Decizia civilă nr. 1627/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...) Cod operator 8428
D. CIVILĂ NR. 1627/R/2012
Ședința publică din 05 aprilie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A.-A. P. JUDECĂTORI: C.-M. CONȚ
I.-D. C. GREFIER: A.-A. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul S. V., împotriva încheierii civile nr. 3./(...) a T. C., pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe pârâtul intimat S. I., având ca obiect sechestru asigurător.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul recurent, asistat de doamna avocat C. R., cu împuternicire avocațială de reprezentare la f. 4 din dosar, precum și reprezentanta pârâtului intimat, doamna avocat F.-I. M., cu împuternicire avocațială de reprezentare la f. 12 din dosar, lipsă fiind pârâtul intimat personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat de reclamantul S. V., a fost formulat și motivat în termen legal, a fost comunicat părții adverse și a fost legal timbrat cu o taxă judiciară de timbru în cuantum de 5 lei și cu timbre judiciare în valoare de 0,30 lei (f. 4 și 5 din dosar).
S-a făcut referatul cauzei după care Curtea constată că la data de (...), reclamantul recurent, prin intermediul doamnei avocat C. R., a înregistrat la dosar ". la întâmpinarea formulată de către S. I., la care a anexat D. nr.
765/R/(...) a T. C., pronunțată în dosar nr. (...), cu titlu de practică judiciară și publicația de vânzare imobiliară din dosarul execuțional nr. 949/2011 întocmită de B. C. M.-R. la data de (...), din care un exemplar se înmânează reprezentantei pârâtului intimat.
În legătură cu publicația de vânzare imobiliară, reprezentanta pârâtului intimat arată că inițial s-a fixat termenul de (...) pentru vânzarea la licitație a imobilului în litigiu, însă pentru că la această dată părțile nu s-au putut prezenta, s-a rectificat și s-a fixat termenul de (...).
Reprezentantele părților arată că nu au de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.
Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul reprezentantei reclamantului recurent în susținerea recursului și reprezentantei pârâtului intimat pentru a pune concluzii pe recursul care formează obiectul prezentului dosar.
Reprezentanta reclamantului recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea încheierii civile nr. 3./(...) a T. C. și trimiterea cauzei spre competentă soluționare pe fond J. C.-N., cu cheltuieli de judecată, pentru motivele dezvoltate pe larg în memoriul de recurs, pe care le susține verbal.
Reprezentanta reclamantului recurent depune la dosar chitanța nr.
419/(...), care atestă plata onorariului avocațial în cuantum de 400 lei și chitanța nr. 415/(...), care atestă plata onorariului avocațial în cuantum de 400 lei.
Reprezentanta pârâtului intimat solicită respingerea recursului declarat de reclamant, pentru motivele arătate prin întâmpinarea depusă la dosar, pe care le susține verbal, cu obligarea reclamantului recurent la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocațial în cuantum de 500 lei, conform extrasului de cont eliberat de B. T. la data de (...) și a facturii nr. 02/(...), pe care le depune la dosar.
Reprezentanta pârâtului intimat arată că, potrivit art. 592 alin. 1
C.pr.civ., cererea de sechestru asigurător se adresează instanței care judecă procesul.
De asemenea, reprezentanta pârâtului intimat arată că întrucât dreptul de creanță a fost stabilit de către Tribunalul Cluj prin decizia pronunțată în apel, instanța investită cu judecarea cererii de sechestru asigurător este Tribunalul Cluj, așa cum prevede în mod expres art. 598 C.pr.civ. și având în vedere faptul că Judecătoria Cluj-Napoca s-a dezinvestit de judecarea cererii accesorii, respectiv de judecarea cererii de instituire a sechestrului asigurător formulată de reclamantul S. V.
Totodată, reprezentanta pârâtului intimat arată că în prezent există o hotărâre irevocabilă, prin care s-a dispus vânzarea imobilului în litigiu la licitație și apreciază că reclamantul recurent urmărește doar paralizarea vânzării imobilului la licitație pentru că locuiește în acest imobil și nu dorește vânzarea imobilului în litigiu.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin încheiere a d ată în ședinț a C ame re i de C. din (...), în dosar nr. (...),
Judec ător ia Clu j-Napoca admis excepția propriei sale necompetențe materiale în soluționarea cererii de sechestru asigurator, cu consecința declinării acestei competențe în favoarea T. C., în baza art. 592 alin. 1 C.pr.civ.
