Decizia civilă nr. 1446/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția I Civilă
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1446/R/2012
Ședința publică din 22 martie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: ANA I. J.ECĂTOR: A. C.
J.ECĂTOR: C.-M. CONȚ
G. : C. B.
S-a luat spre examinare recursul declarat de reclamantul P. M. B.-M., precum și recursul declarat de intervenienții S. M. și S. Z. împotriva deciziei civile nr. 6/A din 12 ianuarie 2012 T. M. pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe intimatul M. V. F., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezintă reprezentanta reclamantului recurent P. M. B.-M., consilier juridic D. M. L., cu delegație la dosar, reprezentantul pârâtului intimat M. V. F., avocat N. B. C., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 9 martie 2012, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea intervenienților recurenți Somefalvi M. și Somefalvi Z., un înscris prin care solicită judecarea cauzei în lipsa lor de la dezbateri, la care s-a anexat chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 4 lei și 0,15 lei timbru judiciar. De asemenea, au depus la dosar adresa nr. 4362/(...) emisă de M. B.-M., privind specimene de semnături ale persoanelor abilitate cu semnarea autorizației de construire nr. 72/(...).
La data de 20 martie 2012, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea pârâtului intimat M. V. F. C., întâmpinare prin care invocă excepția nulității ambelor recursuri.
Reprezentanta reclamantului recurent depune la dosar chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 4 lei și 0,15 lei timbru judiciar.
Reprezentanții părților arată că nu au cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantei intimate solicită respingerea excepției nulității recursului întrucât prin recursul declarat au indicat temeiul de drept al acestuia.
Solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, schimbarea deciziei atacate, în sensul admiterii acțiunii reclamantului P. M. B.-M.
În temeiul art. 304 pct. 9 C.proc. civ. apreciază că este posibilă o reanalizare a înscrisurilor depuse la dosar.
În ce privește recursul declarat de intervenienții recurenți solicită admiterea acestuia.
Reprezentantul pârâtului intimat solicită respingerea recursurilor declarate și menținerea ca legală a deciziei atacate, cu cheltuieli de judecată conform chitanței depuse la dosar.
Susține în principal excepția nulității ambelor recursuri pentru motivele invocate prin întâmpinarea depusă la dosar, pe care o susține în totalitate, în subsidiar apreciind că acestea sunt nefondate.
C U R T E A
Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 22 septembrie
2010, înregistrată pe rolul J. B. M. sub nr. (...), P. M. B. M. a solicitat în temeiulart. 32 alin. 1 din Legea 5., în contradictoriu cu pârâtul M. V. F., obligarea acestuia la desființarea construcției executate fără autorizație de construire, pe str. G. P. de B. nr. 5, autorizarea măsurii de desființare și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr. 3266/(...) pronunțată în dosarul nr. (...) la datade (...), Judecătoria Baia Mare a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul P. municipiului B. M. în contradictoriu cu pârâtului M. V. F. a respins cererea de intervenție în interesul reclamantului, formulată de intervenienții S. Z. și S. M.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.
76 din data de 3 noiembrie 2008, întocmit de agenți constatatori din cadrul
M. B. M., pârâtul M. V. F. C. a fost sancționat contravențional dispunându- se odată cu aplicare sancțiunii principale și „Prezentarea autorizației de construire";.
Fapta reținută în sarcina pârâtului a fost aceea de a fi efectuat o construcție pe str. G. P. de B. din B. M., constând într-un gard fundații și stâlpi de beton fără a deține autorizație de construire.
Potrivit înscrisurilor depuse de reclamant, înscrisuri ce reprezintă dosarul depus de pârât pentru emiterea autorizației de construire pentru gardul construit, la data de (...) a fost depusă documentația întocmită pentru obținerea autorizației de construire pentru împrejmuire proprietate pe str. G.
P. de B. nr. 5 în B. M. C. depusă de pârât se află depusă la filele 38, respectiv 39 din dosar.
La data de (...), potrivit Referatului aflat la fila 37 din dosar, membrii comisiei de acord unic au propus eliberarea autorizației de construire, aceasta fiind emisă la data de (...), dată la care a fost eliberat atât acordul unic nr. 68, cât și Autorizația de construire nr. 72.
Acordul unic a fost depus la fila 36 din dosar, iar autorizația de construire la filele 34, respectiv 35.
