Decizia civilă nr. 1727/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...) Cod operator 8428
D. CIVILĂ NR. 1727/R/2012
Ședința publică din 20 aprilie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A.-A. P.
JUDECĂTORI: C.-M. CONȚ
I.-D. C. G.IER : A.-A. M.
S-a luat spre examinare, recursul declarat de chemații în garanție P. M. B. și C. LOCAL AL M. B., împotriva deciziei civile nr. 1. din 06 februarie 2012 a T. B.-N. pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe reclamantul intimat B. P., precum și pe pârâții intimați L. DE M. ". J. B. și I. Ș. J. B.-N., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentantul chemaților în garanție recurenți, domnul consilier juridic C. D.-M., care depune la dosar delegație de reprezentare, precum și reprezentanta reclamantului intimat B. P., doamna avocat L. M., cu împuternicire avocațială de reprezentare la f. 20 din dosar, lipsă fiind reclamantul intimat personal și reprezentanții pârâților intimați.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat de chemații în garanție P. M. B. și C. Local al M. B., a fost introdus și motivat în termen legal, a fost comunicat părților adverse și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar în temeiul art. 50 din L. nr. 1..
S-a făcut referatul cauzei după care Curtea constată că la data de (...), a fost înregistrată la dosar o întâmpinare, expediată prin fax de reclamantul intimat, prin intermediul doamnei avocat L. M., iar la data de (...) au fost înregistrate la dosar încă două exemplare originale din aceeași întâmpinare, care au fost expediate prin poștă, întâmpinare prin care reclamantul intimat B. P. solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii recurate, precum și judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art. 242 alin. 2 C.pr.civ.
Totodată, Curtea constată că la întâmpinarea reclamantului intimat au fost anexate următoarele înscrisuri: o copie certificată de pe extrasul de C. nr.
63331 B. (nr. C. vechi 226) și împuternicirea avocațială, care atestă împrejurarea că reclamantul intimat B. P. a împuternicit-o pe doamna avocat L. M. pentru redactarea și susținerea întâmpinării în recurs, precum și pentru a-l reprezenta în dosarul nr. (...) al Curții de A. C.
Instanța înmânează reprezentantului chemaților în garanție recurenți un exemplar din întâmpinarea reclamantului intimat B. P.
Reprezentanta reclamantului intimat invocă excepția inadmisibilității recursului declarat de chemații în garanție în ceea ce privește cuantumul chiriei, având în vedere că L. de M. ". J. B. nu a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 1./(...) a T. B.-N., iar prin recursul declarat de chemații în garanție se critică cuantumul chiriei și nu se critică raportul obligațional de garanție și al accesoriilor.
Reprezentantul chemaților în garanție recurenți arată că nu are de formulat alte cereri sau excepții de invocat, dar solicită amânarea pronunțării hotărârii în cauză pentru a depune la dosar concluzii scrise.
Curtea aduce la cunoștința reprezentantului chemaților în garanție recurenți și a reprezentantei reclamantului intimat că prezenta cauză nu este atât de complexă încât să se impună amânarea pronunțării hotărârii în cauză, motiv pentru care, va respinge cererea formulată de reprezentantul chemaților în garanție recurenți, privind amânarea pronunțării hotărârii în cauză.
Instanța pune în vedere reprezentantului chemaților în garanție recurenți să-și exprime poziția față de excepția invocată azi de reprezentanta reclamantului intimat.
Reprezentantul chemaților în garanție recurenți arată că nu s-a invocat nici un temei de drept în susținerea excepției invocată azi de reprezentanta reclamantului intimat și apreciază că această excepție este neîntemeiată, motiv pentru care, solicită respingerea excepției.
Reprezentanta reclamantului intimat arată că nu există un text de lege pe care să-l poată invoca în susținerea excepției menționată mai sus.
Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul reprezentantului chemaților în garanție recurenți în susținerea recursului și reprezentantei reclamantului intimat pentru a pune concluzii pe recursul declarat de reclamant.
Reprezentantul chemaților în garanție recurenți solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii principale și a cererii de chemare în garanție, pentru motivele dezvoltate pe larg în memoriul de recurs, pe care le susține verbal și arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentantul chemaților în garanție recurenți arată că prin D. P. mun. B. nr. 1. s-a stabilit calitatea de persoană îndreptățită la restituire în natură a domnului B. P. pentru cota de 4/5 parte din imobilul revendicat, respectiv din construcție - corp A și B și teren în suprafață de 1599 mp, situat în mun. B., str. A. O. nr. 4 și, de asemenea, s-a stabilit că restituirea în natură și transferul dreptului de proprietate asupra imobilului anterior arătat va avea loc după rambursarea în contul colector deschis la T. mun. B. a sumei de 232.299.940
Rol, încasată de fostul proprietar în temeiul L. nr. 112/1995 la data de (...), iar această obligație de plată a fost îndeplinită de către petent la data de (...), astfel încât, la această dată s-a născut dreptul de proprietate.
De asemenea, reprezentantul chemaților în garanție recurenți arată că, contractul de închiriere este un contract încheiat între proprietar și chiriaș, or la acea dată arătată de reclamantul intimat, imobilul în litigiu nu avea un proprietar.
Reprezentanta reclamantului intimat B. P. solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii recurate, pentru motivele arătate prin întâmpinarea depusă la dosar, pe care le susține verbal.
Reprezentanta reclamantului intimat B. P. arată că motivul pentru care instanța de fond a respins acțiunea reclamantului, a fost acela că în cauză s-a arătat că există o condiție suspensivă, însă nu s-a făcut dovada îndepliniriiacesteia și raportat la acest aspect, făcându-se dovada îndeplinirii condiției suspensive, instanța de apel a admis în parte apelul declarat de reclamantul B. P.
