Decizia civilă nr. 1787/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1787/R/2012
Ședința publică din data de 25 aprilie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:
A.-T. N.
JUDECĂTORI:
M.-C. V.
I.-D. C.
GREFIER:
M.-L. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții C. I. și C. M., împotriva deciziei civile nr. 494 din 4 noiembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosar nr. (...), privind și pe reclamanta K. M., având ca obiect partaj judiciar.
Se constată că la data de 20 aprilie 2012, pârâții-recurenți au depus la dosar prin registratura instanței, concluzii scrise.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de
18 aprilie 2012, când părțile prezente au pus concluzii care au fostconsemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 356 din 21 martie 2011 pronunțată în dosar nr.
(...) al J. D. s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta K. M.împotriva pârâților C. I., C. M. și în consecință:
- s-a dispus sistarea stării de indiviziune dintre reclamanta si pârâti, in ceea ce privește imobilul înscris în C. 51081 D., provenit din conversia de pe hartie a C. 18009 D., cu nr. top. 834/3/3/1, 834/3/3/2/2/2/1, prin atribuirea in natură a imobilului la pârâti si obligarea acestora la plata sultei corespunzătoare cotei de ¼ parte din imobil, catre reclamantă, respectiv suma de 31.520 lei, potrivit concluziilor expertului A. G.
S-a admis în parte acțiunea reconvențională precizată și completată formulată de pârâtul (reclamant reconvențional) C. I. și în consecință s-a constatat că pârâtul a adus un spor de valoare imobilului, respectiv a introdus apa curentă în imobil, a modificat interiorul, realizându-se un hol, o bucătărie, cămară de alimente, baie, a instalat centrala termică, calorifere, a mobilat baia cu obiecte sanitare, a înlocuit geamurile de la bucătărie și cămara de alimente, a montat garduri despărțitoare, a reconstruit anexa pentru unelte agricole, a împrejmuit curtea, a înlocuit țigla de pe casă, a montat chiuveta în bucătărie, jaluzele exterioare la geamuri, a săpat și amenajat cămin de decantare pentru canalizare.
Au fost respinse celelalte completări și precizări la acțiunea reconvențională, respectiv constatarea stării materiale a testamentului autentic nr. 568/(...), anularea testamentului autentic nr.568/(...), anularea certificatului de legatar nr.84/(...), anularea extrasului CF nr.4313/(...), revizuirea dosarului de succesiune nr. 1., anularea certificatului de moștenitor nr. 92/(...).
A fost respinsă excepția prescripției dreptului la „. in anulare a certificatului de moștenitor nr. 92/(...)"; și excepția tardivității completării la acțiunea reconvențională.
Au fost obligați pârâții să plătească reclamantei suma de 1206,5 lei reprezentând ½ din cheltuielile de judecată (taxă timbru, onorar avocațial, onorar expert).
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanta K. M. este coproprietară împreună cu pârâții C. I., C. M. asupra imobilului situat în D. str.Ț. nr.42 județ C. înscris în CF nr.18009 D. cu nr. top. 834/3/3/1, 834/3/3/2/2/2/1 și sunt rude, respectiv pârâtul C. I. este cumnat cu reclamanta, la fel și pârâta de ordin 2 iar fratele pârâtului C. I. a testat în favoarea reclamantei cota parte deținută de acesta după decesul tatălui. După ce tatăl pârâților a decedat, mama acestora a încheiat cu pârâții C. I., C. M. un contract de întreținere. În urma testamentului încheiat reclamanta deține cota de ¼ parte din imobilul înscris în CF.18009
D., cotă dobândită de la soțul său K. A. A., fratele pârâtului de ordin 1, prin certificatul de legatar nr. 8. emis de B. N. P. A., defunctul său soț i-a lăsat un testament prin care a devenit legatarul universal al averii sale, astfel că a moștenit întreaga sa cotă de ¼ parte pe care acesta a moștenit-o la rândul său de la tatăl său.
Acest lucru rezultă și din extrasul de CF, cu nr. 18009 nr. top.