Reprezentanta reclamantului P. M. B. M. a susținut că autorizația emisă și depusă în copie de reclamant, nu este legală, deoarece aceasta nu cuprinde semnătura secretarului M. B. M.
Analizând cuprinsul autorizației se reține că în cuprinsul acesteia se regăsesc patru semnături, semnătura P.ui de la data emiterii autorizației, semnătura secretarului, semnătura arhitectului șef și semnătura persoanei care a întocmit autorizația. Astfel, se consideră că susținerea reclamantului nu poate fi reținută, în primul rând pentru că respectiva autorizație nu a fost anulată pentru vicii de formă, bucurându-se de prezumția de legalitate a actelor emise de autoritățile publice, iar în al doilea rând pentru că reclamantul pentru a-și susține cererea formulată invocă propria culpă în sensul că a emis o autorizație care în fapt nu este valabilă.
De asemenea, se constată, analizând comparativ autorizația de la fila
34 și acordul unic depus la fila 36 că semnăturile P.ui, a Arhitectului șef și apersoanei care a întocmit înscrisurile respective apar pe ambele înscrisuri. Cu toate acestea în cuprinsul autorizației apare un al patrulea nume-acela al secretarului și o a patra semnătură. Susținerea că această semnătură nu- i aparține acestei persoane nu va fi avută în vedere de instanță, deoarece din cele de mai sus rezultă contrariul.
N. susținerea reprezentantei reclamantului care a arătat că autorizația de construire este afișată automat la momentul depunerii cererii pentru eliberarea autorizației de construire pe site-ul P. nu va fi reținută, deoarece din cuprinsul autorizației depuse la dosarul cauzei rezultă cu certitudine faptul că aceasta a fost semnată de reprezentanții M. B. M.
În cuprinsul Sentinței civile nr. 357 pronunțate de Tribunalul
Maramureș în dosarul nr. (...) a fost admisă acțiunea formulată de intervenienții din prezenta cauză, iar pârâtul P. M. B. M. a fost obligat să efectueze toate operațiunile necesare eliberării autorizației de desființare a construcțiilor realizate fără autorizație de construire. N. în dispozitivul sentinței arătate, nici în considerentele acesteia nu s-a menționat faptul că în baza sentinței respective urmează a se desființa construcția respectivă. Având în vedere cele reținute nu se poate reține nici faptul că între sentința respectivă și prezenta cerere ar exista autoritate de lucru judecat. Mai mult decât atât în cuprinsul Deciziei civile nr. 1. iunie 2008 pronunțată de Curtea de A. C. în recursul declarat de M. V. F. C., pârât față de care în dosarul nr. (...), S. Z. și S. M. au renunțat la judecată, se reține că „din modul în care au înțeles să-și exercite drepturile procesuale, reclamanții au înțeles să-și asume riscul de inopozabilitate al hotărârii pronunțate în aceste condiții față de pârâtul recurent";. Așadar Sentința și Decizia pronunțată de Tribunalul Maramureș și Curtea de A. C. nu este opozabilă pârâtului din prezenta cauză.
P. M. B. M. are calitate procesuală activă, având potrivit prevederilor legii 5. posibilitatea de a solicita instanței, în cazul arătat la art. 32 din actul normativ amintit, încadrarea lucrărilor în prevederile autorizației sau desființarea construcțiilor realizate nelegal. Susținerea din cuprinsul cererii formulate cu privire la desființarea construcției și oprirea imediată a lucrărilor nu se regăsește în prevederile art. 32 din Legea 5. invocat, reclamantul aflându-se în eroare cu privire la textul legal citat.
Având în vedere faptul că există și posibilitatea încadrării lucrărilor în prevederile autorizație de construire, se consideră că solicitarea reclamantului de obligare a pârâtului la desființarea construcției pentru care ulterior constatării faptei a fost emisă autorizație de construire nu este întemeiată. Într-adevăr pârâtul nu s-a încadrat în termenul menționat în cuprinsul procesului-verbal, respectiv 30 noiembrie 2008, pentru a prezenta autorizația de construire, însă aceasta a fost emisă la aproximativ 2 luni după termenul fixat de persoana împuternicită pentru a aplica amenda. Mai mult decât atât, potrivit susținerilor părților împotriva procesului-verbal de contravenție a fost formulată plângere contravențională, astfel că sancțiunile și măsurile dispuse prin procesul-verbal au fost suspendate.