De asemenea, reprezentanta reclamantului intimat B. P. face referire la dispozițiile art. 1015 din vechiul cod civil și arată că scadența chiriei este prevăzută la modul generic, iar acolo unde legea nu distinge, nici părțile nu o pot face și, totodată, face referire la dispozițiile art. 16 alin. 2 din L. nr. 1. și arată că beneficiarul unei chirii poate solicita chiria în cuantumul stabilit, doar de la data emiterii Dispoziției P., iar aceasta se poate face oricând înlăuntrul termenului de cinci ani prevăzut de lege.
Totodată, reprezentanta reclamantului intimat B. P. arată că potrivit dispozițiilor art. 4 și 5 din H.G. nr. 1. chiria curge de drept din data de 10 a lunii și în situația în care nu a fost încheiat un contract de închiriere.
In concluzie, reprezentanta reclamantului intimat solicită respingerea recursului și obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocațial și cheltuielile efectuate cu deplasarea la instanță, conform dovezii pe care o depune la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 8. a J. B., pronunțată în dosarul nr. (...), a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de reclamantul B. P. împotriva pârâtului L. de M. T. J. B.
A fost respinsă ca neîntemeiată și cererea de chemare în garanție formulată de pârât împotriva chemaților în garanție C. Local al municipiului B.
și P. M. B.
Pentru pronunțarea acestei sentințe, prima instanță pe baza probatoriului administrat, a reținut următoarele.
La termenul de judecată din data de 3 iunie 2010, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I. Ș. al județului B. - N. și în consecință a dispus scoaterea lui din proces, având în vedere că pârâtul nu este finanțator pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat pentru cheltuielile având ce destinație chirii și nici nu este ordonator principal de credite pentru acestea, aspect ce reiese cu evidență din prevederile art. 167 din
L. învățământului nr. 84/1995, republicată.
Totodată, în ședința publică din 20 ianuarie 2011, având în vedere conținutul adresei nr. 46 din (...) emisă de L. de muzică T. J. B., din care reiese că sunt înscriși 244 elevi, raportat la prevederile art. 7 alin. 8 din L. 84/1995 potrivit căruia „Instituțiile de învățământ și unitățile de învățământ cu minimum 200 de elevi sau cu minimum 100 de preșcolari sunt instituții publice cu personalitate juridică";, instanța a constatat că această unitate de învățământ are personalitate juridică și deci calitate procesuală pasivă în cauză, și în consecință a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul L. de muzică T. J. B., ca neîntemeiată.
Pe fondul cauzei, având în vedere actele depuse la dosar, probațiunea administrată și susținerile părților, instanța a reținut în fapt următoarele:
Prin D. nr. 1. iulie 2007 emisă de P. M. B. s-a stabilit la art. 1 calitatea de persoană îndreptățită la restituirea în natură a reclamantului B. P. pentru cotade 4/5 părți din imobilul construcție - corp A și B - și teren în suprafață de
1599 mp, situat în B., str. Al. O., nr. 4, înscris în CF nr. 226 B., nr. top. (...), precum și calitatea de persoană îndreptățită la restituirea prin echivalent a reclamantului pentru aceeași cotă cu privire la imobilul construcție demolată - corp C, situat în B., str. Al. O., nr. 4, înscris în CF nr. 226 B., nr. top. (...).
Prin dispoziția evocată la art. 2 alin. 1 se restituie în natură imobilul menționat anterior sub condiția rambursării a sumei de 232.299.940 lei Rol încasată la data de 31 mai 2000 în baza legii nr. 112/1995, actualizată prin aplicarea indicelui de inflație comunicat de entitatea națională în domeniul statisticii, de la data încasării până la data plății efective. La alin. 2 al art. 2 s-a instituit în sarcina reclamantului obligația de restituire a sumei de 216.272,88 dolari USD, reprezentând contravaloare investiții la imobilul restituit în natură, iar la alin. 3 al art. 2 s-a stabilit că transferul dreptului de proprietate, înscrierea în evidențele de carte funciară și punerea în posesie va avea loc doar după îndeplinirea de reclamant a obligației de plată prevăzute de art. 2 alin. 1,
2 din dispoziția atacată.
Art. 3 din dispoziția arătată a prevăzut că reclamantul are obligația, potrivit art. 16 din legea nr. 1., menținerii afectațiunii pentru o perioadă de 5 ani de la data emiterii dispoziției, iar la art. 4 s-a propus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent constând în despăgubiri acordate în condițiile titlului VII din legea nr. 247/2005 pentru imobilul construcție demolată.
D. menționată a fost atacată de reclamant în temeiul art. 26 din L. nr. 1., iar prin D. civilă nr. 4. pronunțată de T. B.-N. în dosarul nr. (...), a fost admisă în parte acțiunea formulată, și în consecință, a fost anulat art. 2 alin. 2 din dispoziția emisă de pârât prin care s-a stabilit în sarcina reclamantului obligația de restituire a sumei de 216.272,88 dolari USD, reprezentând contravaloare investiții la imobilul restituit în natură; a fost anulat parțial art. 2 alin. 3 din dispoziția atacată, în sensul că transferul dreptului de proprietate, înscrierea în evidențele de carte funciară și punerea în posesie va avea loc doar după îndeplinirea de reclamant a obligației de plată prevăzute de art. 2 alin. 1 din dispoziția atacată, respectiv după rambursarea sumei 232.299.940 lei Rol încasată în baza legii nr. 112/1995, actualizată prin aplicarea indicelui de inflație de la data încasării până la data plății efective.
Referitor la art. 2 alin. 3 din dispoziția atacată, prin care s-a stabilit că transferul dreptului de proprietate, înscrierea în evidențele de carte funciară și punerea în posesie va avea loc doar după îndeplinirea de reclamant a obligației de plată prevăzute de art. 2 alin. 1, 2 și a cărui anulare integrală a solicitat-o reclamantul, tribunalul a reținut că potrivit art. 20 din L. nr. 1., republicată, persoanele care au primit despăgubiri în condițiile L. nr. 112/1995 pot solicita restituirea în natură cu obligația returnării sumei reprezentând despăgubirea primită, actualizată cu indicele inflației, situație aplicabilă în cauză întrucât petenta inițială Dahinten E., respectiv antecesoarea reclamantului, a încasat suma de 232.299.940 lei Rol la data de 31 mai 2000, caz în care cu privire la această sumă în mod legal s-a dispus ca transferul dreptului de proprietate, înscrierea în evidențele de carte funciară și punerea în posesie va avea loc doar după îndeplinirea de reclamant a obligației de plată prevăzute de art. 2 alin. 1, obligație legală care nu constituie o sarcină asupra imobilului restituit în sensul impus de art. 10 de L. nr. 1..
