Decizia civilă nr. 15/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 15/A/2012
Ședința din data de 17 februarie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. C. V.
JUDECĂTOR: I.-D. C.
GREFIER: A. B.
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamanta P. E. împotriva sentinței civile nr. 981 din (...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâții intimați G. V. și C. I., având ca obiect îmbogățire fără justă cauză.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul reclamantei apelante P. E., avocat U. O. și reprezentantul pârâților intimați
G. V. și C. I., avocat U. I.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul nu este timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de 4 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care Curtea constată că la data de 08 februarie 2012, prin serviciul de registratură al instanței, pârâții intimați au depus la dosar întâmpinare, la care a fost anexată și împuternicirea avocațială a reprezentantului acestora, avocat U. I.
Reprezentantul reclamantei apelante depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru pentru apel în valoare de 4 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, chitanța CH nr. 517402195 din (...), prin care face dovada achitării diferenței de taxa judiciară de timbru pentru fond în valoare de 967,63 lei, taxă de timbru care a fost eșalonată de către prima instanță, precum și împuternicirea avocațială.
Instanța constată că apelul este legal timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de 4 alei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei și înmânează un exemplar din întâmpinare, cu reprezentantul reclamantei apelante.
Reprezentantul reclamantei apelante arată că a studiat conținutul întâmpinării și nu solicită amânarea cauzei pentru acest motiv, de asemenea arată că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Reprezentantul pârâților intimați arată că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond asupra apelului.
Reprezentantul reclamantei apelante solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, constatând că, în mod greșit, aceasta a rezolvat fondul cauzei, prin constatarea inadmisibilității cererii introductive, reclamanta apreciind că nu există o altă cale legală pentru valorificarea dreptului său, contrar aprecierilor instanței de fond, toate actele juridiceîncheiate, fiind sau revocate, sau au încetat a produce efecte, susținând pe larg motivele invocate în memoriul de recurs de la dosar. S. de asemenea obligarea pârâților intimați la restituirea sumei menționate în memoriul de recurs, cu titlu de îmbogățire fără justă cauză, cu dobânda legală aferentă sumei respective și la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru și timbru judiciar.
Reprezentantul pârâților intimați solicită respingerea apelului, ca nefondat și obligarea reclamantei apelante la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorar avocațial, conform chitanței pe care o depune la dosar, susținând pe larg motivele invocate în întâmpinare.
Apreciază că, prima instanță a analizat cererea reclamantei prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, s-a reținut că între părți s-au încheiat o serie de contracte, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, că suma încasată respectiv adjudecarea imobilului s-a realizat în baza convențiilor încheiate între părțile litigante, că bunul a ieșit din patrimoniul reclamantei atâta timp cât a constituit garanție ipotecară.
De asemenea arată că în speță nu poate fi vorba despre îmbogățire fără justă cauză a pârâților în detrimentul reclamantei, întrucât existența în patrimoniul pârâtului G. V. a sumei pretinse de reclamantă este justificată cu antecontractul de vânzare cumpărare încheiat în (...) și cu contractul autentic de vânzare cumpărare din (...), iar existența în patrimoniul pârâților a terenului în suprafață de 4200 mp este justificată cu actul de adjudecare din (...). Dimpotrivă pârâții au rămas păgubiți cu suma de 7507
E. pe care nu au mai recuperat-o de la apelantă.
În replică, reprezentantul reclamantei apelante arată că, referitor la susținerea că nu mai există o altă cale legală pentru valorificarea dreptului reclamantei, arată că, în primul rând o nouă acțiune ar fi blocată prin prescripție, iar în al doilea rând, trebuie avut în vedere că relația juridică a părților este unică, nefiind încheiate și alte contracte, prezenta acțiune fiind singura cale pentru ca reclamanta să își recupereze banii.
Reprezentantul reclamantei apelante solicită a se reține faptul că, din susținerile reprezentantului pârâților, acesta a recunoscut că ar fi avut la dispoziție un alt mijloc juridic pentru a-și recupera banii, însă în prezent este prescris.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 981 din (...), pronunțată de Tribunalul Cluj îndosarul nr. (...) s-a admis excepția inadmisibilității.