Potrivit susținerilor necontestate de părți, din cuprinsul raportului de expertiză topografică (f.15-20), înscris care are valoarea unui raport de expertiză extrajudiciară, construcția gardului a fost realizată pe terenul ce aparține pârâtului, astfel că demolarea construcției și efectuarea unei noi construcții pentru care s-a emis autorizația de construire nu are nici o finalitate practică.
Reținând cele de mai sus, instanța a considerat cererea formulată de reclamant neîntemeiată, astfel că aceasta a fost respinsă.
În cauză a fost formulată și cerere de intervenție în interesul reclamantului din partea intervenienților S. M. și S. Z., cererea fiind încuviințată în principiu la termenul din data de 3 martie 2011. Prin cererea de intervenție și în cadrul dezbaterii cauzei, intervenienții au solicitat admiterea acțiunii formulate de reclamant.
C. de chemare în judecată a fost respinsă, astfel că și cererea de intervenție accesorie în interesul reclamantului a fost respinsă, deoarece prin apărările formulate intervenienții nu au dus la admiterea acțiunii reclamantului.
Prin decizia civilă nr. 6/A din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureșîn dosar nr. (...) s-au respins apelurile declarate de către apelantul-reclamant
P. municipiului B. M. și apelanții-intervenienți S. Z. și S. M. împotriva sentinței civile nr. 3266/(...), pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr. (...), ca nefondate.
Au fost obligați apelanții la plata către intimatul M. V. F. C., în solidar, a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.
76 din data de 3 noiembrie 2008, întocmit de agenți constatatori din cadrul M. B. M., pârâtul M. V. F. C. a fost sancționat contravențional dispunându- se odată cu aplicare sancțiunii principale și „Prezentarea autorizației de construire";.
Fapta reținută în sarcina pârâtului a fost aceea de a fi efectuat o construcție pe str. G. P. de B. din B. M., constând într-un gard fundații și stâlpi de beton fără a deține autorizație de construire.
Potrivit înscrisurilor depuse de reclamant, înscrisuri ce reprezintă dosarul depus de pârât pentru emiterea autorizației de construire pentru gardul construit, la data de (...) a fost depusă documentația întocmită pentru obținerea autorizației de construire pentru împrejmuire proprietate pe str. G. P. de B. nr. 5 în B. M. C. depusă de pârât se află depusă la filele 38, respectiv 39 din dosar.
La data de (...), potrivit Referatului aflat la fila 37 din dosar, membrii comisiei de acord unic au propus eliberarea autorizației de construire, aceasta fiind emisă la data de (...), dată la care a fost eliberat atât acordul unic nr. 68, cât și Autorizația de construire nr. 72.
Acordul unic a fost depus la fila 36 din dosar, iar autorizația de construire la filele 34, respectiv 35.
Reprezentanta reclamantului P. M. B. M. a susținut că autorizația emisă și depusă în copie de reclamant, nu este legală, deoarece aceasta nu cuprinde semnătura secretarului M. B. M.
Analizând cuprinsul autorizației s-a reținut că în cuprinsul acesteia se regăsesc patru semnături, semnătura P.ui de la data emiterii autorizației, semnătura secretarului, semnătura arhitectului șef și semnătura persoanei care a întocmit autorizația. Astfel, s-a considerat că susținerea reclamantului nu poate fi reținută, în primul rând pentru că respectiva autorizație nu a fost anulată pentru vicii de formă, bucurându-se de prezumția de legalitate a actelor emise de autoritățile publice, iar în al doilea rând pentru că reclamantul pentru a-și susține cererea formulată invocă propria culpă în sensul că a emis o autorizație care în fapt nu este valabilă.
De asemenea, s-a constatat, analizând comparativ autorizația de la fila
34 și acordul unic depus la fila 36 că semnăturile P.ui, a Arhitectului șef și a persoanei care a întocmit înscrisurile respective apar pe ambele înscrisuri.
Cu toate acestea în cuprinsul autorizației apare un al patrulea nume-acela al secretarului și o a patra semnătură. Susținerea că această semnătură nu- i aparține acestei persoane nu a fost avută în vedere de instanță, deoarece din cele de mai sus rezultă contrariul.