Împotriva acestei decizii au declarat apel reclamantul și pârâtul P. M. B.
Prin D. civilă nr. 1., Curtea de A. C. a respins ca nefondate apelurile declarate de părți, apreciind că dispoziția instanței de fond de anulare parțială a art. 2 alin. 2 cu privire la obligația prev. de art. 2 alin. 1 din dispoziție este legală, deoarece art. 20 din L. nr. 1. republicată, prevede că, persoanele care au primit despăgubiri în condițiile L. nr. 112/1995 pot solicita restituirea în natură, cu obligația returnării sumei reprezentând despăgubirea primită, actualizată cu indicele de inflație.
Curtea a reținut că Normele metodologice de aplicare a L. nr. 1. aprobate prin HG nr. 2., prevăd la pct. 20.1 că, dacă imobilul care face obiectul notificării este liber, persoana îndreptățită care a primit despăgubirea pentru respectivul imobil potrivit legii va obține restituirea în natură a imobilului dacă va rambursa despăgubirea primită, actualizată cu indicele inflației. Prin urmare, obligația stabilită în sarcina reclamantului este o obligație legală și nu constituie o sarcină asupra imobilului restituit în sensul impus de art. 10 din L. nr. 1..
Așadar, în speță, restituirea în natură a imobilului litigios către reclamant este condiționată de rambursarea despăgubirii primite, de
232.299.940 lei, actualizată cu indicele de inflație, condiție ce nu a fost îndeplinită până în prezent, potrivit susținerilor din concluziile depuse la filele
85-89 din dosar, astfel încât el nu poate să pretindă plata chiriei pentru acest imobil deoarece transferul dreptului său de proprietate va avea loc doar după îndeplinirea obligației de plată prevăzută la art. 2 al. 1 din dispoziția arătată.
Contrar susținerilor reclamantului, dreptul său de proprietate asupra imobilului L. de muzică, situat în B., str. Alexandru O., nr. 4 este afectat de o condiție suspensivă care nu-i permite la momentul de față să pretindă plata chiriei restante ori a chiriei pentru viitor, și nici obligarea la încheierea unui contract de închiriere, știut fiind că acest tip de condiție suspendă efectele actului juridic până la momentul realizării sale, situația fiind incertă pentru ambele părți.
Întrucât doar după îndeplinirea obligației de rambursare a sumei de
232.299.940 lei, actualizată cu indicele de inflație, reclamantul își intră în drepturile stabilite prin dispoziția de restituire a imobilului, instanța reține că până la îndeplinirea acesteia, reclamantul nu poate fi beneficiarul chiriei stabilite de art. 16 din L. nr. 1., republicată, în cuantumul prevăzut de HG 1. și drept urmare, a respins acțiunea formulată, ca fiind neîntemeiată.
Consecință a respingerii acțiunii principale, reținând caracterul dependent al chemării în garanție față de cererea principală, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în garanție a C.ui Local al M. B. și P. M. B., formulată de pârât, în considerarea prevederilor art. 60-63 Cod procedură civilă.
Totodată, în aplicarea art. 274 Cod procedură civilă, s-au respins și cererile de acordare a cheltuielilor de judecată suportate de părți, ca neîntemeiate.
Reclamantul a declarat, în termen legal, apel atât împotriva încheierii din
03 iunie 2011, cât și împotriva sentinței civile nr. 8. ale J. B.
Prin decizia civilă nr. 1. din 06 febr. 2012 pronunțată de Tribunalul
Bistrița Năsăud s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul B. P., împotriva încheierii din 03 iunie 2010 dată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr. (...).
S-a admis, în parte, apelul declarat și completat formulat de reclamantul B. P. împotriva sentinței civile nr. 8. a J. B., pronunțată în dosarul nr. (...), a schimbat, în tot, sentința atacată, în sensul că, s-a admis, ca fiind întemeiată, acțiunea civilă formulată de reclamantul B. P., împotriva pârâtului L. de M. T. J. B., și-n consecință a obligată pârâtul să plătească reclamantului suma de
396.088,63 lei despăgubiri civile reprezentând chirie restantă și dobândă legală pentru perioada 17 iulie 2007-31 decembrie 2011; a obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 7.405,76 lei reprezentând chirie lunară pentru perioada ianuarie 2012-16 iulie 2012; a obligat pârâtul să încheie cu reclamantul un contract de închiriere cu privire la imobilul situat în B., str. Alexandru O., nr. 4, județul B. N., imobil ce a fost restituit reclamantului prin dispoziția nr. 1400/(...).
A obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 3.720 lei cheltuieli de judecată la fond.
S-a admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul L. de M. T. J. B. împotriva chemaților în garanție C.ui Local al M. B. și P. M. B., cu sediul în B., P-ța C., nr. 6, județul B. - N., și-n consecință a obligat chemații în garanție să plătească pârâtului L. de M. T. J. B. suma de 396.088,63 lei despăgubiri civile, suma de 7.405,76 lei reprezentând chirie lunară pentru perioada ianuarie 2012-16 iulie 2012 și suma de 3.720 lei cheltuieli de judecată la fond.
Examinând încheierea atacată din 03 iunie 2011 a primei instanțe, tribunalul a observat că prin aceasta a fost a admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I. Ș. al județului B. - N. și în consecință a dispus scoaterea lui din proces, având în vedere că pârâtul nu este finanțator pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat pentru cheltuielile având ce destinație chirii și nici nu este ordonator principal de credite pentru acestea, aspect ce reiese cu evidență din prevederile art. 167 din L. învățământului nr.
84/1995, republicată.
