Decizia civilă nr. 4346/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR.4346/R/2012
Ședința 8 octombrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: ANA I.
J.ECĂTOR: A. C.
J.ECĂTOR: A. A. C.
G.: C. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul Ț. V., precum și recursul declarat de pârâții SC T. C. S. și C. G. împotriva sentinței civile nr. 125 din 3 mai 2012, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), privind și pe intimații C. LOCAL ĂDE F. F. S. M. ȘI B. DE C. ȘI P. I. S. M., având ca obiect rectificare de carte funciară.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reclamantul recurent Ț. V., personal, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 2 octombrie
2012, s-a depus la dosar, prin registratura instanței din partea pârâtei recurente SC T. C. S., întâmpinare prin care solicită respingerea recursului declarat de reclamantul recurent, la care a anexat chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 4 lei și 0,15 lei timbru judiciar.
La data de 8 octombrie 2012, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea pârâtului recurent C. G., întâmpinare cu privire la recursurile declarate.
Totodată, la data de 11 octombrie 2012, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea reclamantului recurent Ț. V., o întâmpinare prin care solicită respingerea în totalitate a recursurilor formulate de către pârâții recurenți.
De asemenea, la data de 11 octombrie 2012, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea reclamantului recurent T. V. o completare la recursul formulat, aspect confirmat și la aceste termen de către reclamantul recurent.
Se comunică un exemplar din întâmpinările depuse la dosar cu reclamantul recurent.
Reclamantul recurent arată că nu dorește lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a lectura întâmpinările.
Curtea, din oficiu, invocă excepția tardivității completării motivelor de recurs depuse la dosar la data de 11 octombrie 2012, având în vedere prevederile art. 303 C.proc. civ. potrivit cărora recurs se motivează prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs.
Reclamantul recurent arată apreciază că completarea la motivele de recurs este formulată în termen și le susține ca și completări.
Nemaifiind alte excepții sau cereri, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursurilor.
Reclamantul recurent solicită admiterea recursului formulat, casarea deciziei civile nr. 1. a T. M. și rejudecarea cauzei în fond prin menținerea sentinței civile nr. 2557 din (...) a J.ecătoriei S. M., cu cheltuieli de judecată încuantum de 80 lei, reprezentând contravaloarea transportului la instanță, conform biletului de transport pe care îl depune la dosar.
În ce privește recursurile declarate de către pârâții SC T. C. S. și C. G., solicită respingerea acestora, pentru motivele invocate prin întâmpinarea depusă la dosar.
Menționează că în prezenta cauză nu se judecă cu pârâta recurentă SC T.
Construct S.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 2557 din (...), pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosar nr. (...), a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamantul Ț. V., în contradictoriu cu pârâta C. L. P. A. L. F. F. a M. S. M. și pentru opozabilitate cu S. T. S. și C. G., s-a dispus rectificarea de carte funciară și restabilirea situației anterioare conform încheierii de c.f. nr. 1., cu privire la amplasamentul imobilelor cu nr. top. 2371/1 și 2., în sensul că locul de fapt al imobilului cu nr. top, 2371/1 a fost preluat eronat prin inversare, de nr. top. 2., conform raportului de expertiză tehnică judiciară efectuată de ing. M. M. s-a constatat că toate dezmembrările efectuate asupra imobilului nr. 2. sunt eronate și neconforme cu realitatea, prin preluarea unui plan de carte funciară modificat cu pixul, necorespunzător situației reținute prin încheierea de c.f. nr.1., fiind înlăturate; s-a constatat că suprafața aferentă nr. top.2371/1, este de 4536 mp, reconstituită reclamantului prin O. nr. 1. emis de P. J. M., urmând ca această suprafață să fie evidențiată în înscrierea de carte funciară, corect din dezmembrare nr. top. 2371 potrivit încheierii nr. 1.;
Prin aceeași sentință a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a B.ui de C. și P. I. S. M. și a fost respinsă acțiunea față de aceasta și a fost respinsă excepția prescripției dreptului la acțiune invocat de S. T. S. S. M., a fost disjunsă cererea de intervenție în interes propriu formulată de S. T. S. M., având ca obiect constatarea nulității absolute a O.ui nr.1066/(...), emis de P. J. M. și a fost obligată pârâta C. L. P. A. L. F. F. a M. S. M., să plătească reclamantului suma de 1185,00 lei cheltuieli de judecată.