N. susținerea reprezentantei reclamantului care a arătat că autorizația de construire este afișată automat la momentul depunerii cererii pentru eliberarea autorizației de construire pe site-ul P. nu a fost reținută, deoarece din cuprinsul autorizației depuse la dosarul cauzei rezultă cu certitudine faptul că aceasta a fost semnată de reprezentanții M. B. M.
În cuprinsul Sentinței civile nr. 357 pronunțate de Tribunalul
Maramureș în dosarul nr. (...) a fost admisă acțiunea formulată de intervenienții din prezenta cauză, iar pârâtul P. M. B. M. a fost obligat să efectueze toate operațiunile necesare eliberării autorizației de desființare a construcțiilor realizate fără autorizație de construire. N. în dispozitivul sentinței arătate, nici în considerentele acesteia nu s-a menționat faptul că în baza sentinței respective urmează a se desființa construcția respectivă. Având în vedere cele reținute nu s-a putut reține nici faptul că între sentința respectivă și prezenta cerere ar exista autoritate de lucru judecat. Mai mult decât atât în cuprinsul Deciziei civile nr. 1. iunie 2008 pronunțată de Curtea de A. C. în recursul declarat de M. V. F. C., pârât față de care în dosarul nr. (...), S. Z. și S. M. au renunțat la judecată, se reține că „din modul în care au înțeles să-și exercite drepturile procesuale, reclamanții au înțeles să-și asume riscul de inopozabilitate al hotărârii pronunțate în aceste condiții față de pârâtul recurent";. Așadar sentința și decizia pronunțată de Tribunalul Maramureș și Curtea de A. C. nu sunt opozabile pârâtului din prezenta cauză.
Potrivit art. 28 din Legea nr. 5. republicată, (1) O dată cu aplicarea amenzii pentru contravențiile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a) și b) se dispune oprirea executării lucrărilor, precum și, după caz, luarea măsurilor de încadrare a acestora în prevederile autorizației sau de desființare a lucrărilor executate fără autorizație ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, într-un termen stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenției. (2) Decizia menținerii sau a desființării construcțiilor realizate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia se va lua de către autoritatea administrației publice competente, pe baza planurilor urbanistice și a regulamentelor aferente, avizate și aprobate în condițiile legii, sau, după caz, de instanță. Pentru lucrări ce se execută la clădirile prevăzute la art. 3 lit. b) este necesar avizul M.ui Culturii și cultelor. (3) Măsura desființării construcțiilor se aplică și în situația în care, la expirarea termenului de intrare în legalitate stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenției, contravenientul nu a obținut autorizația necesară.
Potrivit art. 32 din Legea nr. 5. republicată (1) În cazul în care persoanele sancționate contravențional au oprit executarea lucrărilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenției, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1), organul care a aplicat sancțiunea va sesiza instanțele judecătorești pentru a dispune, după caz: a) încadrarea lucrărilor în prevederile autorizației; b) desființarea construcțiilor realizate nelegal. (2) În cazul admiterii cererii, instanța va stabili termenele limită de executare a măsurilor prevăzute la alin. (1). (3) În cazul nerespectării termenelor limită stabilite, măsurile dispuse de instanță, în conformitate cu prevederile alin. (2), se vor duce laîndeplinire prin grija primarului, cu sprijinul organelor de poliție, cheltuielile urmând să fie suportate de către persoanele vinovate.
La punctul 7 din procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 76/(...), s-a reținut ca măsură complementară dispusă:
„prezentarea autorizației de construire";, concluzia corectă fiind aceea că agentul constatator a optat pentru punerea în legalitate.
Pârâtul a depus documentația pentru emiterea autorizației.
Dispozițiile din procesul verbal de contravenție au fost suspendate ca urmare a formulării plângerii împotriva acestuia iar autorizația de construire a fost emisă la (...), în condițiile în care plângerea a fost soluționată irevocabil ulterior emiterii acesteia.
Prin urmare, apelantul-reclamant nu se află în situația reglementată de art. 32 din Legea nr. 5. republicată, care reglementează cazurile în care organul care a aplicat sancțiunea sesizează instanța de judecată pentru a se dispune desființarea construcțiilor sau oprirea imediată a lucrărilor, reclamantul solicitând de fapt instanței, în baza art. 32 din Legea nr. 5. republicată, citat eronat în cuprinsul acțiunii, să dispună o măsură care nu a fost menționată în procesul verbal de contravenție invocat drept temei al acțiunii promovate.