834/3/3/1, 834/3/3/2/2/2/1 în care se arată că pentru casa din piatră și cărămidă, acoperită cu țiglă compusă din două camere, bucătărie, cămară, antreu, curte și grădină în suprafață de 550 mp., proprietari sunt C. I. având cota de ¼ parte cu titlu de drept moștenire, reconstituire și ieșire din indiviziune, C. I. și soția C. M. bun comun în cota de 2/4 parte cu titlu de drept întreținere, K. M. cota de ¼ parte cu titlu de drept moștenire.
A., reclamanta și pârâții sunt coproprietari a imobilului înscris în CF
18009 cu cotele arătate, pârâții deținând cotele lor de proprietate prin moștenire și întreținere. Cota după K. R. au dobândit-o în timpul căsătoriei, cei doi pârâți, iar cota tatălui a fost împărțită între cei doi frați, pârâtul de ordin 1 și soțul decedat al reclamantei așa cum rezultă și din extrasul CF.
Pârâtul de ordin 1, C. I. nu este de acord cu partea din imobil care a moștenit-o reclamanta K. M.
Reclamanta a solicitat sistarea stării de indiviziune prin atribuirea către pârâți al întregului imobil cu plata sultei corespunzătoare cotei de ¼ parte, arătând că, pârâtul de ordin 1, locuiește în imobil și folosește grădina și pârâții nu au fost de acord cu sistarea de indiviziune iar potrivit art. 728 cod civil, nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune.
În ceea ce privește acțiunea reconvențională formulată de pârâtul de ordin 1 C. I., instanța a apreciat că este întemeiată, în ceea ce priveșteîmbunătățirile aduse imobilului fapt dovedit cu declarațiile martorilor audiați în cauză din care rezultă că într-adevăr pârâtul a adus un spor de valoare imobilului, respectiv a introdus apa curentă în imobil, a modificat interiorul, realizându-se un hol, o bucătărie, cămară de alimente, baie, a instalat centrala termică, calorifere, a mobilat baia cu obiecte sanitare, a înlocuit geamurile de la bucătărie și cămara de alimente, a montat garduri despărțitoare, a reconstruit anexa pentru unelte agricole, a împrejmuit curtea, a înlocuit țigla de pe casă, a montat chiuveta în bucătărie, jaluzele exterioare la geamuri, a săpat și amenajat cămin de decantare pentru canalizare.
Din Raportul de expertiză depus la dosar rezultă că valoarea de piață a imobilului este în sumă de 126.080 lei, iar cota care-i revine reclamantei este în sumă de 31.520 lei, adică sulta corespunzătoare cotei de ¼ parte din imobil.
Referitor la completările și precizările la acțiunea reconvențională, respectiv să se constate starea materială a testamentului autentic nr.
568/(...) prin care soțul reclamantei a dispus ca întreaga sa avere mobilă și imobilă ce se va găsi în patrimoniul său la data decesului său să fie moștenită de către reclamantă, să se anuleze testamentul autentic nr.
568/(...), act considerat falsificat de către pârâtul de ordin 1, să se anuleze certificatul de legatar nr. 84/(...), să se anuleze extrasul de CF nr. 4313 din
(...), instanța a apreciat că în ceea ce privește constatarea stării materiale a testamentului autentic nr. 568/(...), pârâtul nu motivează în ce constă falsificarea testamentului autentic, unica susținere fiind acea că reclamanta a obținut actul ilegal, în complicitate cu notarii. Intabularea certificatului de moștenitor a fost efectuată prin Î. CF 2865/(...). De asemenea, nici la solicitarea de a anula testamentul autentic nr. 568/(...), nu a arătat motivele prin care își susține această solicitare, la fel și în cazul anulării certificatului de legatar nr. 84/(...) și anulării extrasului CF nr. 4313/(...). Cartea funciară care individualizează imobilul supus ieșirii din indiviziune este CF nr. 18009 cu nr. top. 834/3/3/1, 834/3/3/2/2/2/1. Pârâtul nu a arătat motivele la completarea acțiunii reconvenționale prin care solicită revizuirea dosarului de succesiune nr. 1., arătând doar că notarul a îndeplinit succesiunea în mod fraudulos, dar nu a arătat în ce anume constă. Nu a arătat motivele pentru care cere anularea certificatului de moștenitor nr. 92/(...), precizând în continuare că, de pe urma defunctului C. A. nu a rămas masa succesorală, moștenitori cu vocație succesorală nu au existat, cu toate acestea s-a eliberat certificatul de moștenitor nr. 92/(...), astfel că instanța de fond a admis numai în parte acțiunea reconvențională precizată și completată în ceea ce privește îmbunătățirile.