Prin înche iere a c iv il ă nr. 3./(...), pronunț ată de T ribun alul Clu j în dos ar nr.(...), s-a respins cererea formulată de petentul S. V., pentru înființarea sechestrului asigurator.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței următoarele:
„Prin cererea de chemare în judecată ce face obiectul prezentului dosar, înregistrată inițial la data de 7 februarie 2012 pe rolul J. C.-N., petentul S. V. a solicitat instanței, în temeiul prevederilor art. 591 pct. 1 C.pr.civ., înființarea sechestrului asigurător împotriva pârâtului S. I., respectiv să dispunăînființarea sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile și imobile prezente și viitoare ale pârâtului S. I., pana la acoperirea valorii debitului de 26.797,60 Euro, suma pe care acesta a fost obligat să i-o achite prin D. civila nr. 2., pronunțata în dosar nr. (...) de Tribunalul Cluj; fără cheltuieli de judecata
Prin D. civila nr. 2. s-a admis în parte cererea de apel a subsemnatului formulata împotriva pârâtului S. I. și s-a dispus obligarea acestuia la plata către petent a sumei de 26.797,6 Euro, reprezentând drept de creanța.
Solicită instanței de judecata încuviințarea instituirii sechestrului asigurător, în temeiul prevederilor art. 591 al.1 C.pr.civ., apreciind ca sunt îndeplinite cerințele textului de lege și anume: existența unei creanțe exigibile, constatata printr-un înscris, anume D. civila nr. 2., pronunțata în dosar nr. (...) de Tribunalul Cluj, care nu este definitiva și executorie în ceea ce privește dreptul de creanța.
Creanța este exigibila, aspect dovedit de petent prin faptul că a intentat acțiune în justiție, care este pe rol în acest moment, având termen de judecata pe data de (...).
Consideră petentul că în acest moment, prin faptele sale , riscul ca pârâtul debitor să nu îi achite niciodată suma respectiva este extrem de mare, cu atât mai mult cu cât acesta, care este și fratele său i-a comunicat de nenumărate rânduri, în bătaie de joc că nu va vedea niciun ban de la el niciodată.
Prin D. civila nr. 2., Tribunalul Cluj a mai dispus ca imobilul din str. Z.
B. nr. 1 să fie vândut prin buna înțelegere în 5 luni de zile.
Pârâtul nu a mai așteptat să treacă acest termen ca să se încerce vinderea în mod amiabil a imobilului și să ne desocotească asupra dreptului de creanța pe care petentul îl are și a atacat aceasta decizie cu recurs.
Cu toate ca Tribunalul Cluj a stabilit că se poate ataca cu recurs în 15 zile de la pronunțare numai vânzarea prin bună-învoiala a imobilului pârâtul a atacat cu recurs atât vânzarea prin buna învoială cat și hotărârea privind dreptul de creanța de 26.797,6 Euro, cu toate ca asupra acestui petit, Tribunalul Cluj a stabilit dreptul de recurs odată cu fondul.
În recurs, Curtea de A. C. a admis recursul privind vânzarea prin bună- învoiala a casei și a dispus vânzarea ei la licitație respinge ca inadmisibil la acel moment recursul privind dreptul de creanța, deoarece Tribunalul Cluj încă nu se pronunțase asupra acestui petit hotărârea putând fi atacata cu recurs doar odată cu fondul cauzei, cauza fiind în stare de judecata.
În concluzie, în acest moment cauza de la Tribunalul Cluj se judeca în continuare, are termen de judecata pe data de (...). Hotărârea privind dreptul de creanța al petentului nu este definitiva și irevocabila, deci nu este în posesia unui titlu executoriu.
Pârâtul a pornit intre timp procedura de vânzare la licitație, executorul judecătoresc Câmpian M. D..
Pârâtul debitor, nu are niciun fel de bunuri în proprietatea sa (și-a donat apartamentul fiicei sale), astfel ca în eventualitatea în care se realizează vânzarea la licitație și obține banii de la executorul judecătoresc, fără a se fi instituit un sechestru asigurător pentru dreptul de creanța, acesta nu își va onora niciodată obligațiile decurgând din executarea silită.
Petentul apreciază că în temeiul prevederilor art. 591 și 592 C.pr.civ. - sechestrul asigurător reprezintă o măsura menita să indisponibilizeze bunurile mobile sau imobile ale pârâtului, pana la terminarea procesului, în scopul de a garanta reclamantului posibilitatea de a-și realiza creanța constatata prin hotărârea ce se va pronunța.
Prin S. civilă pronunțată la data de (...), în dosarul civil nr. (...) al J. C.-N., a fost admisă excepția necompetenței materiale a judecătoriei și a fost declinată competența de soluționare a cererii de instituire a sechestrului asigurător, în favoarea T. C.
