îndreptată în temeiul art. 281 C.p.civ.
Prin decizia civilă nr. 5. din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr.
(...) s-au respins că nefondate apelurile declarate de pârâții V. I. și V. I., împotriva sentinței civile nr.3622/0(...) și încheierii civile din data de 0(...), pronunțate în dosarul civil nr.(...) al J. C.-N., pe care le-a păstrat în întregime.
Au fost obligați apelanții să plătească intimatei M. M. M. suma de 620 lei,cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele:
T. a constatat că anterior introducerii acțiunii, prin notificarea înregistrată sub nr.355/(...) la BEJ C. M. reclamanta a solicitat pârâților ca în termen de 30 de zile de la primirea somației să mute gardul care desparte proprietățile părților, în caz contrar urmând să se adreseze instanței judecătorești. Reclamanta a precizat că prin sentința civilă nr.6395/2006 a J.
C.-N. i s-a atribuit parcela cu nr.topo. nou 6726/2 în suprafață de 213 mp, din care pârâții ocupă o suprafață de 14 mp.
De asemenea, reclamanta a înregistrat notificarea nr.339/(...) la S. A. și
O., prin care a solicitat din nou pârâților să mute gardul, oferindu-le și posibilitatea de păstra gardul pe amplasamentul actual, cu condiția achitării sumei de 3.700 euro, contravaloarea terenului ocupat în mod abuziv.
Pârâții au răspuns la ultima notificare, arătând că sunt de acord cu mutarea gardului, însă cu precizarea că ei au suportat costurile privind confecționarea gardului și pe terenul în litigiu au efectuat o serie de amenajări și plantații, astfel încât solicită achitarea tuturor cheltuielilor. În ceea ce privește achitarea unei sume de bani pentru terenul în suprafață de 14 mp au arătat că sunt de acord să achite suma de 1500 euro.
Reclamanta a înregistrat notificarea nr.460/(...) la S. A. și O., prin care a propus pârâților să păstreze gardul pe amplasamentul actual, aceștia urmând să achite suma de 2500 euro, pârâții răspunzând în sensul că sunt de acord cu suma de 1400 euro.
Potrivit dispozițiilor art.275 C. „pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată";.
Pentru a se putea reține incidența prevederilor legale menționate mai sus, este necesar ca pârâtul să nu fi fost pus în întârziere înainte de înregistrarea cererii de chemare în judecată și să recunoască integral pretențiile reclamantului, iar recunoașterea să fie efectivă, și nu dedusă din susținerile pârâtului sau condiționată de alte împrejurări.
În cauză, tribunalul a reținut că la data înregistrării acțiunii de către reclamantă, pârâții erau puși în întârziere, în condițiile în care prin notificarea din (...) li s-a solicitat ca în termen de 30 de zile de la primirea somației să mute gardul care desparte proprietățile părților, în caz contrar urmând să se adreseze instanței judecătorești, iar pârâții nu au răspuns în nici un mod acestei notificări. Mai mult, prin răspunsurile la notificările pârâtei din anul
2008, pârâții au arătat că sunt de acord cu mutarea gardului, însă condiționat de achitarea de către reclamantă a unor despăgubiri. În ceea ce privește despăgubirile pentru teren, poziția pârâților este lipsită de relevanță, în condițiile în care prin acțiunea formulată reclamanta nu a solicitat obligarea acestora la plata despăgubirilor.
Pe de altă parte, chiar dacă s-ar considera că pârâții nu au fost puși în întârziere, prin întâmpinarea formulată pârâții nu au recunoscut integral și necondiționat pretențiile reclamantei, mai mult, au solicitat respingerea acțiunii. Poziția procesuală ulterioară a pârâților nu poate fi luată în considerare, întrucât recunoașterea pretențiilor trebuie făcută până la prima zi de înfățișare.
R. la cuantumul onorariului avocațial, tribunalul a reținut că potrivit dispozițiilor art.274 alin.3 C. „judecătorii au însă dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari față de valoarea pricinii sau de munca îndeplinită de avocat";.
Aceste dispoziții legale stabilesc criteriile de care trebuie să se țină cont pentru acordarea în întregime a unui onorariul de avocat sau pentru reducerea acestuia, respectiv valoarea pricinii și munca depusă de avocat.
În ceea ce privește valoarea pricinii, trebuie avută în vedere atât valoarea pecuniară a acesteia, cât și complexitatea ei, raportat la obiectul cererilor formulate de părți. R. la munca depusă de avocat, trebuie verificată proporționalitatea onorariului cu volumul de muncă presupus de pregătirea apărării, ținând cont de elemente precum complexitatea, dificultatea sau noutatea litigiului.
În cauză, având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată și complexitate acestuia, munca depusă de avocat, raportat la numărul de termene acordate și probatoriul administrat, tribunalul a considerat corectă soluția primei instanțe de acordare în întregime a onorariului de avocat achitat de pârâți, în sumă de 2500 lei.