În privința excepției prescripției dreptului la „. în anulare a certificatului de moștenitor nr. 92/(...)"; și excepția tardivității, completării la acțiunea reconvențională, instanța a reținut că au fost formulate legal, referindu-se la același obiect privind moștenirea reclamantei. De asemenea s-a reținut că din certificatul de căsătorie emis de S. P. al C. R., rezultă căsătoria lui K. A. cu M. R. trecută în registrul de stare civilă la nr. 5/(...) iar toate bunurile dobândite după anul 1945 au fost bunuri comune dobândite în timpul căsătoriei. Primul care a decedat în anul 1994 a fost K. A. care era căsătorit la data decesului cu K. R. și care a fost moștenit de către cei doicopii în cote egale pârâtul C. I. și fratele său C. A. Chiar dacă K. R. și-a înstrăinat cota sa pârâtului C. I., soțul reclamantei K. A. A. deținea deja cota de moștenire după tatăl său, adică ¼ din imobilul în litigiu, cotă de proprietate care este înscrisă în CF și care a transmis-o reclamantei în calitate de soție supraviețuitoare.
Din extrasul CF 18009, rezultă că pentru imobilul cu nr. top.
834/3/3/1, 834/3/3/2/2/2/1 compus din casă din piatră și cărămidă, acoperită cu țiglă, compusă din două camere, bucătărie, cămară, antreu, curte și grădină în suprafață de 550 mp., coproprietari sunt C. I. în cota de
¼ parte cu titlu de drept moștenire, reconstituire și ieșire din indiviziune, C.
I. și soția C. M. bun comun în cota de 2/4 parte cu titlu de drept întreținere și K. M. cota de ¼ parte cu titlu de drept moștenire.
Prin Î. civilă pronunțată în Camera de C. la data de (...), în dosar nr.
(...)/a1 al J. D., s-a admis cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de petiționara K. M. în sensul solicitat, privind sentința civilă nr. 3. din dos. nr. (...) al J. D. împotriva intimaților C. I., C. M., în sensul corectării domiciliului petiționarei din dispozitivul sentinței de la pag. 5, cu cel corect, conform actelor de stare civilă și anume: I. str. A. Iancu nr. 15, județ Sălaj" și corectării numelor părților din considerentele sentinței, corect fiind: "C. A." care apare scris eronat K. A., la pag. 4 alin. 2 al sentinței și "K. A. A." care apare notat C. A. la pag. 4 alin. 2 al sentinței, îndreptarea făcându-se în ambele exemplare ale hotărârii.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut că în sentința civilă nr. 3. din dos. nr. (...) al J. D., dintr-o eroare materială s-a trecut greșit: domiciliul petiționarei, astfel conform actelor de stare domiciliul corect este I. str. A. Iancu nr. 15 județ Sălaj, iar numele corect al părților fiind C. A. care apare scris eronat K. A. la pag. 4 al. 2 și K. A.-A. care apare notat C. A. la pag.4 al.2 al sentinței.
Având în vedere aceste aspecte, instanța în temeiul art. 281 și urm. Cod proc.civilă a admis cererea de îndreptare a erorii materiale în sensul solicitat.
Prin decizia civilă nr. 494/(...) a T.ui C., s-a respins apelul declarat de pârâții C. I. și C. M., împotriva sentinței civile nr. 356 din (...), pronunțată în dosar nr. (...) al J. D..
S-au respins apelurile formulate de pârâtul C. I., precum și de reclamanta K. M., împotriva încheierii civile din data de (...), pronunțată de
Judecătoria Dej în dosarul nr. (...)/a1. Au fost obligați apelanții C. I. și C. M. să plătească intimatei K. M. suma de 2.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată
În ceea ce privește apelul declarat de pârâții C. I. și C. M., împotriva sentinței civile nr. 3. a J. D., tribunalul a constatat că acest apel este neîntemeiat.