T. a observat că potrivit art. 167 din legea nr. 84/1995 în vigoare la data sesizării primei instanțe și aplicabile în cauză pentru că acțiunea reclamantului vizează pretenții bănești și pentru perioada anterioară intrării în vigoare a legii nr. 1/2011, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ- teritoriale, finanțarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale iar finanțarea de bază cuprinde următoarele categorii de cheltuieli: a) cheltuieli de personal; b) cheltuieli materiale și servicii.
De asemenea și potrivit art. 104 din legea 1/2011, finanțarea de bază seasigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale, pentru cheltuielile materiale și pentru servicii;
Așadar, față de aceste prevederi legale exprese vizând asigurarea finanțării unităților de învățământ preuniversitar, inclusiv sub aspectul cheltuielilor materiale, tribunalul constată că inspectoratele școlare județene nu au atribuții directe privind asigurarea finanțării necesare a unităților școlare preuniversitare,.
Analizând sentința tribunalul a constatat că prin D. nr. 1. iulie 2007 emisă de P. M. B. s-a stabilit la art. 1 calitatea de persoană îndreptățită la restituirea în natură a reclamantului B. P. pentru cota de 4/5 părți din imobilul construcție - corp A și B - și teren în suprafață de 1599 mp, situat în B., str. Al. O., nr. 4, înscris în CF nr. 226 B., nr. top. (...), precum și calitatea de persoană îndreptățită la restituirea prin echivalent a reclamantului pentru aceeași cotă cu privire la imobilul construcție demolată -corp C, situat în B., str. Al. O., nr. 4, înscris în CF nr. 226 B., nr. top. (...). Prin dispoziția evocată la art. 2 alin. 1 se restituie în natură imobilul menționat anterior sub condiția rambursării a sumei de 232.299.940 lei Rol încasată la data de 31 mai 2000 în baza legii nr. 112/1995, actualizată prin aplicarea indicelui de inflație comunicat de entitatea națională în domeniul statisticii, de la data încasării până la data plății efective. Aceste prevederi ale dispoziției atacate au fost menținute integral prin sentința civilă nr. 4. pronunțată de T. B.-N. în dosarul nr. (...).
S-a menționat faptul că pârâtul L. de M. T. J. B. între data emiterii dispoziției 1. iulie 2007 și până în prezent a folosit imobilul anterior menționat desfășurându-se activitatea școlară, iar reclamantul nu a beneficiat de nici o sumă de bani cu titlu de chirie de la acest pârât ori de la autoritățile locale.
Potrivit art. 16 din legea nr.1. în situația imobilelor având destinațiile arătate în anexa nr. 2 lit. a), care face parte integrantă din prezenta lege, necesare și afectate exclusiv și nemijlocit activităților de interes public, de învățământ, sănătate ori social-culturale, foștilor proprietari sau, după caz,moștenitorilor acestora li se restituie imobilul în proprietate cu obligația de a-imenține afectațiunea pe o perioadă de până la 3 ani, pentru cele arătate la pct.
3 din anexa nr. 2 lit. a), sau, după caz, de până la 5 ani de la data emiterii deciziei sau a dispoziției, pentru cele arătate la pct. 1, 2 și 4 din anexa nr. 2 lit. a). (2) În acest interval plata cheltuielilor de întreținere aferente imobilului respectiv revine deținătorilor. În perioada prevăzută la alin. (1) noul proprietar va fi beneficiarul unei chirii în cuantumul stabilit prin hotărâre a G. (3) Proprietarii vor intra în posesia bunurilor imobile restituite în termen de cel mult 5 ani de la redobândirea dreptului de proprietate.
Prin HG nr. 1886 din 21 decembrie 2006 pentru stabilirea cuantumului chiriilor aferente imobilelor care fac obiectul prevederilor art. 16 alin. (2) din L. nr. 1. privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada
6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, ale art. 1 alin. (10) din Ordonanța de urgență a G. nr. 9. privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România și ale art. 1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a G. nr. 8. privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, s-a aprobat cuantumul chiriilor lunare aferente imobilelor care intră sub incidența art. 16 alin. (2) din L. nr. 1. privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevăzut în anexa nr. 1.
Conform art. 4 din același act normativ în situațiile prevăzute la art. 1 și
2, noul proprietar va încheia contractul de închiriere în formă scrisă cu utilizatorul imobilului, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri sau de la data emiterii deciziei/dispoziției de restituire, după caz. În situația încare nu se încheie un contract de închiriere în formă scrisă, obligația de plată a chiriei lunare devine scadentă de plin drept la data de 10 a fiecărei luni.
Față de aceste prevederi legale, tribunalul a observat că legiuitorul nu face distincție între persoanele îndreptățite cărora li s-a eliberat dispoziție de restituire în natură a imobilului fără nici o condiție și cele cărora li s-a instituit prin dispoziție condiția rambursării sumei încasate cu titlu de despăgubire în temeiul legii nr. 112/1995, situație în care înseamnă că trebuie ca utilizatorul imobilului, în speță pârâtul, să plătească chiria legală încă de la data emiterii deciziei de restituire în natură, în cauză de la data de 17 iulie 2007. De asemenea contractul de închiriere trebuie încheiat doar între reclamant și utilizatorul imobilului, respectiv pârâtul, iar nu și cu alte persoane, așa cum a solicitat reclamantul.
Mai mult, tribunalul a constatat că în apel s-a făcut dovada de cătrereclamant că a fost rambursată suma primită de acesta cu titlu de despăgubire în baza legii nr. 112/1995, în acest sens fiind depus ordinul de plată privind plata sumei de 83.763,47 lei în contul DGFP B. N. f.33, plata sumei fiind făcută de numitul L. M. în numele reclamantului, conform declarației notariale date de reclamant f. 40.
