Decizia civilă nr. 291/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. (...)
D. CIVILĂ NR. 291/R/2012
Ședința publică din data de 25 ianuarie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:
M.-C. V.
JUDECĂTORI:
A.-T. N.
A.-A. P.
G.:
M.-L. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul B. G., împotriva sentinței civile nr. 1914 din 19 octombrie 2011, pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosar nr. (...), privind și pe pârâtul P. O. V. DE S., având ca obiect plângere în baza legii nr. 1..
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reclamantul-recurent B. G., asistat de avocat B. I.-R., lipsă fiind reprezentantul pârâtului-intimat P.
O. V. de S.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 20 și
23 ianuarie 2012, pârâtul-intimat a depus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ți în consecință menținerea sentinței recurate. Se comunică un exemplar din întâmpinare reprezentantei reclamantului-recurent.
Reprezentanta reclamantului-recurent, pentru a justifica cheltuielile de judecată, depune la dosar chitanțele prin care se atestă achitarea onorariului avocațial și un bon de benzină pentru a justifica cheltuielile de transport la instanță.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat., Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta reclamantului-recurent susține recursul așa cum a fost formulat în scris, solicită admiterea acestuia, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii și în consecință anularea dispoziției nr. 298 din
30 ianuarie 2009 emisă de P. O. V. de S. și restituirea în natură, prin schimb sau echivalent, a terenului în suprafață de 0,40 ha situat în intravilanul orașului V. de S., cu cheltuieli de judecată conform dovezilor depuse la dosar. S. recurată este netemeinică și nelegală, și criticabilă prin prisma dispozițiilor art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod procedură civilă. Apreciază că nu este corectă concluzia instanței de fond potrivit căreia terenul a cărei restituire se solicită a fost proprietatea altor persoane decâtreclamantul, astfel că acesta nu este persoană îndreptățită la restituire. La dosar au fost depuse acte din care rezultă că bunicul reclamantului, a cumpărat în anul 1929 terenul situat în locul numit „., l-a înscris în registrul agricol și la deținut până la preluarea în C. P. la CAP s-a făcut scriptic de la persoana înscrisă în registrul agricol. După decesul bunicului său, reclamantul împreună cu tatăl sau au continuat să folosească acest teren, pe care l-au cultivat până în anul 1984. Și după preluarea terenului la CAP aceștia au continuat să îl folosească. La dosar a fost depusă o adresă emisă de P. O. V. de S. prin care se confirmă realitatea înscrierilor din registrul agricol și registrul de înscriere în C. În anul 1973, dreptul de proprietate asupra terenului din CF 3421 V. de S., nr. top 1694 a fost întabulat în favoarea S.ui Român cu titlu de drept de prescripție extinctivă în condițiile aplicării Decretului nr. 218/1960 și 712/1966. Ulterior acest topografic a fost dezmembrat și transcris în CF 8899 unde s-a întabulat dreptul de proprietate în favoarea SC Movis SA, cu titlu de drept de aplicare a L. nr. 1. și HG nr. 8.. Notificarea recurentului a fost trimisă la A., însă prin decizia nr. 168/(...) a fost declinată la P. O. V. de S., cu motivarea că terenul a făcut obiectul cooperativizării. În vederea reconstituirii dreptului de proprietate, recurentul a depus și cerere de reconstituire, care prin H. nr. 828/(...) a fost invalidată cu motivarea că terenul solicitat nu face obiectul L. nr. 1/2001. Apreciază că aceste acte fac dovada preluării terenului de la recurent, teren pe care l-a moștenit de la antecesorii săi și indiferent de forma preluării, el a devenit ulterior proprietatea statului și a fost folosit pentru construirea unui obiectiv. C U R T E A Prin sentința civilă nr. 1914 din 19 octombrie 2011, pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosar nr. (...) a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamantul B. G., împotriva pârâtului P. O. V. de S. pentru anularea Dispoziției nr. 298 din 30 ianuarie 2009 a P.ui O. V. de S. Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că în termenul legal reclamantul a depus notificare înregistrată sub nr. 363/2001 în baza L. nr. 1. solicitând restituirea în natură, prin schimb sau echivalent a terenului situat în V. de S., intravilan, în suprafață de 0,40 ha, la locul numit „., înscris în CF 3421 nr. Top 1694. Prin D. nr. 298 din 30 ianuarie 2009 P. O. V. de S. a respins notificarea nr. 363 din (...) cu motivarea că, solicitantul nu face dovada dreptului de proprietate cu privire la imobilul solicitat în sensul art. 3 alin. 1 lit. a din L. nr. 1.. În cauză din copia colii CF 3421 V. de S. nr. Top 1694 reiese că ultimii proprietari tabulari înainte ca imobilul să fie preluat de stat, au fost numiții S. J. și soția K. G. În baza Decretului nr. 218/1960 și 712/1966 și a procesului-verbal nr. 6287 din (...) al C.ui P. V. de S. asupra imobilului de sub A I cu nr. top 1694 a fost intabulat dreptul de proprietate în favoarea S.ui Român reprezentat prin C. P. V. de S. . Din raportul de expertiză întocmit de ing. Ș. O. a rezultat că terenul care a făcut obiectul actului numit „. prin care B. G. (bunicul reclamantului) cumpără o suprafață de teren (neprecizând cât) de la numita H. I., este situat în intravilanul localității V. de S., în incinta fabricii de mobilă, iar subaspect topografic se identifică astfel: o suprafață de 3111 mp din nr. Top 1694 din CF 3421 V. de S. și o suprafață de 806 mp din nr. Top 1695 din CF 1351 V. de S. A. teren nu se regăsește în cuprinsul Deciziei 1114 din 17 august 1968 prin care s-ar fi realizat un schimb de teren între S. Român și C. Deci, terenul a fost vândut de o terță persoană (H. I.) care nu era proprietara imobilului. Față de aceste precizări făcute de expert, instanța a reținut faptul că, anterior trecerii imobilului solicitat în proprietatea S.ui Român nu reclamantul sau antecesorii săi au fost proprietari acestuia. Nu pot fi reținute susținerile reclamantului potrivit cărora acest teren ar fi fost cooperativizat, că tatăl lui ar fi intrat cu terenul în C. și că ulterior ar fi constituit obiectul unui schimb de teren între S. Român și C., deoarece așa cum a arătat expertul Ș. O. D. nr. 1. prin care s-a aprobat efectuarea unor schimburi de teren nu vizează și pe cel din litigiu. Este adevărat că din copia după registrul agricol prin anul 1962 apare numitul B. G. T. ca deținând o suprafață de 0,40 ha teren la locul numit „., teren cu care s-ar fi înscris în C., dar așa cum rezultă din conținutul expertizei aceste înscrieri vizau alte terenuri și nu cel solicitat la L. nr. 1.. De altfel, apare și o neconcordanță în ceea ce privește datele înscrise în adeverința primăriei și datele din certificatul de deces al numitului B. G. În primul se precizează că numitul B. G. a lui T. (bunicul reclamantului) s-a înscris în C. Unirea V. de M. conform registrului de înscriere în C. vol. I fila 184 și care se referă la înscrierile făcute în C. în anul 1962, iar din copia certificatului de deces reiese că, B. G. a lui T. a decedat în octombrie 1961. De aici rezultă că, la data înscrierii în C. B. G. a lui T. era deja decedat. Pe cale de consecință, reținându-se că proprietari ai imobilului înscris în CF 3421 V. de S. nr. Top 1694, anterior preluării de către stat, în sensul art. 3 alin. 1 lit. a din L. nr. 1. au fost alte persoane și nu reclamantul sau antecesorii săi, instanța a apreciat că în mod corect prin D. 2. s-a respins notificarea reclamantului. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul B. G.,solicitând modificarea sentinței și admiterea acțiunii, cu consecința anulării dispoziției nr. 298 din (...) emisă de P. orașului V. și restituirea în natură, prin schimb sau echivalent a terenului de 0,40 ha, situat în intravilanul orașului V. de S. și înscris în Cf 341 nr. top 1694. În motivarea recursului s-a arătat că instanța de fond a făcut o apreciere greșită a probelor administrate. Reclamantul este îndreptățit la măsuri reparatorii, deoarece a devenit proprietarul terenului prin înzestrare de la tatăl său, care și el, la rândul său a moștenit acest teren de la părinți. Prin actul denumit „. din data de (...) văduva lui B. G. a vândut teren în locul numit „. lui B. G. T. (bunicul reclamantului). A. teren care a făcut obiectul contractului mai sus arătat se regăsește în prezent în două cărți funciare, CF 3421 V. de S. nr. top 1694 în suprafață de 3111 mp și CF 1351 V. de S. nr. top 1695 în suprafață de 806 mp. A. teren se află în incinta fostei fabrici de mobilă și are suprafața de 3917 mp, pe care se află edificate o platformă betonată, chioșc de lemn, parte din centrala termică, parte din uscător și dintr-un drum de acces din interiorul incintei fostei fabrici de mobilă din V. de S. Deși din CF 3421 V. de S. rezultă că ultimii proprietari tabulari au fost Szumercsuk J. și soția sa K. G. (în anul 1905), terenul din 1929 este în proprietatea lui B. G. T. și a fost înscris în registrul agricol și deținut până la preluarea acestuia de către C. Recurentul a arătat că prin adeverința 2231 /(...) eliberată de P. orașului V. de S. s-a confirmat înscrierea din registrul agricol și registrul de intrare în C. După preluarea terenului de către C., acesta a rămas în folosința netulburată și pașnică a recurentului și tatălui său până în 1984, împrejurare confirmată de către martorii audiați. Recurentul a mai arătat că prin hotărârea nr. 828/(...) i-a fost invalidată cererea de reconstituire a dreptului de proprietate în baza L. nr. 1/2001, deoarece