Apelanții au susținut că instanța care a pronunțat sentința atacată nu era competentă, dat fiind că reclamanta și-a indicat o adresă falsă.
În privința competenței, tribunalul a reținut că acțiunea suspusă judecății avea ca obiect sistarea indiviziunii cu privire la un imobil situat în
D., astfel încât instanța competentă era Judecătoria Dej, în conformitate cu disp. art. 13 Cod pr.civ., potrivit cu care: "Cererile privitoare la bunuri imobile se fac numai la instanța în circumscripția căreia se află imobilele.";
În cauză nu erau aplicabile prevederile art. 14 Cod pr.civ., astfel cum au susținut apelanții, întrucât acțiunea principală, care determină competența instanței, era de sistare a stării de indiviziune, reclamanta invocând că are o cotă parte din dreptul de proprietate asupra imobilului.
Formularea cererii reconvenționale nu este de natură să schimbe competența instanței, întrucât potrivit art. 17 C.pr.civ., cererile accesorii și incidentale, între care se numără și cererea reconvențională, se judecă de instanța competentă să judece cererea principală.
S-a constatat că în speță au fost respectate normele de competență prevăzute de C. de procedură civilă, important fiind doar locul situării imobilului, iar nu domiciliul părților și nici ultimul domiciliu al defunctului. Rezultă că în această privință, a stabilirii instanței competente, era lipsit de relevanță domiciliul reclamantei indicat în acțiune.
Apelanții pârâți au susținut că prima instanță nu a motivat de ce a respins celelalte petite din cererea lor reconvenționale, dar din lecturarea sentinței atacate, tribunalul a constatat că, la pagina 4 din sentință, instanța de fond a arătat care sunt considerentele pentru care cererea reconvențională a fost admisă doar în parte.
De asemenea, apelanții pârâți au arătat că prima instanță nu a stabilit legalitatea identității numitului K. A., tatăl defunctului său frate uterin K. A. A., soțul intimatei și numitul C. A., tatăl biologic al apelantului, dar nu soțul legitim al mamei K. R.
În această privință, tribunalul a reținut, din actele de stare civilă depuse la dosar, de unde rezultă vârsta lui K. A. și C. A., că este vorba de aceeași persoană, doar că numele a fost scris odată cu litera C românească, iar altă dată cu litera K, din limba maghiară, fapt des întâlnit în zona Ardealului, unde în administrație s-a succedat personal românesc și maghiar. A., pe certificatul de naștere al lui K. A. A., năsut la (...), s-a notat că părinții lui sunt: K. A. de 21 ani și K. R. de 20 ani. În certificatul de deces a lui C. A., decedat la data de (...), s-a notat că acesta era născut la (...), deci la data nașterii lui K. A. A., avea 21 de ani. De asemenea, în certificatul de moștenitor eliberat după decesul lui C. A., decedat la data de (...), notarul public a stabilit că moștenitori sunt: fiul K. A. A. și fiul C. I., soția supraviețuitoare K. R. fiind străină de moștenire, prin neacceptare.
În consecință, nici susținerile apelanților pârâți privind existența mai multor persoane C. A. și K. A. nu au putut fi reținute.
Nici susținerile apelanților pârâți că imobilul a fost întabulat în 1983 pe K. R., cu care apoi ei au încheiat un contract de întreținere cu uzufruct viager, nu constituie un motiv întemeiat de apel, dat fiind că sistarea stării de indiviziune se face raportat la situația actuală de carte funciară și nu la cea din 1983, ori în prezent, în cartea funciară sunt întabulați atât pârâții, cât și reclamanta. De altfel, din copia cărții funciare de la dosar (f. 28 din dos. (...)) rezultă că în 1983 au fost întabulați K. R. și soțul K. A.
Reclamanta și-a înscris în cartea funciară dreptul de proprietate asupra cotei de ¼ din imobil, astfel că dreptul acesteia de proprietate este opozabil tuturor, în conformitate cu art. 25 din Legea nr. 7/1996. De asemenea, se reține că potrivit art. 30 din Legea 7/1996, "Dacă în cartea funciară s-a înscris un drept real, în condițiile prezentei legi, în folosul unei persoane, se prezumă că dreptul există în folosul ei, dacă a fost dobânditsau constituit cu bună-credință, cât timp nu se dovedește contrariul."; Ori, în prezenta cauză, dreptul de proprietate al reclamantei a fost intabulat în baza Certificatului de legatar nr. 8. emis de BNP C.-D. M., dar deși pârâții au atacat acest certificat, în cauză nu se poate reține nici un motiv de nulitate a acestuia.