P. a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin sentința civilă nr. 1611/(...), dosar nr. 9395/2002 a J.ecătoriei Oradea a fost obligată pârâta C. L. S. M. să întocmească documentația și să facă propunerea, iar Prefectul J. M., să emită ordinul de restituire în favoarea reclamantului, a suprafeței de 4600 mp, teren fâneață înscris în c.f. nr. 7197 S. M., cu nr. top.
2371/1 ce a fost trecut în proprietatea Statului Român.
O. nr.1066/(...) emis de P. J. M., a consfințit dreptul de constituire a proprietății terenului cu suprafața de 4536 mp, în favoarea reclamantului, pe malul râului Tisa, cu nr. top. 2371/1, având ca vecini: la nord- dig de protecție, la est-cale ferată, la sud- DN-19, la vest- nr.top. 2., care a fost înscris în cartea funciară cu încheierea nr.824/(...) a B.ui de C. F. S. M.
Din analiza dezmembrărilor verificate și prin deplasarea instanței la B. de C. și P. I. S. M., a rezultat că acțiunea reclamantului nu este opozabilă și față de dobânditorii beneficiari ai dezmembrărilor invocate, în speță C. G. și T. S. M. Deși instanța a dispus citarea acestora pentru opozabilitatea procedurii de judecată, reclamantul a declarat expres că nu solicită chemarea în judecată a acestora în calitate de pârâți, dat fiind principiul disponibilității procesului civil.
S. T. S. S. M. a depus cerere de intervenție în interes propriu, prin care solicitat ca instanța să constate nulitatea absolută a ordinului prefectului nr.
1066/(...), cu privire la terenul în suprafață de 4536 mp, emis în favoarea reclamantului și radierea din c.f. nr. 19532 S., cu nr. top. 2371/1.
Cu privire la accesarea nr. top. 2371/ 1 și 2., cu pixul pe harta cadastrală, prima instanță a avut în vedere raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de ing. M. I. M., care a concluzionat că ulterior pe planul de carte funciară apar modificări făcute cu pixul care inversează amplasamentul imobilelor 2371/1 și 2., în sensul că locul de fapt a imobilului 2371/1, conform cu încheierea de carte funciară, este preluat de imobilul 2., creat din pix pe planul de carte funciară. Prin urmare s-a conchis că toate dezmembrările efectuate asupra imobilului 2. sunt eronate întrucât s-a ținut seama de planul de carte funciară care nu a fost actualizat în mod corespunzător, identificările efectuate la înscrierile în cartea funciară au ținut seama de planul de carte funciară modificat cu pixul, plan care nu corespunde cu situația reținută în încheierea de c.f. mr.1..
Raportând aceste concluzii la aspectele în detaliu evidențiate prin raportul de expertiză întocmit de același expert în dosarul nr.(...), prin care s-a realizat și amplasamentele prin verificarea situație din teren cu ortofotoplanul zonei, a rezultat în aprecierea primei instanțe că imobilul de sub nr. top. 2371/1 a fost evidențiat ca amplasament și întindere în dosarul de carte funciară 1. și se poate reconstitui în mod cert prin raportare la aliniamentul liniei de cale ferată care este redat în schiță. Celălalt imobil de 3000 mp, trecut ulterior de la S. P. la D. I., a avut o schiță de dezmembrare cu nr. 2. care nu a fost corect întocmită și care nu a respectat amplasamentul corect al nr. top. 2. și 2371/1. Toate actele juridice efectuate asupra imobilului nr. 2. înscris inițial în c.f. nr.9050 S., au afectat dreptul de proprietate al reclamantului întrucât prin schița de dezmembrare nr. 2., amplasamentul real al nr. top. 2371/1 a fost preluat sub nr. top.2. și dezmembrat ulterior, este concluzia finală a expertului.
În concret, amplasamentul terenului reconstituit reclamantului, asupra căruia trebuia să-și exercite prerogativele dreptului de proprietate, de folosință și dispoziție, este preluat de către celălalt proprietar, al altei suprafețe concrete cu alt amplasament, iar ulterior înstrăinată la intervenienta S. S., care a edificat construcții pe teren.
Instanța a considerat că modalitatea de dezmembrare a terenului preluat de S. P., D. I. și ulterior de intervenientă, nu a avut amplasamentul corect și nu a respectat planurile de parcelare deja existente în colile respective de proprietate, iar accesarea unor nr. topografice prin inversare a planurilor nu constituie, o modalitate legală de dezmembrare, astfel că s-a produs prejudicierea dreptului de proprietate al reclamantului cu privire la amplasamentul acestuia și implicit întinderea acestui drept.