Autorizația de construire are număr, nr. 72/(...) și patru semnături.
Nu s-a făcut dovada anulării acesteia în condițiile legii, adresa nr.
15214/(...) neavând o asemenea semnificație - fila 27 din dosar în apel.
Din adresa nr. 15224/2009 aflată la fila 96 din dosarul de fond, rezultă că reclamantul a considerat că analizarea aspectelor legate de acea autorizație la acel moment se va putea face doar după soluționarea în mod irevocabil a dosarului nr. (...) - fila 96 din dosar, însă tot reclamantul a promovat acțiunea din dosarul (...), întemeiată în art. 32 din Legea nr. 5. citat greșit la fila 4 în dosarul primei instanțe, în cuprinsul acțiunii introductive, în situația în care cuprinsul procesului verbal de contravenție nu îndreptățea reclamantul să solicite în procedura prevăzută de art. 32 din Legea nr. 5. republicată obligarea pârâtului la desființarea lucrărilor sau autorizarea măsurii de desființare a lucrărilor.
Așa fiind, în baza art. 296 alin. 1 Cod procedură civilă, constatând că situația de fapt reținută de prima instanță rezultă și se întemeiază pe probele administrate, hotărârea fiind temeinică și că prima instanță a recurs la textele de lege corespunzătoare, pe care le-a aplicat corect, în litera și spiritul lor, hotărârea fiind legală, tribunalul a respins ca nefondate ambele apeluri declarate împotriva sentinței civile 3266/(...) a J. B. M.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, apelanții au fost obligați la cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu de avocat, justificat cu chitanța depusă la dosar.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamantul P. M. B.-M. și,respectiv, intervenienții S. M. și S. Z..
1.Prin recursul declarat de reclamantul P. M. B.-M. s-a solicitatschimbarea deciziei civile nr. 6. a T. M. în sensul admiterii acțiunii formulatede reclamantul P. municipiului B.-M.
În motivare s-a arătat că instanța de apel a înțeles în mod greșit faptul că la momentul întocmirii procesului-verbal agentul constatator a ales să solicite punerea în legalitate și faptul că gardul și stâlpii de beton erau finalizați la data controlului, pârâtul având obligația conform art. 3 lit. d din
Legea nr. 5. republicată să obțină autorizația de construire.
Mai mult, în mod fals se invocă de către pârât că autorizația de construire a fost eliberată. Conform anexei la ordinul M. D. R. și L. nr. 8.pentru aprobarea Normelor M. de aplicare a L. nr. 5., la art. 49 alin. 1 se prevede cine trebuie să semneze autorizația de construcție, alături de autoritatea administrației publice emitente autorizația de construire trebuind semnată de secretarul general ori de secretar, arhitectul șef sau persoana cu responsabilitate în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, responsabilitatea emiterii actului revenind tuturor semnatarilor.
Autorizația de construire nu a fost eliberată deoarece nu a fost semnată de secretarul municipiului B.-M., nepurtând nici semnătura înlocuitorului secretarului. Conform alin. 2 al art. 49 din Anexa la O. nr. 8. lipsa unei semnături atrage nulitatea actului.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ. și Legea nr. 5. republicată.
2.Prin recursul declarat de intervenienții S. M. și S. Z. s-a solicitat modificarea în tot a deciziei nr. 6. a T. M., admiterea apelului și în urma rejudecării admiterea acțiunii, fără cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că instanța de apel a pronunțat o hotărâre greșită și nelegală, actele de la dosar dovedind contrariul.
Se face apoi o prezentare cronologică a situației gardului edificat de către pârâtul M. V. F., identificându-se și toate adresele emise de către primărie către pârâtul intimat referitor la edificarea acestui gard.
Având în vedere toate aceste acte existente la dosar se apreciază că autorizația de care se prevalează pârâtul nu este legal emisă și nu produce nici un fel de efecte juridice, nefiind semnată de către secretarul primăriei.
Se mai precizează că din expertiza efectuată în dosarul de grănițuire rezultă că prin edificarea gardului pârâtul intimat a ocupat nelegal o suprafață de 6 m.p. din terenul intervenienților.
În probațiune s-au depus la dosar înscrisuri.
În apărare, pârâtul intimat M. V. F. C. a formulat întâmpinare prin carea solicitat respingerea recursurilor, cu cheltuieli de judecată.