Instanța a reținut că numitul K. A. A. a dobândit cota de ¼ din imobil prin moștenire după C. A., conform certificatului de moștenitor nr. 9., dreptul său a fost înscris în cartea funciară și apoi moștenit de soția sa supraviețuitoare, reclamanta K. M., în calitate de moștenitoare legală și testamentară.
Față de toate aceste considerente de fapt și de drept, tribunalul a reținut că susținerile apelanților pârâți că întreg dreptul de proprietate ar reveni pârâtului C. I. și că actele în baza cărora s-a intabulat reclamanta ar fi nule, nu sunt întemeiate.
Toate aceste rețineri vizează și cererea formulată în dosarul nr. (...), în privința căruia instanța a admis excepția litispendenței, constatând că este vorba despre aceeași cerere ca și cea formulată în dosarul nr. (...).
În ce privește apelul declarat de apelantul pârât C. I. împotriva
Încheierii civile din (...) a J. D., tribunalul a constatat că acest apel este, la rândul său, neîntemeiat.
Din actele dosarului, tribunalul a reținut că în mod temeinic și legal prima instanță a reținut că dintr-o eroare materială a fost trecut greșit în sentință domiciliul reclamantei, din moment ce aceasta a indicat că în acțiune s-a redactat greșit domiciliul, fapt arătat și în fața primei instanțe, unde a depus o adresă de la S. P. C. Local de E. a P., pentru dovedirea domiciliului real.
În ceea ce privește susținerile apelantului cu privire la C. A. și K. A. A., tribunalul a reiterat cele reținute anterior, la motivarea apelului formulat de pârâți împotriva sentinței nr. 3., și anume că din actele se stare civilă depuse la dosar a rezultat că susținerile apelantului sunt nefondate.
În ce privește apelul declarat de apelanta reclamantă K. M. împotriva
Încheierii civile din (...) a J. D., și acesta a fost respins ca nefondat, dat fiind că apelanta solicită să fie trecut domiciliul său corect, ori prin încheierea atacată s-a dispus tocmai îndreptarea erorii materiale în sensul indicării domiciliului corect al reclamantei, astfel că nu se mai impune aceeași corectare, care a fost dispusă deja de instanță.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții C. I. și C. M.solicitând casarea acestei decizii, rejudecarea în fond și respingerea acțiunii formulate de reclamanta intimată. Totodată, se solicită anularea certificatului de moștenitor nr. 9. după defunctul C. A., tatăl recurentului C. I., născut în loc. F., comuna R. M., jud. Mureș. Certificatul de moștenitor a fost obținut prin dol, printr-o dezbatere succesorală nelegală, de către fratele său uterin K. A. A., actualmente decedat.
Acest certificat de moștenitor a fost folosit de reclamanta intimată la dezbaterea succesiunii după K. A. A., folosindu-se de testamentul autentic
568/1997 defăimat de recurent ca fiind fals.
Totodată recurentul a solicitat obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată și a unor daune moratorii pentru faptul că a înaintat cu rea credință o acțiune de sistare a unei stări de indiviziune careîn realitate nu există, pentru că fratele uterin al reclamantului, defunctul K. A. A., nu a moștenit nimic după defunctul C. A., care nu era tatăl lui.
În motivarea recursului, recurentul a invocat excepția necompetenței teritoriale a J. D. în soluționarea cauzei, în condițiile în care obiectul acesteia îl constituia o dezbatere succesorală.
T.amentul autentic nr. 568/(...) este lovit de nulitate pentru vicii de formă, prin adăugarea cuvântului „alți";.
Nul absolut este și certificatul de moștenitor nr. 92/(...), după defunctul C. A., întrucât numitul K. A. A. nu a dovedit că era fiu legitim al defunctului.
Aceste acte a căror caracter fals nu a fost cercetat de judecătorie, au stat la baza eliberării certificatului de legatar nr. 84/(...).
