Decizia civilă nr. 1625/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1625/R/2012
Ședința publică din 5 aprilie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: ANA I. JUDECĂTOR: T.-A. N.
JUDECĂTOR: A.-A. P. GREFIER: C. B.
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamantul C. M. A. împotriva S.ui R. prin Ministerul Finanțelor Publice, având ca obiect despăgubiri prevăzute de L. nr. 2..
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință a termenului din 29 martie 2012, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 5 aprilie 2012.
C U R T E A
Prin acțiunea promovată la (...) reclamantul C. M. A. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că regimul comunist a luat din motive politice măsuri administrative abuzive împotriva lui în perioada 1980-1988, calitatea lui de luptător în rezistența anticomunistă prin atitudinea lui de revoltă împotriva regimului comunist, de criticare și satirizare a acestui în spectacole publice, fapt ce a condus la luarea din motive politice a măsurilor administrative împotriva lui, acordarea drepturilor și despăgubirilor prevăzute de lege pentru persoanele oprimate politic.
Reclamantul a arătat că măsurile administrative cu caracter politic luate împotriva sa au constat în: interdicția de a participa la un festival internațional în străinătate, interdicția de a i se da de la T. R. caseta cu înregistrările sale proprietate personală; interdicția de a participa la F. de J. de la S. interdicția de a mai participa la orice activitate culturală și reprezentație publică în unele zone din țară, cum ar fi Hunedoara, Caransebeș, M. N., arestarea lui pe scenele de reprezentație publică sau direct de pe stradă, bătaia și amenințarea lui cu pușcăria sau cu moartea, nerecunoașterea valorii lui profesionale, a calității muncii lui în domeniul creației și a pregătirii de programe artistice, forțarea acceptării deportării sub amenințarea cu pușcăria sau cu moartea, continuarea amenințărilor cu moartea și în afara granițelor R., respectiv în U.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că în perioada 1980-1988 i s-au aplicat aceste măsuri, măsuri care au fost consecința acțiunilor sale, considerate acțiuni politice instigatoare la adresa regimului comunist, așa cum ar fi refuzul de a folosi versuri patriotice sau care proslăveau Partidul Comunist în compozițiile sale muzicale, folosirea în reprezentații artisticepublice în compozițiile sale muzicale a unor versuri considerate instigatoare împotriva regimului comunist și a ideologiei sale,interpretarea în reprezentații artistice publice de piese muzicale cu versuri considerate instigatoare la credință religioasă, într-un stat care propovăduia ateismul; atitudine împotriva xenofobiei reprezentanților politici privind interpretarea în reprezentații artistice publice de piese muzicale de factură țigănească, fie preluate ca atare și interpretate în limba țigănească, fie compoziții proprii, cântate în limba română; folosirea în reprezentații artistice publice a parodiei, a satirei politice, pentru exprimarea opoziției împotriva situației dezastruoase produse de regimul comunist; imitarea satirică și parodierea politică a lui C. și a altor personalități „marcante" ale timpului, în reprezentațiile sale artistice publice; refuzul său categoric de a deveni membru al UTC și de a plăti cotizație; refuzul său categoric de a deveni membru al PCR și de a plăti cotizație. Acestea au fost, ca artist, armele sale de protest și luptă împotriva regimului comunist, care, prin acțiunile de represiune politică și măsurile administrative luate împotriva sa, i-au distrus cariera artistică și i-au dictat în final, sub forța psihică a amenințărilor cu pușcăria și cu moartea, deportarea „voluntară" din R. și forțarea stabilirii domiciliului său în străinătate.
În motivarea acțiunii reclamantul s-a mai referit și la faptul că a fost expulzat din Ungaria, dar că nu a respectat ordinul de expulzare, rămânând pe teritoriul U. încă o perioadă de 3 luni, după care, prin „. unei cunoștințe întâmplătoare a obținut o audiență la nivel înalt ca să nu fie expulzat în R.";. Ulterior, a plecat în D.emarca, s-a înscris în Uniunea Mondială a R.ilor Liberi, a dat interviuri la ziare și televiziuni din Ungaria și Germania, a susținut emisiuni la R. E. L., etc.