În principal s-a invocat nulitatea recursurilor în condițiile art. 306 alin. 1 C.pr.civ., arătându-se că simpla evocare a unor aspecte de temeinicie nu echivalează cu motivarea recursului, deși formal este indicat pct. 9 al art. 304 C.pr.civ. în recursul declarat de P. municipiului B.-M. R. la recursul declarat de intervenienți s-a arătat că în acesta nu sunt indicate motive de nelegalitate, recursul vizând exclusiv aspecte de netemeinicie formulate raportat la corespondența dintre intervenienți și reclamant.
Pe fondul cauzei s-a arătat că argumentele recurenților nu sunt sustenabile.
Acțiunea a fost promovată fără ca în procesul verbal atacat să existe o dispoziție referitoare la desființarea construcției pusă în legalitate ulterior prin emiterea autorizației nr. 72/(...).
Din perspectiva art. 28 din Legea nr. 5. la încheierea procesului-verbal de contravenție agentul constatator putea dispune fie intrarea în legalitate, fie desființarea lucrărilor, alegându-se cea de-a doua variantă astfel cum rezultă din procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.
76/2008.
Art. 3 lit. d din Legea nr. 5., invocat de către recurentul P. municipiului B.-M. vizează împrejmuirile, mobilierul urban și alte amenajări ale spațiilor publice, în vreme ce în speța dedusă judecății se discută despre gardul unei proprietăți private.
Atâta timp cât prin procesul-verbal de constatare a contravenției s-a dispus doar măsura conexă de prezentare a autorizației de construire,dispozițiile art. 32 din Legea nr. 5. nu sunt aplicabile în cauză, reclamantul solicitând instanței să dea eficiență unei măsuri care nu a fost dispusă prin procesul-verbal de contravenție.
De altfel, așa cum recunoaște chiar reclamantul pârâtul s-a conformat solicitării de punere în legalitate, obținând autorizația de construire depusă la dosar.
După depunerea documentației în vederea eliberării autorizației, derularea ulterioară a procedurii excede competenței și diligenței intimatului pârât, responsabilitatea emiterii actului administrativ revenind conform L. nr. 5. primarului unității administrativ-teritoriale, chiar dacă nu ar fi fost emisă autorizația de construire, câtă vreme pârâtul a depus documentația necesară acesta și-a îndeplinit obligația de punere în legalitate.
Autorizația a fost legal emisă în sensul art. 7 din Legea nr. 5., pârâtul neputându-și invoca propria culpă în emiterea unui act administrativ pentru a justifica desființarea unei construcții pentru care a emis actul de autorizare.
Criticile formulate la pct. 2 din recursul reclamantului sunt formulate din perspectiva unui act normativ ulterior emiterii autorizației de construire, fiind vorba despre normele metodologice de aplicare a legii care nu pot adăuga la textul L. nr. 5..
Dispozițiile din procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției au fost suspendate ca urmare a formulării plângerii împotriva acestuia, autorizația de construire fiind emisă anterior soluționării irevocabile a plângerii.
În ceea ce privește invocarea de către intervenienți a celui de al doilea raport de expertiză efectuat în cadrul acțiunii în grănițuire s-a arătat că acest lucru a fost invocat pentru prima dată în recurs, în apel susținându-se că acest raport nu are nicio importanță în cauză. Oricum acest raport de expertiză stabilește că gardul a fost edificat pe terenul intimatului-pârât, demolarea acestuia neavând nicio finalitate practică. Este adevărat că al doilea raport de expertiză stabilește că prin edificarea gardului s-ar fi ocupat o porțiune de 6 m.p. din proprietatea intervenienților, fiind formulate însă obiecțiuni la acesta, încuviințate de către instanță.
În drept au fost invocate prevederile art. 115-118 și art. 274 C.pr.civ.
Analizând recursurile declarate de reclamantul P. M. B.-M. și, respectiv, de intervenienții S. M. și S. Z. împotriva deciziei civile nr. 6/A din 12 ianuarie
2012 a T. M., Curtea reține următoarele:
1.Recursul declarat de reclamantul P. municipiului B.-M.