T. a reținut în mod eronat că numitul C. A. este una și aceeași persoană cu K. A., căsătorit cu numita K. R.
Numitul K. A., soțul numitei K. R. s-a născut în anul 1925, în localitatea J. jud. Maramureș, iar numitul C. A. s-a născut în loc. F., com.
R. M..
În continuarea motivelor de recurs, recurentul a făcut o prezentare a utilizării diacriticelor care fac diferența clară între cele două nume K. și C., care nu aparțin aceleiași persoane, din cauză că nu se pronunță la fel în limba maghiară și au locuri de naștere în localități și județe diferite.
Prin întâmpinarea formulată (f. 11-12), reclamanta a solicitatrespingerea recursului, arătând că o parte din motivele invocate nu se încadrează în cele de nelegalitate, prev. de art. 304 pct. 1-9 Cod proc.civ., iar o altă parte a motivelor nu constituie critici concrete vizând decizia pronunțată în apel, astfel încât întregul recurs este inadmisibil.
La termenul de judecată din (...) instanța a respins excepția inadmisibilității recursului, o parte din motivele de recurs vizând nelegalitatea deciziei.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, curteaconstată că acesta este nefondat, urmând a fi respins pentru următoareleconsiderente:
În ce privește motivul vizând excepția necompetenței teritoriale a J.
D. în soluționarea acțiunii în primă instanță, curtea constată că în mod corect tribunalul a statuat că această excepție nu este fondată.
Obiectul acțiunii introductive l-a constituit cererea reclamantei K. M. formulată în contradictoriu cu pârâții C. I. și C. M., domiciliați în D., respectiv G., având ca obiect sistarea stării de indiviziune asupra unui imobil situat în D..
În raport de obiectul acestei acțiuni, așa cum corect a reținut tribunalul Judecătoria Dej era competentă în conformitate cu dispozițiile art. 13 alin. 1 Cod proc. civ., iar formularea cererii reconvenționale de către pârâți având ca obiect anularea unui certificat de moștenitor, a unui testament autentic, a unui certificat de legatar, nu atrăgea schimbarea competenței instanței legal investite la momentul sesizării, art. 17 Cod proc.civ., fiind aplicabil.
Criticile formulate pe fondul litigiului, sunt de asemenea neîntemeiate.
Prin acțiunea reconvențională din dosar nr. (...) precizată pârâtul C. I. a solicitat să se constate că la imobilul asupra căruia reclamanta a solicitat sistarea stării de indiviziune a efectuat lucrări de îmbunătățire (f.
19 dosar fond), ulterior, a solicitat anularea certificatului de legatar nr. 8. emis pe numele reclamantei (f. 63 dosar fond), iar printr-o precizare ulterioară anularea testamentului autentic nr. 568/(...) și a certificatului de legatar nr. 84/(...) (f. 151 dosar fond).
Ulterior, printr-o nouă precizare a solicitat anularea certificatului de moștenitor nr. 92/(...) (f. 226 dosar fond). Aceeași cerere a formulato-o pe cale principală în cadrul acțiunii înregistrate sub nr. (...) la Judecătoria Dej, prin încheierea civilă nr. 7. în urma admiterii excepției de litispendență acest dosar fiind trimis la Tribunalul Cluj, întrucât pe rolul acestei instanțe se afla deja dosarul nr. (...) în vederea soluționării apelului declarat împotriva sentinței pronunțate în acest dosar.
Motivul invocat de recurent ce stă la baza solicitării anulării tuturor acestor acte îl constituie faptul că doar el este fiul defunctului C. A., iar numitul K. A. A. este fratele său uterin, nefiind însă și fiul lui C. A.
În primul rând este de menționat că certificatul de moștenitor nr.
92/(...) emis de B. N. P. S. M. s-a emis în dosarul succesoral nr. 1., atașat dosarului de fond.
Din conținutul dosarului succesoral reiese că la dezbaterea succesorală finalizată prin emiterea certificatului de moștenitor nr. 9., defăimat de pârâți, au participat toți succesorii, inclusiv pârâtul (f. 11 dosar succesoral), niciuna dintre părți nu a formulat obiecțiuni, s-au audiat martori (f. 3-4 dosar succesoral), care au arătat că defunctul C. A. a avut doi copii, iar soția îi trăiește.