terenul solicitat nu face obiectul acestei legi. În concluzie, recurentul a apreciat că actele invocate fac dovada preluării terenului de la recurent, situație în care acesta este îndreptățit la acordarea unei măsuri reparatorii în formele solicitate. Prin întâmpinare, primarul orașului V. de S. a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Din extrasul CF rezultă că proprietar al imobilului solicitat de către recurent nu a fost orașul V. de S., iar în ceea ce privesc terenurile libere apte pentru a fi date în compensare, acestea nu există. Recurentul nu a făcut dovada că a fost proprietarul terenului solicitat prin notificare, iar antecontractul de vânzare-cumpărare nu este act apt să dovedească dreptul de proprietate asupra terenului solicitat. Analizând decizia pronunțată prin prisma motivelor de recurs invocate,curtea constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente: Prin notificarea formulată, reclamantul B. G. a solicitat restituirea în natură, prin schimb sau în echivalent a terenului preluat abuziv, situat în V. de S. în suprafață de 0,40 ha la locul denumit „., înscris în Cf 3421, nr. top 1697. Reclamantul a arătat că acest teren i-a fost preluat în 1983 fără nici un titlu, de către S. Român, care prin reprezentanții săi i-a și distrus culturile agricole din acel an. Verificând CF 3421 V. de S., curtea constată că asupra parcelei cu nr. top 1694 arător Zăvoi spre G. apelor cu suprafață nedeterminată este proprietar S. Român în temeiul Decretelor nr. 218/1960 și 712/1966. S. Român și-a intabulat dreptul de proprietate în 1973. Reclamantul susține că asupra acestui teren din CF 3421 a devenit proprietar bunicul său, B. G. T., invocând antecontractul de vânzare- cumpărare încheiat în 1929. Anterior preluării de către S. Român a parcelei cu nr. top 1694 proprietari tabulari erau Szumercsuk J. și soția sa K. G., sub B 4,5, după cum rezultă din înscrierea dispusă în 1905. Așadar, curtea constată că reclamantul nu a depus acte justificative a transmiterii terenului de la proprietarii tabulari mai sus arătați la numita B. I., care a vândut terenul în suprafață de 4000 mp bunicului reclamantului. De altfel, terenul pe care reclamantul recurent susține că a fost cumpărat de bunicul său nici nu se află în totalitate în Cf 3421 V. de S., după cum rezultă din raportul de expertiză. Pe de altă parte, curtea constată că recurentul reclamant nu a făcut dovada că terenul solicitat prin notificare a fost în proprietatea și posesia sa, până în 1983, cum susține în notificare. Din înscrisurile depuse rezultă fără dubiu că terenul a intrat în proprietatea statului în 1973, iar martorii audiați în cauză au învederat instanței că reclamantul a folosit terenul respectiv, însă nu au putut preciza perioada de timp în care acest teren a fost folosit de către reclamant și cu ce titlu. Martorii au precizat că acest teren era în patrimoniul C. anterior momentului edificării fabricii de mobilă. În mod corect instanța de fond reține că reclamantul nu a făcut dovada că terenul a fost preluat la cooperativizare de la tatăl său și că ulterior acest teren ar fi constituit obiectul unui schimb între S. Român și C. D. nr. 1114/968 prin care s-a aprobat un schimb de terenuri între S. Român și C. nu vizează și nr. top. 1694 solicitat de către reclamant. Este corectă și susținerea T.ui M., potrivit căreia bunicul reclamantului, B. G. a lui T. nu se putea înscrie în C. cu acest teren în 1962, întrucât bunicul reclamantului decedase în octombrie 1961, cum reiese din certificatul de deces al acestuia. Așadar, curtea constată că reclamantul nu a făcut dovada că terenul solicitat prin notificare i-ar fi aparținut anterior preluării și nu a reușit să dovedească nici că folosea acest teren la data preluării de către S. R. Așadar, curtea constată că instanța de fond a aplicat corect dispozițiile art. 3, 4 și 26 din L. nr.1. și a menținut dispoziția primarului, întrucât reclamantul nu a făcut dovada că este persoană îndreptățită la acordarea măsurilor reparatorii potrivit L. nr.1.. În temeiul art. 312 Cod proc.civ., curtea va respinge nefondat recursul declarat de reclamantul B. G. împotriva sentinței civile nr. 1914 din 19 octombrie 2011 a T.ui M. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o va menține. PENTRU A.E MOTIVE ÎN NUMELE L. D E C I D E : Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul B. G. împotriva sentinței civile nr. 1914 din 19 octombrie 2011 a T.ui M. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține. D. este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 25 ianuarie 2012. PREȘEDINTE JUDECĂTORI M. C. V. A.-T. N. A. A. P. G. M.-L. T. Red. A.T.N. dact. GC 2 ex/(...) Jud.primă instanță: G.P.
| ← Decizia civilă nr. 21/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 1625/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