Instanța a apreciat că la înscrierea dreptului de proprietate pe S. P., D. I.
și ulterior pe reclamantă, nu au fost respectate dispozițiile legale privind înscrierea în cartea funciară, dreptul legal constituit nu trebuie să fie doar scriptic evidențiat în proprietatea unei persoane ci amplasamentul lui să fie în concordanță cu modul de dobândire.
Pe cale de consecință, prin raportare la prevederile art. 36 din Legea nr.7/1996 și Regulamentului de aplicare a acesteia, instanța a dispus rectificarea înscrierilor potrivit concluziilor raporturilor de expertiză întocmite de ing. M. I. M., cu privire la inversarea nr. top.2., potrivit dispozitivului. Instanța a constatat lipsa calității procesuale pasive a B.C.P.I. S. M., având în vedere și decizia în interesul legii și a respins ca nefondată excepția prescripției. Cu privire la cererea de intervenție, instanța a dispus disjungerea și judecarea separată a acesteia, deoarece judecarea cererii principale ar fi întârziată prin intervenția formulată și care nu are legătură cu obiectul cererii principale ce vizează doar înscrierea dreptului în cartea funciară și nu cercetează modul de dobândire.
În baza art.274 din c.proc.civ., instanța a dispus obligarea pârâtei C. L. S. M., la cheltuieli de judecată de 1185,00 lei conform solicitării reclamantului.
Prin decizia civilă nr. 1. mai 2012 a T. M. au fost admise apelurile declarate de apelanții C. G., SC T. S., și C. L. pentru A. L. F. F. S. M., împotriva sentinței civile nr. 2557 din (...), pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr. (...), care a fost schimbată în parte, în sensul că a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. L. pentru A. L. F. F. S. M.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul Ț. V., în contradictoriu cu C. L. pentru A. L. F. F. S. M., ca fiind introdusă față de o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă.
S-a constatat că reclamantul Ț. V. a renunțat la judecată față de pârâtele
SC T. S. și C. G.
Prin aceeași decizie a fost respinsă cererea pârâților SC T. S. și C. G. de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată și s-a constatat rămasă fără obiect excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de SC T. S., a fost înlăturată obligația pârâtei C. L. de A. a L. F. F. de a achita reclamantului suma de 1185 lei, cheltuieli de judecată.
Au fost menținute dispozițiile din sentința apelată privind admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a B.ui de C. și P. I. S. M., la respingerea acțiunii reclamantului Ț. V. față de acest pârât și la disjungerea cererii de intervenție în interes propriu, formulată de SC T. S.
A fost respins apelul declarat de SC T. S. împotriva încheierii de ședință din data de (...), pronunțată în dosarul nr. (...).
Au fost respinse cererile de acordare a cheltuielilor de judecată.
P. a pronunța această decizie, tribunalul a reținut următoarele:
A.ul declarat de C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. M. a fost apreciat ca fiind fondat, iar excepția lipsei calității procesuale pasive invocată a fost apreciată întemeiată.
Calitatea procesuală pasivă, ca o condiție pentru dobândirea calității de parte în procesul civil, presupune identitatea între persoana chemată în judecată și cea care este subiect pasiv în raportul juridic dedus soluționării judiciare, în sensul că față de aceasta trebuie să se urmărească realizarea conținutului specific respectivului raport juridic. L. calității procesuale pasive este valorificabilă procesual prin invocarea excepției aferente, care are caracter de fond și de ordine publică, drept consecință poate fi invocată și direct în apel. Reclamantul este cel care trebuie să justifice atât propria calitate procesuală activă, cât și pe cea pasivă, iar aceasta justificare își are sorgintea în însăși acțiunea dedusă judecății, astfel cum a fost în speță, formulată de reclamant și soluționată de prima instanță, soluție neapelată de reclamantul Ț. V.
Prima instanță a soluționat acțiunea având în vedere dispozițiile art. 50, art. 36 din Legea nr. 7/1996, constatând că la înscrierea dreptului de proprietate pe SC P., D. I. și ulterior pe reclamantă, nu au fost respectate dispozițiile legale privind înscrierea în cartea funciară.
Raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost calificat de către prima instanță, calificare la care reclamantul a achiesat, C. locală de aplicare a legii fondului funciar nu are calitate procesuală pasivă. În acțiunea de rectificare de carte funciară din speță, în considerarea dispozițiilor art. 34 din Legea nr. 7/1996, calitatea procesuală pasivă a C. locale S. M., ca organ colegial, nu poate fi atrasă de faptul afirmat de intimat că persoane neidentificate din componența acesteia ar fi accesat cu pixul planul cadastral. Aspectele invocate vizând nerespectarea procedurii de emitere a procesului verbal de punere în posesie exced cadrului acțiunii în rectificare de carte funciară și petitelor formulate de către reclamant. C. locală nu este înscrisă încartea funciară, iar acțiunea formulată nu este aptă să confere calitate procesuală pasivă acestei entități, nefiind aplicabilă ipoteza reglementată prin prevederile art. 52 din Legea nr. 18/1991 republicată. Drept consecință, se va înlătura și dispoziția de obligare a C. locale S. M. la cheltuieli de judecată.
Întrucât a fost admisă de prima instanță excepția lipsei calității procesual pasive a B.ui de C. și P. I. M., cu consecința respingerii acțiunii față de acesta, iar hotărârea nu a fost apelată sub acest aspect, rezultă că acțiunea formulată de reclamant a fost, în ansamblul său, introdusă față de persoane lipsite de calitate procesuală pasivă, fiind respinsă ca atare.
A.ul declarat de pârâtul C. G. a fost apreciat ca fiind fondat, în limitele determinate prin considerentele ce urmează:
C. celor consemnate în practicaua încheierii de ședință din data de 2 februarie 2011, la termenul de judecată respectiv prima instanță a pus în discuție reclamantului Ț. V. dacă înțelege să cheme în judecată pe C. G. și SC P. SA, având în vedere CF 16357 unde sunt înscriși aceștia. Reclamantul a indicat adresele celor două persoane și a arătat că dacă se impune, va formula în scris cerere de chemare în judecată. S-a dispus citarea celor doi pârâți, după formularea cererii în scris.
În data de (...) reclamantul a depus la dosar prin serviciul registratură un înscris olograf prin care a indicat adresa exactă a pârâților, având în vedere că instanța a dispus citarea.
C. G. și SC T. au fost citați, fără a li se comunica o copie de pe cererea respectivă.
P. termenul de judecată din 9 martie 2011 reclamantul a depus la dosar note de ședință, soluționarea cauzei fiind amânată pentru data de (...), când SC T. S. a formulat întâmpinare, comunicată reclamantului, care a solicitat amânarea cauzei pentru a se pronunța cu privire la aceasta.
Prin notele de ședință depuse în data de (...), reclamantul Ț. V. a precizat că pârâți în cauză sunt doar C. L. de A. a L. fondului funciar S. M. și B. de C. F.
S. M., arătând că nu i-a chemat în judecată pe C. G. și SC T. C. S.
În data de 2 mai 2011 C. G. a formulat note scrise prin care a invocat lipsa calității procesuale pasive a C. locale S. M. și faptul că B. C. și P. I. S. nu are personalitate juridică, O. nu este parte în proces și oricum nu ar avea calitate procesuală pasivă, aceeași excepție fiind invocată și în privința sa.
În ședința publică din (...) reprezentantul pârâte SC T. S. a depus completare la întâmpinare, care s-a comunicat reclamantului, acesta refuzând să o primească motivat de faptul că societatea nu este parte în proces.
C. G. a mai formulat note scrise, iar în ședința publică din data de 18 mai
2011 reclamantul a precizat că nu înțelege să se judece cu pârâții SC T. S. și C.
G., deși au fost citați, nu înțelege să-i cheme în judecată. Reprezentanții pârâților, față de precizarea reclamantului, au solicitat obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.
Soluționarea cauzei a fost amânată pentru data de (...), când s-a luat act de renunțarea la judecată față de SC T. S. și C. G.
În minuta și dispozitivul sentinței civile apelate însă, acțiunea reclamantului Ț. V. a fost admisă inclusiv față de C. G. și SC T. S., „. opozabilitate";.
În prealabil instanța de apel a reținut că reclamantul Ț. V. nu a promovat vreo cale de atac împotriva încheierii de ședință din data de 15 iunie 2011 prin care s-a luat act de renunțarea sa la judecată față de C. G., pe cale de consecință acesta nu mai este legitimat să invoce lipsa intenției sale de chemare în judecată a celor doi pârâți.