T. a mai reținut că prin reducerea onorariului avocațial reclamantei i s-ar încălca dreptul de a-și recupera integral cheltuielile de judecată, deși nu se află în culpă procesuală și s-a dovedit că onorariul avocațial nu este unul exagerat.
În fine, tribunalul a considerat nefondate și criticile apelanților privind îndreptarea erorii materiale, deoarece în condițiile în care prima instanță a admis în întregime acțiunea reclamantei, inclusiv în ceea ce privește cheltuielile de judecată, dar în dispozitiv a obligat pârâții doar la plata sumei de 1930 lei, taxa judiciară de timbru și onorariul expertului, omițând suma de
2500 lei, onorariul avocațial pentru care s-a depus chitanța la dosar, această eroare poate fi îndreptată prin procedura instituită prin art.281 C.
Pentru toate motivele expuse mai sus, tribunalul a considerat că apelurile declarate de pârâți sunt nefondate și în baza dispozițiilor art.296 C. le-a respins și a menținut sentința și încheierea primei instanțe, acestea fiind legale și temeinice.
În baza dispozițiilor art.274 C. apelanții au fost obligați să plătească intimatei M. M. M. suma de 620 lei, cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariul avocațial.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții V. I. și V. I. solicitând modificarea deciziei civile nr. 5. a T. C., modificarea în parte a sentinței civile nr.
3. a J. C.-N., precum și a încheierii pronunțată în camera de consiliu la data de
0(...) și în consecință înlăturarea obligației de plată a cheltuielilor de judecată însumă de 4.430 lei la fond și 620 lei în apel. S-au solicitat cheltuieli de judecată înrecurs.
În motivare s-a arătat că prin întâmpinarea depusă la fond s-a invocat referitor la primul petit excepția autorității de lucru judecat, în ceea ce privește petitul 2 pârâții arătând că sunt de acord cu predarea celor 14 m.p. și demolarea gardului, nefiind de acord să suporte cheltuielile de judecată.
Înainte de promovarea acțiunii reclamanta a comunicat pârâților mai multe notificări prin care a solicitat predarea suprafeței de 14 m.p. teren și mutarea gardului sau achitarea unei sume de bani reprezentând contravaloarea terenului, pârâții fiind de acord cu cea de-a doua propunere, dezacordul fiind legat doar de cuantumul sumei care trebuia achitată.
Pârâții au fost de acord să achite suma de 1.400 euro, sumă superioară valorii terenului, reclamanta fiind de rea credință prin aceea că a refuzat această sumă, solicitând niște sume aberante. Reaua credință a reclamantei nu poate sta la baza punerii în întârziere a pârâților înainte de promovarea cererii de chemare în judecată, instanța de fond reținând în mod greșit punerea în întârziere și obligând pârâții la plata cheltuielilor de judecată.
În cauză sunt aplicabile prevederile art. 275 C.pr.civ.
În mod greșit s-a apreciat și asupra cererii de îndreptare a erorii materiale, în cauză nepunându-se problema unei greșeli materiale astfel cum prima instanță a stabilit prin încheierea din 0(...). De fapt este vorba despre o greșeală de judecată, instanța de fond omițând să se pronunțe asupra onorariului avocațial. S. incidente în această situație dispozițiile art. 2812
C.pr.civ. privind completarea hotărârii, o asemenea cerere de completare fiind însă tardivă având în vedere că sentința s-a comunicat la data de (...), iar cererea a fost înregistrată la data de (...).
În ceea ce privește cuantumul onorariului avocațial s-a arătat că din perspectiva art. 274 alin. 3 C.pr.civ., raportat la valoarea pricinii, complexitatea acesteia onorariul avocațial în cuantum de 2.500 lei este prea mare impunându-se a fi redus. Aceasta și din prisma faptului că pârâții au dat dovadă tot timpul procesului, cât și înainte de declanșarea acestuia de bună credință.
În drept au fost invocate prevederile art. 299, 304 alin. 9, 312 alin. 3 și
274 C.pr.civ.
În apărare, pârâta intimată M. M. M. a formulat întâmpinare prin care asolicitat respingerea recursului.
În motivare s-a arătat că recurenții nu au fost deloc de bună credință, comportamentul acestora fiind abuziv atât înainte de demararea procesului, cât și în cursul său, prin aceea că deși cunoșteau că ocupă abuziv o suprafațăde 14 m.p. din terenul pârâtei nu au făcut nici un demers pentru mutarea gardului pe amplasamentul corect.
La notificările formulate de pârâtă la datele de (...), respectiv (...) prin care s-a solicitat mutarea gardului pe amplasamentul corect, iar în subsidiar achitarea sumei de 3.700 euro, ulterior 2.500 euro, recurenții au răspuns în sensul că suma pe care o consideră suficientă este de 1.400 euro. Rezultă deci că nu a fost posibil a se încheia un acord cu pârâții.
De fapt se apreciază că recurenții au fost de rea credință, încercând să o constrângă să înstrăineze parcela de teren la prețul dorit de recurenți, în lipsa acordului rămânând în pasivitate, care le profita, nemutând gardul și neachitând suma de bani cerută.