Trecând la soluționarea cererii formulate, având in vedere actele si probele de la dosar, precum si dispozițiile legale incidente in cauza in cauza, instanța a reținut următoarele:
Petentul S. V. a solicitat in contradictoriu cu intimatul S. I., prezenta cerere de înființarea a unui sechestru asigurator cu privire la toate bunurile mobile si imobile prezente si viitoare ale lui S. I., întemeiata pe dispozițiile art. 591 al 1 C.pr.civ.
Potrivit dispozițiilor art.591 al 1 C.pr.civ, creditorul care nu are titlu executoriu, dar a cărui creanța este constatata prin act scris si este exigibila, poate solicita înființarea unui sechestru asigurator asupra bunurilor mobile siimobile ale debitorului, daca dovedește ca a intentat acțiune. El poate fi obligat la plata unei cauțiuni in cuantumul fixat de către instanța.
Analizând îndeplinirea condițiilor prevăzute de dispozițiile art.591 al 1
C.pr.civ., instanța a reținut ca intr-adevăr creditorul nu are un titlu executoriu, însă creanța nu este constatata printr-un act scris, decizia civila nr. 2. pronunțata de Tribunalul Cluj, neavând caracterul unui înscris in înțelesul dispozițiilor art. 1171-1190 C. civ .
Instanța a reținut ca înscrisurile sunt reglementate de dispozițiile mai sus arătate, acestea fiind: actele autentice, actele sub semnătura privata, răboajele, copiile titlurilor autentice si actele recognitive, specificul acestor acte fiind acela ca ele emana de la debitor, or D. civila nr. 2. pronunțata de Tribunalul Cluj, nu are caracterul unui act scris care sa emane de la debitor, astfel ca in cauza nu poate fi reținuta îndeplinirea cerințelor prevăzute de dispozițiile art.591 al 1 C.pr.civ., dispoziții pe care petentul si-a întemeiat cererea.
Ținând seama de cele de mai sus, instanța a constatat ca nu sunt îndeplinite condițiile admiterii cererii de înființare a sechestrului asigurator si in consecința in temeiul dispozițiilor art. 591 al 1 C.pr.civ., instanța a respins cererea ca fiind neîntemeiata.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, în termen legal, reclamantul SV., solicitând, admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, cu trimitereacauzei spre rejudecare spre competentă soluționare pe fond J. C.-N.
În motivarea recursului, s-a arătat că prin cererea introductiva, reclamantul a solicitat J. C.-N. sa dispună înființarea sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile si imobile prezente si viitoare ale pârâtului S. I., pana la acoperirea valorii debitului de 26.797,60 Euro, suma pe care acesta a fost obligat sa o achite prin D. civila 2. pronunțata în dosar (...) de Tribunalul Cluj.
Prin Hotărârea judecătoreasca din data de (...), Judecătoria Cluj- Napoca a dispus: admiterea excepției necompetentei materiale si declinarea soluționării cererii in favoarea T. C.
Tribunalul Cluj a procedat la soluționarea pe fond a cauzei, înainte sa verifice daca este competent sa soluționeze cauza. Recurentul apreciază ca Tribunalul Cluj nu este instanța care, conform legii, are competența de a soluționa cererea de sechestru, acțiunea de baza fiind introdusa la Judecătoria Cluj-Napoca, ca instanța de fond - dosar nr. (...), fiind soluționat prin S. civila
3. de Judecătoria Cluj-Napoca, iar Tribunalul Cluj este instanța de apel.
În temeiul prevederilor art. 591 si 592 C.pr.civ., sechestrul asigurator reprezintă o măsura menita sa indisponibilizeze bunurile mobile sau imobile ale paratului, pana la terminarea procesului, in scopul de a garanta reclamantului posibilitatea de a-si realiza creanța constatata prin hotărârea ce se va pronunța.
Cererea de sechestru asigurator se judeca de instanța care judeca procesul.
În speță, cererea de partaj a fost judecata pe fond de Judecătoria Cluj- Napoca, in dosar (...), adică de instanța competenta teritorial si material a judeca cauza, in prezent cauza fiind pe rolul T. C., dosar (...), cu termen la (...), pentru apel.
In acest context, recurentul apreciază că Judecătoria Cluj-Napoca, și nu alte instanțe de control judiciar (de apel, de recurs), este competentă să judece cererea de sechestru asigurator.