T. a constatat că suma de 83.763,47 lei achitată în numele reclamantului constituie valoarea actualizată cu indice de inflație a sumei de 232.299.940 lei ROL pe care trebuia să o ramburseze reclamantul potrivit art. 2 alin. 1 din dispoziția nr. 1400/(...) emisă de P. municipiului B. și menținută prin sentința civilă nr. 4. pronunțată de T. B.-N. în dosarul nr. (...), menținută în întregime prin respingerea apelurilor și recursurilor promovate, în acest sens fiind întocmită completarea la raportul de expertiză contabilă extrajudiciară, f.32, necontestat de către nici unul dintre intimați.
Așadar, tribunalul a observat că în apel s-a făcut dovada de către reclamant că a fost rambursată suma de 232.299.940 lei ROL, sumă actualizată, situație în care motivul pentru care a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea de prima instanță, respectiv neîndeplinirea condiției suspensive nu mai subzistă. Contrar aserțiunilor apelantului, dar și a intimaților chemați în garanție, obligația reclamantului de a rambursa suma încasată cu titlu de despăgubire în temeiul legii nr. 112/1995 are natura juridică a unei condiții suspensive, fiind un eveniment viitor și incert ca realizare, raportat la data emiterii dispoziției nr. 1400/(...), iar în acest sens fiind și consemnat în art. 2 alin. 1 din dispoziție, ce arată clar că se restituie în natură imobilul sub condiția rambursării sumei încasate de 232.299.940 lei ROL.
Potrivit art. 1015 Codul civil vechi, aplicabil în cauză conform principiului tempus regit actum, întrucât era în vigoare la data emiterii dispoziției nr.
1400/(...) prin care s-a impus reclamantului condiția rambursării sumei încasate ca despăgubire, condiția suspensivă are efect din data încheierii actului,adică aceasta produce efecte retroactive de la data întocmirii dispoziției, actuljuridic respectiv se consolidează și devine pur și simplu, situație în care calitatea de proprietar al reclamantului asupra imobilului restituit în natură se consolidează, acesta fiind în consecință îndreptățit să beneficieze de chirie încă de la data întocmirii dispoziției precizate, ținând cont de caracterul retroactiv al condiției suspensive îndeplinite în cauză.
Având în vedere această situație, tribunalul a statuat că reclamantul este îndreptățit să beneficieze de chirie pentru imobilul situat în B., str. Alexandru
O., nr. 4, județul B. N., imobil ce a fost restituit reclamantului prin dispoziția nr. 1400/(...), pentru o perioadă de 5 ani începând cu data emiterii dispoziției arătate, ținând cont în acest sens de prevederile art. 16 din legea nr. 1. anterior menționate.
În cauză, reclamantul a depus la dosar un raport de expertiză tehnică contabilă extrajudiciară, ce nu a fost contestat de celelalte părți, prin care s-a stabilit că cuantumul chiriei lunare pentru imobilul restituit în natură reclamantului raportat la cota de 4/5 părți indicată în dispoziția de restituire în natură este 7.405,76 lei lunar, așa încât la data sesizării primei instanțe pretențiile reclamantului se ridicau la suma totală de 236.984,32 lei chirie restantă legală aferentă perioadei 17 iulie 2007-28 februarie 2010.
În fața instanței de apel, s-a depus o completare a raportului de expertiză tehnică contabilă extrajudiciară, ce nu a fost contestat de celelalte părți, prin care s-a stabilit că cuantumul chiriei lunare pentru imobilul restituit în natură reclamantului raportat la cota de 4/5 părți este 7405,76 lei lunar, așa încât pretențiile reclamantului se ridica la suma totală de 396.088,63 lei chirie restantă și dobândă legală aferentă perioadei 17 iulie 2007-31 decembrie 2011. În cauză, tribunalul a considerat că sunt aplicabile prevederile art. 294 alin.2
Cod procedură civilă, în sensul că reclamantul a solicitat în apel venituri ajunse la termen și alte despăgubiri ivite după pronunțarea sentinței atacate.
Având în vedere aceste considerente de fapt și drept, tribunalul a admis în parte apelul declarat și completat formulat de reclamantul B. P. împotriva sentinței civile nr. 8. a J. B., pronunțată în dosarul nr. (...), a schimbat, în tot, sentința atacată, în sensul că, a admis ca fiind întemeiată acțiunea civilă formulată de reclamantul B. P., împotriva pârâtului L. De M. T. J. B., și a obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 396.088,63 lei despăgubiri civile reprezentând chirie restantă și dobândă legală pentru perioada 17 iulie
2007-31 decembrie 2011, a obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de
7.405,76 lei reprezentând chirie lunară pentru perioada ianuarie 2012-16 iulie
2012 și a obligat pârâtul să încheie cu reclamantul un contract de închiriere cu privire la imobilul situat în B., str. Alexandru O., nr. 4, județul B. N., imobil ce a fost restituit reclamantului prin dispoziția nr. 1400/(...).
În ce privește soluția obligării pârâtului să plătească reclamantului suma de 7.405,76 lei reprezentând chirie lunară pentru perioada ianuarie 2012-16 iulie 2012, tribunalul a precizat că sunt aplicabile în cauză prevederile art. 110 alin. 2 Cod procedură civilă ce permit instanței de judecată să acorde înainte de termen, executarea la termen a unei prestații periodice, ceea ce înseamnă că chiria de 7.405,76 lei lunar trebuie plătită lunar de pârât conform art. 4 din HG nr. 1., iar nu global într-o singură prestație.
A.ul a fost admis doar, în parte, pentru că în completarea apelului s-a solicitat obligarea în solidar a ambilor pârâți chemați în judecată, dar și a chemaților în garanție la plata sumelor datorate cu titlu de chirie și să încheie contractul de închiriere, însă acest lucru nu e posibil pentru că, pe de o parte, unul dintre pârâți I. Ș. al județului B. - N., nu are calitate procesuală pasivă, după cum s-a explicat anterior, iar chemații în garanție nu pot fi obligați direct față de reclamant, atât timp cât acesta nu i-a chemat în judecată în calitate de pârâți, situație în care singurul pârât care trebuie să răspundă față de reclamant este L. De M. T. J. B.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, a obligat același pârât, aflat în culpă procesuală față de soluția admiterii acțiunii, să plătească reclamantului suma de 3.720 lei cheltuieli de judecată la fond, reprezentând onorariu avocațial achitat potrivit chitanței justificative depuse la dosar f. 68.