Prin notificările formulate pârâții au fost puși în întârziere înainte de introducerea cererii de chemare în judecată.
Pârâții nu au fost de acord cu pretențiile reclamantei, decât în mod formal.
R. la cererea de îndreptare a erorii materiale s-a arătat că susținerile recurenților sunt neîntemeiate fiind evident că este vorba despre o eroare materială, instanța omițând să adauge la cheltuielile de judecată și valoarea onorariului avocațial.
Analizând recursul declarat de pârâții V. I. și V. I. împotriva deciziei civile nr. 5. din 17 noiembrie 2011 a T. C., Curtea reține următoarele:
În ceea ce privește aplicarea dispozițiilor art. 275 C.pr.civ. în cauză se apreciază de către Curte că în mod corect tribunalul a statuat că aceste dispoziții legale nu sunt aplicabile.
Astfel, anterior promovării acțiunii reclamanta i-a notificat pe pârâți în repetate rânduri, începând cu anul 2007 în vederea mutării gardului care desparte proprietățile părților.
În mod corect s-a reținut de către tribunal că și în situația în care pârâții nu ar fi fost puși în întârziere anterior cererii de chemare în judecată prin notificările formulate de reclamantă, dispozițiile art. 275 C.pr.civ. nu ar putea fi aplicate în speță, prin întâmpinarea formulată de pârâți în cauză (fila 25 dosar judecătorie) solicitându-se respingerea acțiunii în principal ca inadmisibilă, iar în subsidiar ca nefondată, neputându-se deci pune problema recunoașterii pretențiilor reclamantei la prima zi de înfățișare.
R. la incidența în cauză a dispozițiilor art. 281 C.pr.civ., în ceea ce privește cererea formulată de către reclamantă la data de (...) în dosarul J. C.- N., se apreciază că în mod corect s-a stabilit de către tribunal că aceste prevederi legale sunt aplicabile situației menționate în cerere.
Astfel, ceea ce s-a solicitat prin cererea de îndreptare a erorii materiale a fost recalcularea cuantumului cheltuielilor de judecată acordate prin sentință, omițându-se onorariul avocațial dovedit a fi fost achitat prin chitanța depusă la dosar. A. timp cât prin sentință pârâții au fost obligați să plătească reclamantei cheltuieli de judecată raportat la prevederile art. 274 C.pr.civ., acțiunea fiind admisă integral, este evident că este vorba despre o eroare de calcul, menționată în mod expres de art. 281 alin. 1 C.pr.civ. ca fiind o eroare care poate fi îndreptată conform acestui text de lege.
Nu se poate pune problema incidenței prevederilor art. 2812C.pr.civ., acest text de lege fiind aplicabil în situația în care instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu sau asupra unei cereri conexe sau incidentale, ori în cazul dedus judecății instanța s-a pronunțat asupra capătului de cerere având ca obiect plata cheltuielilor de judecată, calculând însă în mod greșit cuantumul acestora.
În ceea ce privește aplicarea art. 274 alin. 3 C.pr.civ. se apreciază în primul rând că această critică nu poate fi încadrată în prevederile art. 304
C.pr.civ., criticându-se practic temeinicia hotărârii atacate din această perspectivă. A. timp cât instanța de apel a avut în vedere la soluționarea acestui aspect prevederile art. 274 alin. 3 C.pr.civ., respectiv criteriile pe care acest text de lege le menționează ca trebuind a fi avute în vedere în momentul în care se hotărăște asupra măririi sau micșorării onorariilor avocaților, nu se mai poate pune problema cenzurării hotărârii din punct de vedere al legalității acesteia, ci doar din punct de vedere al temeiniciei, ceea ce este inadmisibil în recurs având în vedere dispozițiile alin. 1 al art. 304 C.pr.civ.
În subsidiar se apreciază oportună mențiunea că și în situația în care acest aspect ar fi fost admisibil a fi cenzurat de către instanța de recurs, onorariul avocațial în sumă de 2.500 lei nu poate fi apreciat sub nici o formă ca fiind unul exagerat raportat la valoarea pricinii și munca îndeplinită de avocat în fața primei instanțe, neimpunându-se reducerea acestuia.
Având în vedere ansamblul considerentelor de mai sus, Curtea în temeiul art. 312 alin. 1 C.pr.civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții V. I. și V. I. împotriva deciziei civile nr. 5. din 17 noiembrie 2011 a T. C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o va menține ca legală.
PENTRU ACESTE M.IVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții V. I. și V. I. împotriva deciziei civile nr. 5. din 17 noiembrie 2011 a T. C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 22 martie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
ANA I. A. C. C.-M. CONȚ
GREFIER, C. B.
Red.A.C./dact.L.C.C.
2 ex./(...)
Jud.apel: M. Oncică-S., D.-I. Tașcă
Jud.fond: E.-E. P.
| ← Decizia civilă nr. 574/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 4715/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