La (...) reclamantul și-a precizat acțiunea, urmare apariției Deciziei nr. 1358/2010 a Curții Constituționale, arătând că despăgubirile materiale pe care intenționează să le solicite nu privesc prejudiciile morale suferite, ci țin de recunoașterea unui statut câștigat, nerecunoscut abuziv de către statul dictatorial comunist, de prestarea de servicii artistice neplătite și de interdicțiile impuse din cauza statutului său politic afișat împotriva regimului comunist din R..
În motivarea precizării de acțiune, reclamantul a arătat că folosirea armelor sale de protest împotriva regimului comunist a avut ca efect represiunea politică și măsurile administrative de ordin politic luate împotriva sa prin distrugerea carierei artistice și prin impunerea, sub forța psihică a amenințărilor cu pușcăria și moartea, plecării lui din țară și stabilirea forțată a domiciliului său în afara R., prin stabilirea în final în D.emarca, unde i s-a acordat azil politic, ca recunoașterea luptei sale anticomuniste în R. și în afara ei.
La (...) reclamantul a depus o nouă precizare de acțiune, prin care a arătat că prin punctul c al acțiunii sale nu a cerut despăgubiri morale, ci despăgubiri materiale, care însă nu vizează art. 5 alin. 1 teza l din L. nr.
2..
Reclamantul a arătat că, urmare recunoașterii cererilor lui de la pct. a și b din acțiune, solicită recunoașterea vechimii în muncă de 1 an și 6 luni pentru fiecare an din cei 13 petrecuți în afara țării, recunoașterea pe lângă cei 5,5 ani din cartea de muncă, a perioadei de stagiu militar de 1,5 ani și a perioadei de 7 ani cât a activat pe scenele din R., ca vechime în muncă.
Reclamantul a mai solicitat recunoașterea valorii sale artistice și profesionale de grad 1 șef orchestră și nu grad 2 instrumentist și, prinurmare, obligarea pârâtului la plata despăgubirilor materiale de 191.052 lei reprezentând salariul care i s-ar fi cuvenit în calitate de șef de orchestră, sume în care sunt incluse și drepturile de autor și, de asemenea, acordarea drepturilor celor încadrați la art. 1 din L. nr. 118/1990.
Examinând acțiunea promovată, curtea reține următoarele:
Potrivit art. 1 alin.1 din L. nr. 2., constituie condamnare cu caracter politic orice condamnare dispusă printr-o hotărâre judecătorească definitivă, pronunțată în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, pentru fapte săvârșite înainte de data de 6 martie 1945 sau după această dată și care au avut drept scop împotrivirea față de regimul totalitar instaurat la data de 6 martie 1945, iar conform alin. 3 constituie, de asemenea, condamnare cu caracter politic și condamnarea pronunțată în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 pentru orice alte fapte prevăzute de legea penală, dacă prin săvârșirea acestora s-a urmărit unul dintre scopurile prevăzute la 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a G. nr. 2. privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în R., aprobată cu modificări și completări prin nr. 5., cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit prevederilor art. 3, constituie măsură administrativă cu caracter politic orice măsură luată de organele fostei miliții sau securități, având ca obiect dislocarea și stabilirea de domiciliu obligatoriu, internarea în unități și colonii de muncă, stabilirea de loc de muncă obligatoriu, dacă au fost întemeiate pe actele normative enunțate la lit a-f.
Conform art. 4 alin. 2 din L. nr. 2., persoanele care au făcut obiectul unor măsuri administrative, altele decât cele prevăzute la art. 3, pot, de asemenea, solicita instanței de judecată să constate caracterul politic al acestora. Prevederile art. 1 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
În raport de dispozițiile acestor texte de lege, problema esențială de care depinde soluționarea justă a prezentei cauze este aceea de a se stabili în ce măsură susținerile reclamantului se circumscriu acestor prevederi.