Această încheiere de ședință nu a format nici obiectul apelului celorlalte părți, fiind invocată doar ca argumentare a criticii că totuși hotărârea a fost pronunțată și în contradictoriu cu C. G. și SC T. S. De altfel, apelantul C. G. nu s-a opus renunțării la judecată, solicitând doar obligarea reclamantului la cheltuieli de judecată.
Principiul disponibilității, specific procesului civil, reclamă de lege lata ca judecata să se desfășoare în contradictoriu cu acele persoane (în calitate de pârâți) pe care reclamantul înțelege să le cheme în judecată prin manifestare expresă de voință. Consecutiv, hotărârea judecătorească poate statua asupra raporturilor juridice care implică părțile rămase în litigiu și își produce efectul de opozabilitate doar față de persoanele care au păstrat calitatea de parte până la momentul pronunțării acesteia. Întrucât reclamantul Ț. V. a renunțat la judecată față de apelantul C. G. (și SC T. S.), hotărârea primei instanțe a fost schimbată în sensul constatării incidenței anterioare a manifestării de voință a reclamantului, cu consecința că acțiunea introductivă nu a fost admisă față de cei doi pârâți, nici chiar pentru opozabilitate.
În ce privește cheltuielile de judecată în primă instanță, instanța de apel a reținut că aplicarea disp. art. 246 al. 3 C.pr.civ. presupune comunicarea cererii de chemare în judecată, or scriptul olograf aflat la fila 174 din dosarul de fond nu a fost comunicat celor doi pârâți.
De asemenea, instanța a reținut că temeiul obligării la plata cheltuielilor de judecată îl reprezintă culpa procesuală, iar în apel o atare culpă nu poate fi reținută în sarcina intimatului Ț. V., care a precizat că nu înțelege să se judece în contradictoriu cu cei doi apelanți, C. G. și SC T. S. La fond, acesta a renunțat la judecată față de cei doi pârâți.
A.ul declarat de SC T. S. a fost admis, pentru considerentele următoare:
Argumentația vizând renunțarea reclamantului la judecată față de apelanta SC T. S., ca pârâtă, arătată în cadrul analizei temeiniciei apelului declarat de C. G. este identică, de asemenea sunt aceleași motivele care determină instanța de apel să respingă cererea de obligare la cheltuieli de judecată.
Prin întâmpinarea formulată și depusă la dosar, SC T. S. a invocat excepția prescripției dreptului la acțiunea în rectificare de carte funciară. Asupra acestei excepții prima instanță s-a pronunțat în sensul respingerii ca nefondată, dispoziție care nu este legală și temeinică, în contextul în care s-a renunțat la judecată față de pârâta care a invocat excepția respectivă, aceasta nefiind ulterior invocată din oficiu. T. a apreciat că, drept consecință a renunțării la judecată, apărările și excepțiile pârâtului vizat rămân fără obiect, nemairaportându-se la o pretenție care să vizeze pârâtul respectiv, sens în care hotărârea primei instanțe va fi modificată și sub acest aspect.
Instanța a reținut că după ce s-a luat act de renunțarea la judecată față de
SC T. S., aceasta a depus la dosar o cerere de intervenție în interes propriu, formulată în contradictoriu cu Ț. V., C. locală S. M., C. J.ețeană M. pentru aplicarea legilor fondului funciar, Primăria M. S. M. și Prefectul județului M., prin care a solicitat constatarea nulității absolute a O.ui Prefectului nr.
1066/(...) emis reclamantului Ț. V., pentru terenul în suprafață de 4536 mp situat în S. M., radierea dreptului acestuia din cartea funciară, rectificarea de carte funciară.
Prin încheierea de ședință din data de (...) cererea de intervenție a fost disjunsă, iar acțiunea principală reținută spre soluționare, dispoziția de disjungere fiind reluată prin minuta sentinței civile nr. 2557/(...).
J.ecarea conexuală a celor două cereri nu mai este posibilă, raportat la soluția pronunțată asupra apelului promovat de C. locală de A. a L. fondului funciar S. M., întrucât cererea reclamantului, urmare a admiterii excepțiilorlipsei calității procesuale pasive a celor doi pârâți rămași în judecată, a devenit practic necontencioasă (fără pârâți), or soluția trimiterii spre rejudecare nu se mai justifică. Pe cale de consecință, apelul declarat de SC T. S. împotriva încheierii de ședință din data de (...) a fost respins.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs în termenul legal reclamantul
Ț. V. și pârâții C. G. și SC T. C. S.