Pe fondul cauzei, recurentul a arătat că hotărârea atacata cu recurs este nelegala si netemeinică, deoarece o hotărâre judecătoreasca acoperă cel mai deplin înțelesul noțiunii de act autentic in sensul art. 1171 C. civil vechi, hotărârea judecătoreasca fiind in același timp actul autentic cel mai rezistent care se conserva din punct de vedere legal cel mai bine.
In cazul in care se va aprecia că, totuși, Tribunalul Cluj a fost competent sa judece cererea de sechestru, se solicită de către recurent, să se constate ca hotărârea este nelegala si netemeinica pentru motivele invocate în memoriul de recurs, astfel încât, se solicită, în subsidiar, admiterea recursului, rejudecarea cauzei și modificarea hotărârii recurate, în sensul admiterii cererii reclamantului.
Pr in în tâmp in are a f or mul ată, p âr ât ul S. Ia solicitat respingerearecursului formulat ca nefondat, cu menținerea ca legală și temeinică a hotărârii recurate.
În motivarea întâmpinării s-a arătat că, în speță, instanța competentă material să soluționeze cererea de instituire a sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor mobile si imobile ale pârâtului până la concurenta sumei de
26.797,60 Euro, este Tribunalul Cluj, conform art. 592 alin. 1 C.pr.civ., în prezent, cauza aflându-se în stare de judecată în apel, la Tribunalul Cluj.
În speță, nu sunt întrunite cerințele dispozițiilor art. 591 alin. 1 C.pr.civ., respectiv, creanța creditorului nu este constatata printr-un act scris.
În data de (...), recurentul reclamant S. V. a depus la dosarul cauzei
r ăspuns l a în tâmp in are aformulată de către pârâtul S. I., arătând că practicainstanței este în sensul că sechestrul asigurator se judecă de judecătoria care a soluționat litigiul în primă instanță, și nu de tribunalul la care se află dosarul în apel, depunând în acest sens la dosar decizia civilă nr. 7. a T. C.
Recursul este fondat îparte.
M.ivele de recurs pot fi clasificate în două categorii: o primă categorie vizează încălcarea de către Tribunalul Cluj a normelor de competență materială absolută; iar a doua categorie are în vedere temeinicia pe fond a cererii recurentului de înființare a sechestrului asigurator.
În cerea ce privește prima categorie a motivelor de recurs, Curtea constată următoarele:
Reclamantul S. V. a învestit instanța cu o cerere de înființare a unui sechestru asigurator, asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, prezente și viitoare, ale pârâtului S. I., până la acoperirea valorii creanței de 26.797,60
Euro, cerere întemeiată pe prevederile art. 591 alin. 1 C.pr.civ.
Potrivit art. 591 alin. 1 C.pr.civ., creditorul care nu are titlu executoriu, dar a cărui creanță este constatată prin act scris și este exigibilă, poate solicita înființarea unui sechestru asigurator asupra bunurilor mobile și imobile ale debitorului, dacă dovedește că a intentat acțiune, el putând fi obligat la plata unei cauțiuni în cuantumul fixat de instanță.
În conformitate cu prevederile art. 592 alin. 1 C.pr.civ., cererea de sechestru asigurator se adresează instanței care judecă procesul, dispozițiile art. 592 alin. 2, 3 și 4 C.pr.civ. reglementând procedura de judecare a unei astfel de cereri de sechestru asigurator.
În speță, problema esențială care se impune a fi soluționată cu prioritate este aceea a instanței competente material să soluționeze cererea de sechestru asigurator în primă instanță.
Este știut faptul că sechestru asigurator este o măsură de asigurare care constă în indisponibilizarea, de către instanța sesizată cu cererea principală, la cererea accesorie a creditorului reclamant, a unor bunuri mobile sau imobile, aparținând debitorului, aflate la debitor sau la un terț, pentru ca, la nevoie, să se poată executa silit, în vederea acoperirii creanței alegate și în raport cu valoarea acesteia.
În esență, cererea de înființare a unui sechestru asigurator poate fi promovată cu succes dacă sunt întrunite următoarele condiții: creditorul să fi intentat acțiunea, respectiv, să fi făcut cererea principală introductivă de instanță, în vederea realizării creanței sale; creanța creditorului, care nu are titlu executoriu, să fie constatată prin act scris și să fie exigibilă, în caz contrar, creditorul trebuind să depună o cauțiune conform art. 591 alin. 1 teza finală sau art. 591 alin. 2 C.pr.civ.; dacă creanța nu este exigibilă, atunci să fie întrunite cerințele prevăzute de art. 592 alin. 3 C.pr.civ.