S-a respins ca inadmisibilă acțiunea civilă formulată de reclamanta P.
E., împotriva pârâților G. V. și C. I.
A fost obligată reclamanta să achite pârâților 8000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele: Acțiunea promovată de reclamantă are ca obiect obligarea pârâților în solidar, la plata sumei de 142.240 euro și a dobânzilor aferente, începând cu data de (...)" cu titlu de îmbogățire fără justă cauză, suma transferată de reclamantă și rămasă în detenția pârâților, fără cauză și fără a exista nici o legătură de cauzalitate între diminuarea patrimoniului reclamantei cuaceastă sumă și creșterea fără temei a patrimoniului pârâților cu aceiași sumă. ";.
Suma pretinsă de reclamantă constituie contravaloarea imobilului evidențiat în Cf nr. 4188 B. nr. cad. 681, care a format obiectul mai multor tranzacții încheiate între reclamantă și pârâți.
Atât în motivarea cererii cât și în concluziile scrise ca urmare a punerii în discuție a excepției inadmisibilității reclamanta a arătat că a virat inițial suma a cărei restituire o cere în baza unui contract de vânzare-cumpărare cu preț simulat, ca avans de preț, iar pentru faptul că nu a achitat întregul preț prin prestație echivalentă pârâții au executat silit obligația de plată a restului de preț, redevin proprietari ai imobilului vândut și fără a exista o cauză juridică a acestui fapt dețin în patrimoniu atât imobilul vândut inițial cât și avansul.
Între părțile în litigiu s-au încheiat o serie de contracte, în măsura în care au fost prezentate de către părți, tribunalul punând în vedere acestora să le depună, acestea fiind în ordine cronologică următoarele:
- antecontractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat în
(...) prin care se promite vânzarea de către pârâtul G. V. în favoarea reclamantei a terenului în suprafață de 4200 mp din extravilanul localității B. pentru suma de 285.600 euro din care s-a achitat suma de 42.840 euro la momentul încheierii actului, 99.960 euro, adică 35 % se va achita la (...), iar suma de 142.8000 euro adică 50%, se va achita în următoarea modalitate: 46.800 euro în (...), iar 96.000 euro prin prestație prin echivalent, respectiv reclamanta s-a obligat să transfere dreptul de proprietate asupra trei apartamente fiecare de câte 2 camere din imobilul/imobilele ce le va ridica pe teren,
-contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul 579/(...) de BNP T. C.- V. prin care s-a vândut terenul menționat pentru prețul de 554.000 lei achitat, preț recunoscut de către părțile litigante ca fiind simulat raportat la antecontractul precizat anterior
- antecontractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat în
(...) (fila 37-39) prin care reclamanta promite vânzarea în favoarea pârâtului C. I. a unui apartament din imobilul ce urmează a fi edificat pe terenul vândut, prețul fiind stabilit la suma de 135.000 lei pe care l-a încasat la data semnării actului
- antecontractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat în
(...) prin care reclamanta promite vânzarea în favoarea pârâtului G. V. a două apartamente din imobilul ce urmează a fi edificat pe terenul vândut, prețul fiind stabilit la suma de 99.000 lei pentru fiecare, pe care l-a încasat la data semnării actului
-antecontractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat în (...) prin care reclamanta promite vânzarea în favoarea pârâtului G. V. a două apartamente din imobilul ce urmează a fi edificat pe terenul vândut, prețul fiind stabilit la suma de 60.000 euro care se consideră achitat ca prestație echivalentă conform antecontractului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat în (...)
-contractele de împrumut autentificate sub nr. 943 și 944/(...) de către BNP
M. R. L. (filele 45-52) prin care pârâții împrumută reclamantei suma de
64.000 euro, pârâtul G. V. și 45.000 euro, celălalt pârât, stabilindu-se o ipotecă de rangul I, respectiv II asupra terenului menționat anterior, despre care reclamanta a arătat că au fost simulate, reprezentând o garanție arestului de preț neachitat sau a obligației de a transfera proprietatea asupra unor apartamente, iar pârâții au susținut că de fapt reprezintă o novație obiectivă.