Reclamantul Ț. V. a solicitat modificarea deciziei atacate în sensul menținerii hotărârii pronunțată de instanța de fond.
În motivarea recursului care a fost întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 6,7,8,9 și 10 Cod proc.civ., recurentul a arătat că a înțeles să cheme în judecată C. L. pentru aplicarea L. nr.18/1991 S. M., deoarece persoanele care au făcut parte din cadrul acestei comisii cunoșteau terenurile din zona municipiului S. M. și aveau acces la actele O. de C. și P. I. S. M., că angajații acestuia din urmă nu au supravegheat și verificat planurile cadastrale puse la dispoziția persoanelor care activau în C. L. pentru aplicarea L. nr.18/1991 S. M., pentru ca aceștia să nu poată accesa cu pixul aceste planuri cadastrale aflate în evidența O. de C. și P. I. S. M.
Recurentul a mai arătat că el nu a înțeles să cheme în judecată și pe numiții C. G. și SC T. C. S. S. M., deoarece aceștia sunt intabulați pe alte numere topografice, pe o altă parcelă de teren care s-a dezmembrat din parcela inițială cu nr. topo 2./1, că instanța de apel face o confuzie inacceptabilă atunci când nu ține seama de decizia civilă nr. 1. pronunțată de Curtea de
A. C. Pe numerele topografice rezultate din dezmembrarea parcelei cu nr. topo
2./1 sunt intabulate alte persoane cu care se află în proces și pentru care a solicitat evacuarea de pe terenul său cu nr. topo 2371/1 S. și acestea să fie obligate să-și ocupe terenul-l pe care l-au cumpărat și asupra căruia și-au intabulat dreptul de proprietate, teren situat în partea de vest, în continuarea parcelei cu nr. top 2371/1.
C. G. a solicitat modificarea în parte a deciziei atacate, în sensul că urmare apelului declarat de el să-io fie acordate cheltuielile de judecată ocazionate cu judecarea în fond și în apel a cauzei.
În motivarea recursului întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9
Cod proc.civ., pârâtul a arătat că instanța de apel a reținut că reclamantul Ț.
V. nu este în culpă procesuală, deoarece a declarat în fața instanței că nu înțelege să se judece în contradictoriu și cu C. G., că a făcut o interpretare greșită a dispozițiilor legale în materie în condițiile în care prima instanță nu a reținut în mod expres în încheierile sale poziția intimatului de renunțare la judecată.
Carențele hotărârii primei instanțe l-au determinat să declare apel împotriva acesteia, demers care a necesitat cheltuieli, astfel că motivarea instanței de apel nu are acoperire, cu atât mai mult cu cât intimatul a acceptat hotărârea primei instanțe și la termenul de judecată din (...) a solicitaat respingerea apelului său.
SC T. C. S. a solicitat modificarea în parte a deciziei atacate în sensul acțiunii formulată de reclamant, constatându-se că ea nu a avut calitatea de pârât în cauză, înlăturarea dispoziției de constatare a renunțării la judecată de către reclamantul Ț. V. față de SC T. C. S.
În motivarea recursului s-a arătat că prin încheierea din 15 iunie 2011 a instanței de fond s-a luat act de renunțare la judecată din partea reclamantului față de SC T. C. S., deși nu s-a formulat vreo cerere din partea reclamantului pentru chemarea lor în judecată. Mai mult, instanța de apel nu a fost investită cu constatarea faptului că reclamantul a renunțat la judecată față de C. G. și SC T. C. S., această renunțare fiind constatată prin încheiereade ședință din 15 iunie 2011, încheiere împotriva căreia nu s-a formulat recurs.
Prin întâmpinarea depusă C. G. a arătat că lasă la aprecierea instanței modul de soluționare a recursului declarat de SC T. C. S. și se opune admiterii recursului declarat de reclamant, cu motivarea că prin acesta sunt reluate o serie de apărări formulate la judecata pe fond și în apel a cauzei. Respingerea recursului declarat de reclamant se impune și pentru faptul că acesta arată în motivele de recurs că nu a chemat în judecată alte persoane fizice și juridice, deoarece are cu acestea alte procese aflate pe rolul T. M..