Cu privire la măsurile constând în interdicția de a participa la un festival internațional în străinătate, interdicția de a i se restitui de către T. R. caseta cu înregistrările sale proprietate personală; interdicția de a participa la F. de J. de la S. interdicția de a mai participa la orice activitate culturală și reprezentație publică în unele zone din țară, cum ar fi Hunedoara, Caransebeș, M. N., curtea reține :
Reclamantul este născut la data de 5 mai 1956 în C.-N. și a exercitat profesia de artist liber profesionist, așa cum rezultă din atestatul eliberat de C. C. și E. S. sub nr. 8136/(...) (f. 29).
În cauză au fost audiați martorii N. P. L. și L. D. M., de către instanța de fond, instanță la care au fost depuse și declarațiile extrajudiciare ale tatălui reclamantului, ale numitului D. P. M., F. V. A. și P.
V. H.
Martorii N. P. L. și L. D. M., au fost reaudiați de către instanța de recurs, după casarea prin decizia civilă nr. 2/R/(...) a sentinței pronunțată de T. C.
Declarațiile martorilor audiați în cauză cu privire la aceste aspecte sunt contradictorii. Astfel, martorul L. D. M. a declarat în fața instanței de fond că în perioada 1984 - 1985 și chiar 1986, că reclamantului i se interzicea participarea la spectacole, pentru că, cântecele acestuiaconțineau mesaje la adresa regimului comunist sau pentru că reclamantul imita personaje importante ale vremii, că erau anulate unele spectacole la care urma să participe și reclamantul. D. că se pune întrebarea, raportat la această declarație, respectiv la faptul că reclamantul era cunoscut ca manifestând împotriva regimului comunist prin mijloace proprii specifice muncii de artist, cum este totuși posibil ca reclamantul să fie autorizat în anul 1986, ca artist liber profesionist.
Același martor a declarat, cu ocazia reaudierii lui, că împreună cu reclamantul au fost reținuți pe perioade de câteva ore, cu ocazia unor spectacole, unde reclamantul ar fi spus bancuri pe seama regimului comunist sau ar fi imitat pe președintele R., că au fost duși la sediul miliției din A. și M. N., că l-a văzut pe reclamant de două ori cu urme de lovituri în urma acestor rețineri, dar că nu a asistat la agresarea reclamantului, că el, martorul nu a fost agresat „. pentru că era mai mic de statură și avea doar vârsta de 16-17 ani";. Martorul a arătat că nu s-au luat măsuri aspre împotriva reclamantului, pentru că doar a ironizat regimul comunist și anumite personalități ale vremii, iar manifestarea era voalată sub o formă civilizată.
Același martor, ca de altfel și martorul N. P. L., au arătat însă că, cu ocazia acestor rețineri nu li se întocmeau acte și că, de fiecare dată, în sprijinul lor interveneau persoane sus puse, respectiv S. N., șeful trupei de cascadori, care interveneau în favoarea lor până la nivelul conducerii superioare de partid, respectiv N. C.
Același martor, declarația acestuia fiind în concordanță cu cea a martorului N. P. L., a declarat că reclamantul a fost reținut pe perioade scurte de timp de câteva ore după spectacolele de la M. N., A. și T., din cauza atitudinii reclamantului de opoziție față de regimul comunist. Prin martorii audiați reclamantul nu a dovedit însă în mod concret în ce constau manifestările lui de opoziție față de sistemul comunist, așa cum afirmă, susținerile lui nefiind credibile în condițiile în care tatăl lui era colonel de securitate, iar, așa cum rezultă din declarațiile martorilor, în sprijinul lui interveneau persoane sus puse în sistemul comunist, ajungându-se până la N. C.
Declarația martorului N. P. L. este contradictorie și cu privire la următorul aspect:
La instanța de fond martorul a declarat că reclamantul a obținut atestatul de instrumentist emis de M. C., deși la concurs a participat pentru gradul de dirijor și solist instrumentist, că reclamantul avea o pregătire corespunzătoare gradului pentru care s-a prezentat la examen, însă, cu toate acestea a obținut un grad inferior din cauza repertoriului neadecvat, respectiv pentru faptul că în repertoriul lui nu se regăseau cântece patriotice.