Pârâții prevalându-se de aceste din urmă contracte ca urmare a neachitării sumelor de bani au executat-o pe reclamantă adjudecând imobilul în contul creanțelor lor pentru prețul de 101.493 euro.
Cu toate acestea, în mod injust în opinia reclamantei așa cum s-a arătat anterior pârâții au încasat atât avansul de 42.840 euro din antecontractul privind terenul și au adjudecat și terenul în cele din urmă.
T. a apreciat însă că suma încasată respectiv adjudecarea imobilului s-a realizat în baza convențiilor încheiate între părțile litigante aceasta având mijloace judiciare speciale pentru constatarea nevalabilității sau constatarea simulării unora dintre acestea cu eventuala consecință a restituiri unor sume de bani achitate, fiind lipsit de relevanță faptul că valoarea terenului a scăzut foarte mult raportat la momentul încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare al acestui imobil când s-a stabilit un preț de 285.600 euro față de 101.493 euro cu cât s-a adjudecat în contul creanței și că în cele din urmă acest bun a ieșit din patrimoniul reclamantei atâta timp cât a constituit garanție ipotecară.
În literatura de specialitate s-a apreciat că una dintre condițiile juridice ale intentării acțiunii în restituire este absența oricărui alt mijloc juridic pentru recuperarea de către cel care și-a micșorat patrimoniul a pierderii suferite, vorbindu-se în acest sens despre caracterul subsidiar al acțiunii de restituire întemeiată pe îmbogățirea fără justă cauză.
Altfel spus, însărăcitul poate recurge la această acțiune doar atunci când el nu are și nici nu a avut o altă cale de drept, nici o altă acțiune în justiție pentru valorificarea dreptului său la reparație.
Practica judecătorească a subliniat că acțiunea din contract exclude acțiunea pentru îmbogățirea fără just temei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal reclamanta, solicitând desființarea și trimiterea spre rejudecare constatând că prima instanță în mod greșit a soluționat cauza fără a intra în cercetarea fondului, prin constatarea inadmisibilității acțiunii.
În motivarea apelului reclamanta a arătat că nu există o altă cale legală pentru valorificarea dreptului său, toate actele juridice încheiate între părți fiind sau revocate sau și-au încetat efectele.
În contractul autentic inițial prin care intimații au înstrăinat terenul apelantei, s-a menționat că prețul s-a achitat integral, deși în fapt exista un rest de plată.
Restul de plată a fost novat în obligația de a transmite un drept real, asupra unei construcții viitoare pe care urma să o edifice apelanta asupra terenului.
Deoarece ridicarea construcției întârzia, obligația a fost novată în aceea de obligație de a restitui la scadență un împrumut simulat.
Cum suma „împrumutată"; nu a fost restituită la scadență, intimații au adjudecat terenul aflat inițial tot în patrimoniul lor, reținând și prețul achitat inițial de apelantă.
Urmare a acestor acte juridice încheiate între părți apelanta solicită obligarea pârâților la restituirea sumei de 142.240 euro, cu titlu de îmbogățire fără justă cauză, fiind incident art. 992 Cod civil, întrucâtpârâții, în deplină cunoștință de cauză, prin manopere comune, au primit și păstrat ce nu le era în debit.
Prin întâmpinarea formulată (f. 9-10) intimații au solicitat respingerea apelului ca nefondat și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
În susținerea întâmpinării au arătat că nu sunt îndeplinite cerințele art. 297 Cod proc.civ., pentru trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât din considerentele hotărârii primei instanțe rezultă că aceasta a analizat cererea reclamantei, reținând corect că reclamanta avea la dispoziție alte mijloace judiciare la care să apeleze.
Analizând apelul formulat prin prisma motivelor invocate, curteaconstată că acesta este nefondat, urmând a fi respins.
Reclamanta a promovat prezenta acțiune în pretenții, întemeindu-și cererea pe principiul îmbogățirii fără justă cauză.