Recurentul Ț. V. a depus la dosar întâmpinare prin care a arătat că se opune admiterii recursurilor declarate de C. G. și SC T. C. S., deoarece C. G. nu a fost chemat în judecată, întrucât parcela cu nr. topo 2./1 S. M. a încetat să mai facă obiectul cărții funciare din anul 1970, iar pe de altă parte C. G. și-a intabulat dreptul de proprietate după ce s-au săvârșit falsuri pe planul cadastral.
La (...) reclamantul Ț. V. a depus la dosar completări ale motivelor de recurs, completări în legătură cu care instanța în ședința publică din (...) a constatat că sunt tardive.
Examinând recursurile declarate, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că sunt nefondate și în consecință, în baza art. 304 pct. 9 și art.312 alin. 1 Cod proc.civ., urmează să le respingă pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea promovată reclamantul Ț. V. a chemat în judecată pe pârâta
C. L. pentru aplicarea L. nr.18/1991 S. M. și B. de C. și P. I. S. M.
În ședința publică din 2 februarie 2011 instanța a pus în discuție reclamantului dacă înțelege să cheme în judecată pe pârâții C. G. și SC T. C. S., că se impune ca reclamantul să formuleze în scris cererea de chemare în judecată a altor persoane.
Prin notele scrise depuse la dosar în data de 7.03.211, (...) și (...) reclamantul învederează instanței că nu înțelege să se judece și cu pârâții C.
G. și SC T. C. S., iar în ședința publică din (...) precizează că „nu înțelege să cheme în judecată pe acești pârâți, că nu înțelege să se judece cu aceștia";.
În ședința publică din 15 iunie 2011 instanța ia act de renunțarea reclamantului la judecată față de cei doi pârâți. Cu toate acestea, instanța de fond admite acțiunea, pentru opozabilitate și față de SC T. C. S. și C. G.
Examinând recursurile declarate, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că sunt întemeiate în parte și în consecință în baza art. 304 pct. 9 și art. 312 alin. 1 urmează să le admită pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea promovată reclamantul Ț. V. a chemat în judecată pe pârâta
C. L. pentru aplicarea L. nr.18/1991 S. M. și B. de C. și P. I. S. M.
În ședința publică din (...) instanța a pus în discuția reclamantului dacă nu înțelege să cheme în judecată și pe pârâții C. G. și SC T. C. S., că se impune ca reclamantul să formuleze în scris cererea de chemare în judecată a altor persoane.
Prin notele scrise depuse la dosar în data de (...), (...), (...) reclamantul învederează instanței că nu înțelege să de judece cu pârâții C. G. și T. C. S., iar în ședința publică din (...) precizează că nu înțelege să-i cheme în judecată pe acești pârâți, că nu înțelege să se judece cu ei.
În ședința publică din 15 iunie 2011 instanța ia act de renunțarea reclamantului la judecata acțiunii față de cei doi pârâți, pentru ca, prin sentința pe care o pronunță instanța de fond să admită acțiunea pentru opozabilitate și față de C. G. și T. C. S.
Așa cum s-a reținut, la termenul din (...) reclamantul nu a declarat că renunță la judecată față de cei doi pârâți, ci că nu înțelege să-i cheme în judecată.
Principiul disponibilității în procesul civil lasă la libera apreciere a reclamantului fixarea cadrului procesual și a limitelor cererii, inclusiv cu privire la persoanele cu care înțelege să își dispute obiectul procesului, peste voința acestuia nu se poate introduce în cauză, din oficiu o persoană care nu a fost chemată în judecată în condițiile prevăzute de art. 112 Cod proc.civ.
C. dispozițiilor art. 246 alin. 1 Cod proc.civ., reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă, iar conform alin. 3 și 4, dacă renunțarea s-a făcut după chemarea cererii de chemare în judecată, instanța, la cererea pârâtului, va obliga pe reclamant la cheltuieli, iar când părțile au intrat în dezbaterea fondului, renunțarea nu se poate face decât cu învoirea celeilalte părți.
Prin urmare, având în vedere cele reținute cu privire la faptul că niciodată reclamantul nu a chemat în judecată pe pârâții C. G. și T. C. S., soluția instanței de apel de constatare a faptului că reclamantul a renunțat la judecată față de pârâții C. G. și SC T. C. S. este nelegală, motiv pentru care instanța va admite în parte recursurile declarate de reclamant și pârâți, va modifica decizia nr. 125 din e mai 2012 a T. M. în sensul că va înlătura dispoziția prin care s-a constatat că reclamantul a renunțat la judecată fală de pârâții C. G. și T. C. S.