R. la primul aspect criticat prin cererea de recurs se constată că singura critică adusă deciziei pronunțate în apel este aceea că instanța de apel a înțeles greșit că la momentul întocmirii procesului-verbal agentul constatator a ales să solicite punerea în legalitate, nefiind vorba practic despre o critică la adresa deciziei din punct de vedere al legalității acestei, ci din punct de vedere al temeiniciei, susținându-se practic că instanța de apel a interpretat greșit actele de la dosar, stabilind în consecință o stare de fapt nereală. Din această perspectivă critica apare ca inadmisibilă având în vedere prevederile art. 304 alin. 1 C.pr.civ. care permit cenzurarea hotărârii pronunțate în apel numai din punct de vedere al legalității acesteia.
Critica ar fi neîntemeiată chiar dacă instanța ar aprecia ca fiind incidente prevederile pct. 8 al art. 304 C.pr.civ., text de lege neindicat în recurs, dar posibil a fi reținut de instanță raportat la alin. 3 al art. 306
C.pr.civ.
Din cuprinsul procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 76/0(...) (fila 79 dosar judecătorie) rezultă că măsura luată în temeiul L. nr. 5. de către P. municipiului B.-M. a fost aceea de prezentare a autorizației de construire de către contravenientul M. V. F. C., nepunându-se deci problema interpretării greșite de către instanța de judecată a acestui proces-verbal și a mențiunilor sale, care sunt clare și explicite.
În ceea ce privește cea de-a doua critică adusă deciziei pronunțate de instanța de apel, din perspectiva pct. 9 al art. 304 C.pr.civ., se constată că într-adevăr dispozițiile legale de care se prevalează reclamantul recurent, respectiv art. 49 din anexa la N. M. de aplicare a L. nr. 5., aprobate prin O. nr. 8., au intrat în vigoare ulterior emiterii autorizației de construire a cărei valabilitate se pune în discuție, autorizația fiind emisă la data de (...) sub nr.
72 în timp ce ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial la data de (...). Raportat la principiul „. regit actum";, legea civilă neretroactivând, aceste dispoziții nu sunt incidente în cauză.
Oricum, atâta timp cât autorizația de construire nr. 72/(...) a fost eliberată, o copie de pe aceasta fiind anexată la dosar, nu se poate invoca sub nicio formă că aceasta nu a fost eliberată deoarece nu a fost semnată conform prevederilor art. 49 din anexa la O. nr. 8., punându-se în discuție valabilitatea acesteia iar nu existența sa. Valabilitatea sa nu poate fi însă discutată în prezentul cadru procesual, instanța nefiind investită în acest sens, atâta timp cât obiectul cererii de chemare în judecată constă în obligarea pârâtului la desființarea unei construcții edificate fără autorizație, în baza prevederilor art.32 din Legea nr.5..
Important de precizat raportat la obiectul acțiunii este faptul că la data introducerii acțiunii exista deja autorizație de construcție pentru lucrările a căror desființare se solicită, autorizație semnată chiar de către reclamant.
Se apreciază deci că recursul declarat de către reclamantul P. municipiului B.-M., având în vedere criticile aduse prin acesta deciziei pronunțate de tribunal, este nefondat, urmând a fi respins în temeiul art. 312 alin. 1 C.pr.civ.
Ținând cont de modul de soluționare a recursului declarat de către reclamant, aceeași va fi și soluția recursului declarat de către intervenienții accesorii S. M. și S. Z., fiind vorba despre o cerere de intervenție formulată în temeiul art. 49 alin. 3 C.pr.civ, criticile formulate în acest recurs axându- se de altfel tot pe nevalabilitatea autorizației de construire eliberată în favoarea pârâtului. C. aspecte invocate, derivând din procesul de grănițuire, nu au relevanță în cauză raportat la obiectul acesteia.
În temeiul art. 274 alin. 1 C.pr.civ. recurenții vor fi obligați la plata în favoarea intimatului M. V. F. C. a sumei de 1.500 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamantul P. M. B.- M. și, respectiv, de intervenienții S. M. și S. Z. împotriva deciziei civile nr.
6/A din 12 ianuarie 2012 a T. M. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Obligă recurenții să plătească intimatului M. V. F. C. suma de 1.500 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 22 martie 2012.
PREȘEDINTE,
J.ECĂTOR,
J.ECĂTOR,
ANA I. A. C.
C.-M. CONȚ
G., C. B.
Red.A.C./dact.L.C.C.
2 ex./(...)
J..apel: H. D. M., Ț. D.
J..fond: M. B. P.
| ← Decizia civilă nr. 2936/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 4686/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