Între părți s-au încheiat în perioada (...)-(...) mai multe contracte, având ca obiect terenul în suprafață de 4200 mp situat în loc. B., promisiunea reclamantei de vânzare a unor apartamente din construcția ce urma să o edifice asupra acestui teren în favoarea fiecăruia dintre cei doi pârâți, precum și un împrumut acordat de către cei doi pârâți reclamantei, garantat cu ipotecă asupra terenului în suprafață de 4200 mp.
Succesiunea în timp și conținutul actelor juridice a fost prezentată anterior, în expunerea considerentelor hotărârii primei instanțe.
Reiese că între părți au fost încheiate mai multe contracte prin care acestea și-au remis reciproc sume de bani: reclamanta pârâților în schimbul terenului în suprafață de 4200 mp, pârâții reclamantei în schimbul apartamentelor pe care aceasta a promis să le vândă, precum și cu titlu de împrumut.
Existența acestor acte juridice încheiate între părți dă posibilitatea fiecărei părți contractante ca în ipoteza neîndeplinirii obligațiilor asumate prin acestea să recurgă la proceduri judiciare, fie în vederea obținerii pe cale judecătorească a contraprestației, fie în vederea rezilierii și repunerii părților în situația anterioară încheierii acestor acte.
Așa cum reiese din sentința civilă nr. 5. a J. C.-N. (f. 59-66 dosar fond), reclamanta a și recurs la o astfel de procedură, solicitând în contradictoriu cu pârâții din prezentul dosar constatarea nulității absolute a contractelor de împrumut cu garanție imobiliară, autentificate sub nr.
943/(...) și sub nr. 944/(...) și restabilirea situației anterioare. Prin hotărârea menționată acțiunea reclamantei a fost respinsă.
Având în vedere existența unor contracte încheiate între părți, curtea constată că, în mod corect, raportat la caracterul subsidiar al acțiunii întemeiate pe principiul îmbogățirii fără justă cauză, prima instanță a dat eficiență excepției inadmisibilității acțiunii promovate de către reclamantă.
Recurgerea la o acțiune fundamentată pe acest principiu, este admisibilă în situația în care partea nu are la dispoziție nici un alt mijloc juridic pentru a-și recupera bunul pierdut din patrimoniul său, care, fără a exista nicio justificare legală, a intrat în patrimoniul altei persoane, sporindu-l.
În speță însă reclamanta a încheiat cu pârâții mai multe contracte în baza cărora a remis acestora sume de bani cu privire la care susține că patrimoniul i-a fost diminuat cu suma pe care o solicită în prezenta acțiune.
La rândul lor, pârâții au remis acesteia diverse sume de bani.
Existând aceste contracte, în vederea valorificării pretențiilor reclamanta are la îndemână promovarea unor acțiuni grefate pe răspunderea civilă contractuală. Posibilitatea promovării acestora o exclude pe aceea a promovării unei acțiuni grefate pe răspunderea întemeiată pe îmbogățirea fără just temei.
Prin urmare, statuările primei instanțe sub aspectul inadmisibilității prezentei acțiuni sunt întemeiate.
Potrivit art. 137 alin. 1 Cod proc. civ., instanța se pronunță întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii. Excepția inadmisibilității se încadrează în categoria excepțiilor de fond, astfel încât, critica potrivit căreia în mod greșit instanța nu a cercetat fondul cauzei nu este întemeiată.
În fine, este de menționat faptul că novația, ca mijloc de transformare a obligației, a fost invocată pentru prima dată în apel, potrivit art. 294 alin. 1 Cod proc. civ., schimbarea cauzei cererii de chemare în judecată nefiind admisibilă în calea de atac.
Pentru aceste considerente, în baza art. 296 Cod proc.civ., apelul va fi respins ca nefondat.
În temeiul art. 274 alin. 1 Cod proc.civ., apelanta va fi obligată să plătească intimaților G. V. și C. I. suma de 9.920 lei, cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu avocat (f. 15).
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta P. E. împotriva sentinței civile numărul 981 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosarul numărul (...) pe care o menține.
Obligă pe apelantă să plătească intimaților G. V. și C. I. suma de
9.920 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 17 februarie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER M. C. V. I. D. C. A. B.
Red. MV dact. GC
5 ex/(...)
Jud.primă instanță: O.C.T.
| ← Decizia civilă nr. 4605/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 58/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