La dosarul succesoral s-au depus actele de stare civilă ale defunctului și ale moștenitorilor: certificatul de căsătorie în care figurează la rubrica numele soțului K. A., căsătorit cu M. R., numele după căsătorie fiind K. D. nașterii soțului este (...), locul nașterii nefiind menționat (f.6 dosar succesoral), iar data nașterii soției este (...).
Potrivit certificatului de deces din dosarul succesoral, acesta s-a întocmit pe numele lui C. A., născut la data de (...), în localitatea F. jud. Mureș (f. 5 dosar succesoral).
La fila 20 din dosar nr. (...) al J. D., trimis pe cale de litispendență la Tribunalul Cluj, este depus certificatul de naștere al defunctului C. A., din care rezultă că acesta s-a născut la (...), în localitatea F., raionul Toplița.
Din coroborarea tuturor acestor acte rezultă că așa cum corect a reținut și Tribunalul Cluj C. A. este una și aceeași persoană cu K. A., întrucât:
- data nașterii acestuia e identică - (...) - în toate cele 3 acte de stare civilă: certificat de naștere, de căsătorie și de deces;
- locul nașterii este F. raion Toplița în certificatul de naștere, F. jud. Mureș în certificatul de deces, iar în certificatul de căsătorie locul nașterii nu este menționat.
Potrivit certificatului de naștere al numitului K. A. A., în prezent decedat, acesta s-a născut la (...), din părinții K. A. - 21 de ani și K. R. - 20 de ani (f. 9 dosar succesoral).
Potrivit certificatului de naștere al pârâtului C. I., acesta s-a născut la (...), părinții fiind C. A. - 28 de ani și C. R. - 27 de ani.
Și vârsta părinților din certificatul de naștere al numitului K. A. A., ai cărui părinți la nașterea sa aveau 20 de ani mama și 21 de ani tatăl și din certificatul de naștere al numitului C. I. ai cărui părinți la nașterea sa aveau
27 de ani mama și 28 de ani tatăl, conduc la aceeași concluzie: C. A. în certificatul de naștere și de deces este una și aceeași persoană cu K. A. din certificatul de căsătorie.
Acesta este totodată tatăl numitului K. A. A., precum și al pârâtului, vârsta acestuia la data nașterii celor doi descendenți fiind cea corespunzătoare anului nașterii sale - 1925 - adică 21 de ani în 1946, respectiv 28 de ani în 1953.
Pârâtul este fratele defunctului K. A. A., având, contrar susținerilor sale, pe ambii părinți comuni - A. și R.
Prin urmare, toate motivele vizând nulitatea certificatului de moștenitor nr. 92/(...), emis de B. N. P. S. M., sunt total nefondate, în mod corect respingându-se cererea reconvențională sub aspectul constatării nulității absolute a acestui certificat.
Reclamanta K. M. este soția supraviețuitoare a defunctului K. A. A., care, în absența altor moștenitori rezervatari, în mod legal a testat în favoarea ei, prin testamentul autentificat sub nr. 568/(...), la B. N. P. S. M., întreaga sa avere, în mod corect instanțele de fond statuând că nu există nicio cauză de nulitate a acestui testament.
Pe baza acestui testament valabil, în mod legal a obținut reclamanta K. M. certificatul de legatar nr. 84/(...) la B. N. P. C. D. M., astfel încât și cererea de anulare a acestui act în mod corect și legal s-a respins.
Pentru toate aceste considerente, în baza art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., recursul pârâtului va fi respins.
În temeiul art. 274 alin. 1 Cod proc.civ., recurenții vor fi obligați să plătească intimatei K. M. suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocat (f. 14).
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâții C. I. și C. M. împotriva deciziei civile nr. 494 din 4 noiembrie 2011 a T.ui C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Obligă pe numiții recurenți să plătească intimatei K. M. suma de
1000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
D. și pronunțată în ședința publică din 25 aprilie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER A.-T. N. M. C.V. I. D. C. M. L.T.
Red. MV dact. GC
2 ex/(...)
Jud. apel: O.R.Ghișoiu, A.A.M.
| ← Decizia civilă nr. 1409/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 4988/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