Având caracter accesoriu, cererea de înființare sau instituire a sechestrului asigurator se adresează instanței care judecă procesul, adică instanței sesizată cu cererea principală, și care este, totodată, competentă material să judece cererea principală, în virtutea principiului accessorium sequitur principalem, principiu consacrat, de altfel, și prin dispozițiile art. 17
C.pr.civ., conform căruia, cererile accesorii și incidentale sunt în căderea instanței competente să judece cererea principală.
Textul art. 592 alin. 1 C.pr.civ. este cât se poate de clar în această privință, precizând în mod expres că cererea de sechestru asigurator se adresează instanței care judecă procesul, fiind vorba în mod evident despre instanța competentă să soluționeze în primă instanță cererea de chemare în judecată, fiind irelevant dacă ulterior aceeași cauză s-ar găsi în faza de judecatăa apelului sau a recursului, la momentul formulării cererii de instituire a sechestrului asigurator.
Cu alte cuvinte, prin instanța care judecă procesul se înțelege instanța care ar fi fost competentă material să judece cauza în primă instanță, iar nu instanța căreia i-ar fi revenit competența de soluționare a căilor de atac (apel sau recurs), împotriva hotărârii fondului.
Este irelevant, așadar, dacă respectiva pricină, se găsește în faza de judecată a apelului sau a recursului, pentru determinarea instanței competente material să se pronunțe asupra cererii de instituire a sechestrului asigurator, câtă vreme, conform argumentelor anterior expuse, cererea de înființare a sechestrului asigurator este de competența materială (în primă instanță) a instanței care este competentă material să judece pe fond cererea introductivă de instanță.
Un argument suplimentar, în sensul că prin sintagma „. care judecă procesul";, legiuitorul a avut în vedere instanța competentă să judece pe fond, în primă instanță, cererea principală, este conferit de textul art. 598 C.pr.civ., care reglementează instituția sechestrului judiciar, și care prevede în mod expres că instanța competentă să judece cererea de sechestru judiciar este „. competentă pentru judecarea cererii principale";.
În speță, instanța competentă material să soluționeze procesul de sistare a stării de indiviziune dintre reclamantul recurent S. V. și pârâtul intimat de azi, S. I., a fost Judecătoria Cluj-Napoca, care, de altfel, prin sentința civilă nr.
3964/(...), pronunțată în dosar nr. (...), a soluționat în fond, în primă instanță, cererea de sistare a stării de indiviziune dintre părți, asupra imobilului din C.- N., str. Z. B. nr. 1, județul C., înscris în CF nr. 24559 C. (f. 31, f. 34, f. 9-20, f.
21-30 dosar T.).
Drept urmare, Curtea constată că în speță, instanța competentă material să soluționeze în primă instanță cererea de instituire a sechestrului asigurator, este Judecătoria Cluj-Napoca, iar nu Tribunalul Cluj.
Așa fiind, Curtea constată că este fondat motivul de recurs, referitor la greșita soluționare de către Tribunalul Cluj, a cererii de înființare a sechestrului asigurator, cu încălcarea competenței materiale, soluția T. C., în aceste limite, intrând sub incidența art. 304 pct. 3 C.pr.civ.
În ceea ce privește cea de-a doua categorie a motivelor de recurs, referitoare la temeinicia pe fond a cererii recurentului, de instituire a unui sechestru asigurator, Curtea reține că aceasta urmează să fie analizată de către instanța competentă material să se pronunțe asupra cererii de înființare a sechestrului asigurator, respectiv, de către Judecătoria Cluj-Napoca, prin raportare la decizia civilă nr. 3627/R/(...) a Curții de A. C.
Pe cale de consecință, în temeiul considerentelor anterior expuse și a prevederilor art. 304 pct. 3 C.pr.civ. și art. 312 alin. 6 teza I C.pr.civ., Curtea va admite în parte recursul, conform dispozitivului prezentei decizii.
Eventualele cheltuieli de judecată ocazionate părților vor fi avute în vedere de instanța J. C.-N.
PENTRU ACESTE M.IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite în parte recursul declarat de reclamantul S. V., împotriva încheierii civile nr. 3. din (...) a T. C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o casează în întregime și trimite cauza pentru competentă soluționare în primă instanță la Judecătoria Cluj-Napoca.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 05 aprilie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI A.-A. P. C.-M. CONȚ I.-D. C.
GREFIER A.-A. M.
Red.CMC/dact.MS
3 ex./(...)
Jud.fond: F.S. Bolchiș
| ← Decizia civilă nr. 5110/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 340/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