Cu ocazia reaudierii lui, același martor arată că îndeplinea funcția de referent la C. J., că reclamantul nu avea studii de specialitate, el fiind autodidact, textier și compozitor al propriilor cântece. În această situație se pune întrebarea când a declarat real martorul, cu ocazia audierii de către instanța de fond sau cu ocazia reaudierii lui. Declarația acestuia cu ocazia reaudierii lui este cea reală, fiind confirmată de poziția acestuia de referent la consiliul județean, calitate care conferea posibilitatea să cunoască realitatea.
Același martor a mai declarat că știe despre reținerea reclamantului pentru o oră sau două, că reclamantului i s-au luat declarații și că a fostatenționat să nu mai folosească texte cu mesaj anticomunist, doar din spusele reclamantului și ale prietenilor.
D., este firesc să se pună întrebarea în ce constă caracterul politic al acestor măsuri în raport de cele reținute în aliniatele precedente, curtea apreciază că dovada substratului acestor măsuri administrative, al căror caracter politic solicită reclamantul a fi constatat, nu a fost făcută prin declarațiile martorilor audiați în cauză și nici prin acte, deși reclamantul avea această obligație, conform art. 1169 Cod civil. A. nr. P nr. 2. (f. 62), confirmă faptul că pe numele reclamantului nu au fost identificate documente, dosare întocmite de fosta securitate, că nu s-a putut identifica o fișă de cartotecă pe numele reclamantului sau părinților săi, că în arhiva CNSAS în dosarul informativ I5128 se află o pagină anexată, pagină aflată la f 72, din care rezultă că reclamantul a plecat în data de (...) în vizită în republica P.ulară Ungaria, și că la expirarea termenului de ședere a refuzat înapoierea în țară.
În legătură cu constrângerea de a părăsi țara susținută de reclamant, instanța reține următoarele:
Așa cum s-a dovedit, reclamantul a plecat din țară la data de (...) în vizită în Republica P.ulară Ungaria, iar la expirarea termenului de ședere a refuzat înapoierea în țară.
Reclamantul nu a dovedit că acest lucru i-a fost impus, iar susținerea lui nu este credibilă în condițiile în care este știut că regimul comunist proceda la arestarea și întemnițarea persoanelor care manifestau opoziție față de acest sistem, tocmai pentru a face imposibilă manifestarea publică a atitudinii lor față de regimul comunist și nicidecum la trimiterea lor în străinătate, unde existau alte și reale posibilități de manifestare a opoziției față de regimul comunist. A susține că reclamantul a fost obligat să plece din țară, ridică serioase semne de întrebare cu privire la credibilitatea acestei susțineri, în condițiile în care sunt cunoscute multe personalități care au luptat public împotriva regimului comunist, care nu au fost determinate să plece în străinătate, ci dimpotrivă, întemnițate, fără ca sprijinul lor să intervină persoane sus puse din sistemul comunist pentru eliberarea lor.
Martorii audiați în cauză au confirmat plecarea reclamantului din țară, dar nu cunosc motivul plecării. Declarațiile lor că reclamantul a fost determinat să plece din țară pentru că „structurile vremii doreau să spargă gruparea de artiști"; este necredibilă, în condițiile în care regimul comunist nu permitea plecarea din țară a persoanelor opozante, tocmai în scopul de a le împiedica să ajungă în străinătate, unde existau alte posibilități de manifestare ale opoziției față de regimul comunist. De altfel, martorul L. D. M. a arătat că, din discuțiile cu prietenii, a aflat că reclamantul „a dispărut, a fost trimis, ori nu mai vine în țară";, declarație care confirmă cele reținute cu privire la plecarea acestuia din R..