Față de admiterea acțiunii civile formulate, tribunalul analizând pe fond cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul L. De M. T. J. B. împotriva chemaților în garanție C.ui Local al M. B. și P. M. B., prin care s-a solicitat obligarea chemaților în garanție să plătească pârâtului sumele de bani la care a obligat față de reclamant, a admis fiind întrunite condițiile impuse de art. 60 alin. 1 Cod procedură civilă.
Astfel, tribunalul a constatat că sumele solicitate de reclamant cu titlu de chirie restantă legală se suportă prin bugetele locale, atât potrivit art. 167 din legea nr. 84/1995 în vigoare la data sesizării primei instanțe și aplicabile în cauză pentru că acțiunea reclamantului vizează pretenții bănești și pentru perioada anterioară intrării în vigoare a legii nr. 1/2011, ce arată că unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, cât și potrivit art. 104 din legea 1/2011, intrată în vigoare în februarie 2011, lege aplicabilă în speță pentru pretențiile deduse judecății ulterioare, ce arată că finanțarea de bază asigură desfășurarea în condiții normale a procesului de învățământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naționale și finanțarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.
De asemenea, tribunalul a constatat că potrivit art. 36 din legea nr.
215/2001, consiliul local aprobă, la propunerea primarului, bugetul local și asigură și cadrul necesar privind furnizarea serviciilor publice de interes local privind educația. Unitatea administrativ teritorială este reprezentată de primar în relațiile cu alte autorități publice și în justiție potrivit art. 62 din legea nr.
215/2001, iar potrivit art. 63 alin. 4 din aceeași lege primarul exercită funcția de ordonator de credite și întocmește proiectul bugetului local.
Având în vedere atribuțiile ce revin potrivit legii chemaților în garanție, ce trebuie să asigure finanțarea cheltuielilor materiale ale pârâtului L. de M. T. J. B. ce a formulat cererea de chemare în garanție, tribunalul, în temeiul art. 60
Cod procedură civilă, constatând că pârâtul a fost obligat față de reclamant, a admis cererea de chemare în garanție formulată și a obligat chemații în garanție C.ui Local al M. B. și P. M. B. să plătească pârâtului L. De M. T. J. B. sumele la plata cărora a fost obligat acesta în favoarea reclamantului ca urmare admiterii acțiunii civile, respectiv suma de 396.088,63 lei despăgubiri civile, suma de 7.405,76 lei reprezentând chirie lunară pentru perioada ianuarie
2012-16 iulie 2012 și suma de 3720 lei cheltuieli de judecată la fond.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs chemații în garanție P. M. B. și
C. LOCAL AL M. B. reprezentat prin P. solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței iar pe fond respingerea acțiunii principale și cererea de chemare în garanție.
În motivare a arătat că sentința atacată este nelegală și netemeinică în speță fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 304 pct. 9.
Prin notificarea înregistrată la P. municipiului B. sub nr. 15.749/(...)
Dahinten E., a solicitat restituirea imobilului construcție și teren situat înmunicipiul B., str. A. O. nr. 4, înscris în C. B. nr. 226, nr. top. (...) - L. de muzică.
Ulterior solicitanta a decedat, notificarea fiind continuată de către moștenitorul acesteia, B. P.
Prin D. P. municipiului B. nr. 1. s-a stabilit calitatea de persoană îndreptățită la restituire în natură lui B. P. domiciliat pentru cota de 4/5 părți din imobilul construcție - corp A și B - și teren în suprafață de 1599 mp. situat în municipiul B., str. A. O. nr. 4, înscris în C. B. nr. 226, nr. top. (...).
De asemenea s-a stabilit ca restituirea în natură si transferul dreptului de proprietate asupra imobilul anterior descris va avea loc după rambursarea în contul colector 50.35 "Disponibil din sume colectate reprezentând despăgubiri restituite în baza L. nr. 1." deschis la T. municipiului B. a sumei de
232.299.940 lei Rol, încasată de fostul proprietar în temeiul L. nr. 112/1995 la data de (...), care va fi actualizată prin aplicarea indicelui de inflație comunicat de entitatea națională din domeniul statisticii, de la data încasării și până la data plății efective.
Totodată s-a instituit în sarcina petentului obligația de a restitui și suma de 216.272,88 USD reprezentând contravaloarea investițiilor efectuate ca urmare a reabilitării imobilului ce se restituie în natură.
Pentru magazia demolată s-a propus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent.
Această dispoziție a fost atacată de către domnul B. P. - Dosarul T. B.-N. nr. (...).
Acțiunea a fost admisă în parte în prima instanță și prin D. T. B.-N. nr. 4. s-a anulat articolul din D. nr. 1. a P. municipiului B. prin care s-a instituit în sarcina petenților obligația de a returna suma de 216.272, 88 USD dar s-a menținut obligația reclamantului de a restitui suma primita in temeiul L. nr.
112/1995 si de transfer a dreptului de proprietate la data plații efective.
Soluția a fost menținuta de către Curtea de A. C. si de I. Curte de C. si
Justiție prin respingerea recursurilor.
Sentința atacată in prezentul litigiu a fost de admitere a apelului formulat de B. P. și de obligare la plata către acesta a chiriei pentru o perioadă de cinci ani începând cu data emiterii dispoziției, respectiv (...)- (...) (suma de 3.,63 lei) și (...) -(...) (suma de 7405,76 lei), cu toate că restituirea imobilului a fost condiționată de restituirea sumei de 232.299.940 lei Rol încasată de fostul proprietar în temeiul L. nr. 112/1995, obligație de plată pe care petentul și-a îndeplinit-o abia în data de (...).
Apreciază ca in mod nelegal a procedat instanța de apel.