Pârâții C. G. și T. C. S. au solicitat modificarea deciziei atacate și în sensul obligării reclamantului să le plătească cheltuielile de judecată, ocazionate de judecarea în fond și în apel a cauzei. Curtea apreciază că critica sub acest aspect este nefondată:
C. dispozițiilor art. 274 Cod proc.civ., partea care cade în pretenții va fi obligată la cerere să plătească cheltuielile de judecată. Din dispozițiile acestui text de lege rezultă că pentru obligarea uneia dintre părți la plata cheltuielilor de judecată suportate de celelalte părți este necesar ca aceasta să se afle în culpă procesuală. În cauză nu s-a angajat un raport procesual prin chemarea în judecată a pârâților C. G. și T. C. S., deoarece, așa cum s-a reținut, reclamantul a arătat în mod expres că nu înțelege să-i cheme în judecată pe acești pârâți. Prin urmare, reclamantul nu se află în culpă procesuală pentru a putea fi obligat să plătească pârâților cheltuielile de judecată efectuate de aceștia la instanța de fond și de apel.
În ce privește recursul reclamantului, curtea constată că acesta a invocat ca temei de drept dispozițiile art. 304 pct. 6,7,8,9 și 10, fără a arăta care dintre motivele invocate se încadrează în aceste dispoziții legale.
În ce privește temeiurile de drept invocate de reclamant, curtea constată că acestea se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod proc. civ., text de lege prin prisma căruia instanța a și procedat la analizarea acestuia.
Prin aceeași declarație de recurs reclamantul a solicitat menținerea sentinței civile nr. 2557/(...) a J.ecătoriei S. M. Din motivele de recurs rezultă însă că acestea se referă în exclusivitate la faptul că el nu a înțeles să se judece decât cu C. L. pentru aplicarea L. nr.18/1991 S. M. și B. de cadastru și P. I. S. M. în acțiunea având ca obiect rectificare de carte funciară.
În ce privește soluția instanței de apel privind respingerea acțiunii formulată de reclamat față de pârâții C. L. pentru aplicarea L. nr.18/1991 S. M. și menținerea soluției instanței de fond ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a B.ui de C. și P. I. S. M., curtea apreciază că este legală, pentru următoarele considerente:
Având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, rectificare de carte funciară, raportat la dispozițiile art. 34 din Legea nr. 7/1996, calitatea procesuală pasivă a pârâtei C. L. pentru aplicarea L. nr. 18/1991 S. Maramției nu poate fi atrasă, pentru aspecte vizând nerespectarea procedurii de emitere a procesului verbal de punere în posesie aspecte care exced cadrului acțiunii în rectificare de carte funciară.
În ce privește lipsa de calitate procesuală pasivă a B.ui de C. și P. I. S. M., legal au reținut cele două instanțe aplicarea în cauză a recursului în interesul legii soluționat prin decizia civilă nr. 7. a Î. C. de C. și J.
În ce privește completările la motivele de recurs depuse în data de (...), curtea apreciază că acestea sunt tardive, având în vedere dispozițiile art. 303 alin. 1 Cod proc.civ., potrivit cărora recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs și faptul că acestea au fost depuse expirarea termenului pentru depunerea recursului, în la data de 14 iulie 2012.
Având în vedere faptul că pârâții C. G. și SC T. C. S. nu se află în culpă procesuală, nu pot fi obligați la plata cheltuielilor de judecată către reclamant.
De asemenea, având în vedere că soluția de respingere a acțiunii față de
C. L. pentru aplicarea L. nr.18/1991 S. M. și B.ui de C. și P. I. S. M., ca urmare a admiterii excepției lipsei calității lor procesuale pasive, este legală, pârâții nu se află în culpă procesuală, astfel că nu pot fi obligați la plata cheltuielilor de judecată către reclamant.
P. ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L. DECIDE:
Admite în parte recursurile declarate de reclamantul Ț. V., și pârâții SC T. C. S. și C. G. împotriva deciziei civile nr. 125 din (...) a T. M. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o modifică în sensul că înlătură dispoziția prin care s-a constatat că reclamantul a renunțat la judecată față de pârâții C. G. și SC T. C. S.
Menține restul dispozițiilor deciziei.
Fără cheltuieli de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE J.ECĂTORI G. ANA I. A. C. A. A. C. C. B.
Red. A.I. dact. GC
3 ex/(...)
J..apel: D. Waltner, A.Stamate-Tămășan
| ← Decizia civilă nr. 4356/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 564/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