Reclamantul nu a dovedit studiile pe care le are, nici premiile naționale pentru cel mai bun instrumentist pe care susține că le-a primit, nici faptul câștigării locului 2 pe țară în calitate de dirijor de estradă. CD-ul depus la dosar în legătură cu care reclamantul arată că piesele au fost compuse înainte de plecarea lui din R., nu dovedesc susținerile acestuia, după cum reclamantul nu a dovedit nici existența unei casete cu înregistrările sale pretins reținută de T. R..
Reclamantul a susținut că nu i s-a acordat titlu de dirijor, dar s-a dovedit că reclamantul nu avea studii de specialitate, fiind absolvent de liceu, el fiind autodidact, textier și compozitor al propriilor cântece.
Prin urmare, reclamantul nu a dovedit susținerile sale la care instanța s-a referit, după cum nici cele cu privire la invitația personală pe care a avut-o pentru stagiunea anului 1980 la L., invitațiile pe care le-a avut la alte festivaluri din țară. De fapt, reclamantul nu deține nici un act cu care să dovedească susținerile sale.
În motivarea acțiunii reclamantul s-a referit și la faptul că a fost expulzat din Ungaria, dar că nu a respectat ordinul de expulzare, rămânând pe teritoriul U. încă o perioadă de 3 luni, după care, prin „. unei cunoștințe întâmplătoare a obținut o audiență la nivel înalt ca să nu fie expulzat în R.";. Ulterior, a plecat în D.emarca, s-a înscris în Uniunea Mondială a R.ilor Liberi, a dat interviuri la ziare și televiziuni din Ungaria și Germania, a susținut emisiuni la R. E. L., etc. Reclamantul nu dovedește susținerile sale prin probe, iar actele de la f. 33, prin care i se comunică aprobarea cererii de adeziune ca membru activ al Uniunii Mondiale a R.ilor
Liberi, nedatată, copiile adreselor emise de A. D., în care se arată că reclamantul este liber să intre pe teritoriul D. și să rămână acolo pe o perioadă de 90 de zile fără deținerea unei vize, că primilor 4 cetățeni români care au solicitat azil politic li s-a acordat statutul de refugiați, nu confirmă caracterul politic al măsurilor administrative aplicate de S. R. în perioada
1980-1988.
Declarația tatălui reclamantului este apreciată de instanță ca fiind făcută pro causa, iar declarațiile celorlalți martori ca nefiind administrate în condiții de contradictorialitate.
În contextul acestor rețineri, instanța apreciază că măsurile invocate de reclamant la pct. 1-8 din acțiune nu se circumscriu dispozițiilor art. 1-4 din L. nr. 2., neavând caracter politic, motiv pentru care, curtea va respinge ca nefondată acțiunea promovată de reclamantul C. M. A.
În ce privește acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă, curtea constată că raportat la dispozițiile art. 4 din OUG nr.
2., competența în această materie revine Comisiei pentru constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă, comisie căreia reclamantul avea posibilitatea să i se adreseze, iar ulterior, în cazul în care era nemulțumit de decizia pronunțată, avea posibilitatea să o atace în justiție.
Cererea de acordare a drepturilor prevăzute de art. 4, 8 și 9 din L. nr.
118/1999 este condiționată de parcurgerea procedurii prevăzută de acest act normativ, astfel că solicitarea reclamantului nu se încadrează în prevederile Legii nr. 2.. De altfel reclamantul a urmat această procedură, procedură soluționată prin H. nr. 2. iunie 2010, prin care a fost respinsă cererea reclamantului și prin decizia nr. 154/(...) prin care i-a fost respinsă contestația.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge acțiunea formulată de reclamantul C. M. A., dom. în C.-N., str. A. J. nr.9 apartamentul 7, împotriva pârâtului S. R. prin Ministerul
Finanțelor Publice - Prin D. G. a F. P. C., cu sediul în C.-N., P-ța A.I. nr. 19.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 5 aprilie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER ANA I. A.-T. N. A. A. P. C. B.
Red. A.I. dact. GC
2 ex/(...)
← Decizia civilă nr. 291/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 444/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
---|