In mod irevocabil in dosarul nr. (...) s-a dispus anularea art. 2 alin. 2 din dispoziția nr. 1400/(...) in sensul ca transferul dreptului de proprietate, înscrierea in evidentele de carte funciara si punerea in posesie va avea loc după îndeplinirea de reclamant a obligației de plata prevăzute de art. 2 alin. 1 din dispoziția atacata respectiv după rambursarea sumei de 232.299.940 lei rol încasata in baza L. nr. 112/1995, actualizata prin aplicarea indicelui de inflație de la data încasării pana la data plății efective.
Art. 20 din L. nr. 1. prevede ca, persoanele care au primit despăgubiri in condițiile L. nr. 112/1995 pot solicita restituirea in natura cu obligația returnării sumei reprezentând despăgubirea primita, reactualizata cu indicele inflației.
Normele Metodologice de aplicare a L. nr. 1. aprobate prin HG nr. 2. prevăd la pct. 20.1 ca, daca imobilul care face obiectul notificării este liber, persoana îndreptățită care a primit despăgubirea pentru respectivul imobil va obține restituirea in natura daca va rambursa despăgubirea primita actualizata cu indicele inflației.
Este evident ca intr-o asemenea speta legea prevede expres pentru restituirea in natura ca este necesara nu numai dovedirea calității de persoana îndreptățită ci și dovedirea restituirii plății ca o condiție prealabila restituirii in natura.
Așadar in mod irevocabil s-a stabilit ca transferul dreptului de proprietate va avea loc la data restituirii sumei primite in temeiul L. nr.
112/1995.
In cazul de fata acest lucru s-a întâmplat in data de .(...) prin urmare acesta este data de la care reclamantul a devenit proprietar asupra cotei de 4/5 din imobilul revendicat si nu data emiterii dispoziției in discuție.
Reținerea instanței de apel a incidentei art. 1015 C.civ. este greșita întrucât s-a stabilit irevocabil data transferului de proprietate ca fiind data restituirii sumei si nu data emiterii dispoziției.
In acest context cum numai la data de (...) s-a născut dreptul de proprietate al reclamantului este cert ca de la acesta data este îndreptățit la chirie.
Atât L. de muzica cat si P. municipiului B. si C. local al municipiului B. își desfășoară activitatea in condițiile L. nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.
Potrivit art. 14 alin. (3) din L. nr. 273/2006 respectiv nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) și nici nu poate fi angajată și efectuată din aceste bugete, dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuială.
Deci cum reclamantul nu deținea calitatea de proprietar in mod legal nu a putut fi încheiat contract de închiriere si achitata chiria înainte de data
29.1:2.2011 discuție sens in care nu se poate reține reaua credință a vreunuia dintre aceștia pentru neplata chiriei si pentru a se justifica acordarea unor dobânzi legale pentru neplata acesteia.
Reclamantul B. P. prin întâmpinare (f.12-14) a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acesta nu este fondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Reprezentanta reclamantului intimat a invocat excepția inadmisibilității recursului declarat de chemații în garanție în ceea ce privește cuantumul chiriei, având în vedere că L. de M. ". J. B. nu a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 1./(...) a T. B.-N., iar prin recursul declarat de chemații în garanție se critică cuantumul chiriei și nu se critică raportul obligațional de garanție și al accesoriilor.
Curtea constată că această excepție nu este prevăzută de vreun text legal, cum este de exemplu cazul prevăzut de art. 56 Cod procedură civilă, care prevede pentru apelul sau recursul făcut de cel care intervine în interesul uneia din părți se socotește neavenit, dacă partea pentru care a intervenit nu a făcut ea însăși apel sau recurs.
Acest text este o ipoteză specială și prin urmare se aplică doar situației reglementate iar cât timp în text nu reglementează în același fel situația pentru cererea de chemare în garanție, ca și pentru cererea de intervenție, și nici nu există vreun alt text de aplicare generală care să ducă la excepția inadmisibilității, rezultă că o astfel de soluție nu poate fi primită.
Cu privire la fondul recursului, recurenții arată că în dosarul nr. (...) s-a dispus anularea art. 2 alin. 2 din dispoziția nr. 1400/(...) in sensul ca transferul dreptului de proprietate, înscrierea in evidentele de carte funciara si punerea in posesie va avea loc după îndeplinirea de reclamant a obligației de plata prevăzute de art. 2 alin. 1 din dispoziția atacata respectiv după rambursarea sumei de 232.299.940 lei rol încasata in baza L. nr. 112/1995, actualizata prin aplicarea indicelui de inflație de la data încasării pana la data plății efective, obligație de plată pe care petentul și-a îndeplinit-o abia în data de (...), acesta fiind data de la care reclamantul a devenit proprietar. Art. 20 din L. nr. 1. prevede că persoanele care au primit despăgubiri in condițiile L. nr.
112/1995 pot solicita restituirea in natura cu obligația returnării sumei reprezentând despăgubirea primita, reactualizata cu indicele inflației, dispoziție detaliată în Normele Metodologice de aplicare a L. nr. 1. aprobate prin HG nr.
2., astfel că pentru restituirea in natura este necesara nu numai dovedirea calității de persoana îndreptățită ci și dovedirea restituirii plății ca o condiție prealabila restituirii in natura.
Acest motiv de recurs este nefondat deoarece în cauză trebuie aplicate toate dispozițiile L. nr. 1., care sunt incidente speței, nu numai ale art. 20 ci și dispozițiile art. 16 din L. nr. 1., a cărei aplicare nu este exclusă de art. 20, cât timp o astfel de excludere nu rezultă nici din dispozițiile art. 20 și nici din vreo altă dispoziție legală.
Este adevărat că art. 20 alin. 1 din L. nr. 1. prevede că persoanele care au primit despăgubiri în condițiile L. nr. 112/1995 pot solicita restituirea în natura cu obligația returnării sumei reprezentând despăgubirea primita, reactualizata cu indicele inflației, dar la fel de adevărat este că potrivit art. 16 din același act normativ, în situația imobilelor având destinațiile arătate în anexa nr. 2 lit. a), necesare și afectate exclusiv și nemijlocit activităților de interes public, de învățământ, sănătate ori social-culturale, foștilor proprietari sau, după caz, moștenitorilor acestora li se restituie imobilul în proprietate cu obligația de a-i menține afectațiunea pe o perioadă de până la 3 ani, sau de până la 5 ani de la data emiterii deciziei sau a dispoziției, iar în această perioadă de 3 sau 5 ani de la emiterea dispoziției/deciziei noul proprietar va fi beneficiarul unei chirii în cuantumul stabilit prin hotărâre a G.
Or, dacă textul legal prevede că foștii proprietari au dreptul la chirie de la data emiterii deciziei sau dispoziției până la împlinirea termenului de 3 sau 5 ani de păstrare a afectațiunii, atunci acea chirie trebuie plătită de la emiterea deciziei/dispoziției, indiferent dacă a fost sau nu îndeplinită obligația prevăzută de art. 20 alin. 1.
Aceasta deoarece dispoziția art. 20 se coroborează cu dispozițiile din
Normele de aplicare aprobate prin HG nr. 2. care dispun că restituirea în natură se va face doar după returnarea sumei primite drept despăgubire în condițiile L. nr. 112/1995 iar art. 25 din L. nr. 1. nu distinge cu privire la posibilitatea emiterii dispoziției de restituire în natură în ipotezele în care s-auacordat despăgubiri în temeiul L. nr. 112/1995 și acestea au fost sau nu au fost restituite.
Prin urmare rezultă că o astfel de emitere a dispoziției este posibilă dar sub condiția ca restituirea în sine să se facă doar după returnarea despăgubirilor.
Astfel, obligația reclamantului de a rambursa suma încasată cu titlu de despăgubire în temeiul legii nr. 112/1995 are natura juridică a unei condiții suspensive, deoarece dispoziția este deja emisă, neexistând vreun text care să împiedice emiterea ei, dar restituirea în natură este supusă acestei condiții a restituirii despăgubirilor primite în temeiul L. nr. 112/1995.
În același sens sunt și dispozițiile art. 4 din HG nr. 1886 din 21 decembrie 2006 pentru stabilirea cuantumului chiriilor aferente imobilelor care fac obiectul prevederilor art. 16 alin. (2) din L. nr. 1., care dispune că în situațiile prevăzute la art. 1 și 2, noul proprietar va încheia contractul de închiriere în formă scrisă cu utilizatorul imobilului, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri sau de la data emiterii deciziei/dispoziției de restituire.
Or, dacă textul prevede că se va încheia contractul de închiriere în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri sau de la data emiterii deciziei/dispoziției de restituire, fără a condiționa încheierea contractului de închiriere de returnarea despăgubirilor primite în temeiul L. nr.
112/1995 ci doar de emiterea unei decizii/dispoziții, rezultă că o astfel de condiție suplimentară nu poate fi impusă dat fiind că ar fi o excepție de la dispozițiile generale prevăzute de art. 16 și art. 20 din L. nr. 1. și art. 4 din HG nr. 1886 din 21 decembrie 2006, dar o excepție trebuie să fie prevăzută de lege pentru a fi aplicată, or nu este cazul în această materie.
Reclamantul a rambursat suma primită de acesta cu titlu de despăgubire în baza legii nr. 112/1995, prin urmare restituirea în natură fiind făcută sub condiția returnării sumelor primite cu titlu de despăgubiri în temeiul L. nr.
112/1995, rezultă că transferul dreptului de proprietate se consideră ca fiind făcut cu efect retroactiv, de la data emiterii dispoziției, acesta fiind efectul îndeplinirii condiției suspensive, și reclamantul trebuie cu atât mai mult, în plus față de argumentele expuse mai sus, să se bucure de fructele civile al bunului său.
Aceasta întrucât art. 1015 din Codul civil în forma de la data introducerii acțiunii, care se coroborează cu art. 16 din L. nr. 1., condiția suspensivă are efect din data încheierii actului, adică aceasta produce efecte retroactive de la data întocmirii dispoziției, actul juridic respectiv se consolidează și devine pur și simplu, de la acel moment, al emiterii dispoziției.
Chiar dacă s-a stabilit data transferului de proprietate ca fiind data restituirii sumei, această statuare nu exclude aplicarea art. 1015 Cod civil, a cărei incidență nu a fost discutată până în prezentul dosar.
Recurenții mai susțin că potrivit art. 14 alin. (3) din L. nr. 273/2006 nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) și nici nu poate fi angajată și efectuată din aceste bugete, dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuială.
Baza legală a plății acestor sume o constituie art. 16 din L. nr. 1., așa cum a fost explicitat mai sus, prin urmare aceste sume trebuiau plătite de la momentul emiterii dispoziției, iar în caz de neplată fiind necesar a se stabili șiplata dobânzii legale, orice altă interpretare a art. 16 constituind o sustragere de la îndeplinirea obligațiilor legale și prin urmare vorbim de rea credință.
În temeiul prevederilor art. 312 alin. 1 și art. 299 și urm. Cod procedură civilă, curtea urmează să respingă ca nefondat recursul, nefiind incidente nici unul din motivele de casare sau modificare prevăzute art. 304 Cod procedură civilă.
În temeiul prevederilor art. 274 Cod procedură civilă, va obliga pe chemații în garanție C. LOCLA AL M. B. și P. M. B., aflați în culpă procesuală față de respingerea recursului, să plătească intimatului B. P. suma de 3.500 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocat, potrivit chitanței de la fila 23.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de chemații în garanție C. LOCLA AL M. B. și P. M. B. împotriva deciziei civile nr. 1. din 06 februarie 2012 a T. B.- N. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Obligă pe numitul recurent să plătească intimatului B. P. suma de 3.500 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 20 aprilie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. A. P. C. M. CONȚ I. D. C.
A. A. M.
Redactat de I., dactilografiat de S. În 2 ex., la data de (...)
Judecător fond - O. G. - Judecătoria Bistrița
Judecători apel - B. M.L., Nășcuțiu C. - Tribunalul Bistrița Năsăud
G.IER
| ← Decizia civilă nr. 2721/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 571/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
