Decizia civilă nr. 1846/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1846/R/2012
Ședința publică din 26 aprilie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : A. A. C.
JUDECĂTORI : ANA I.
: A. C.
GREFIER : C. B.
S-a luat spre examinare -. pronunțare- recursul declarat de către reclamanta R. V., precum și recursul declarat de pârâtul P. M. C.-N. împotriva deciziei civile nr. 54 din 24 ianuarie 2012 a Tribunalul Cluj, pronunțată în dosarul nr. (...), având ca obiect acțiune în baza L. 1..
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință a termenului din 19 aprilie 2012, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 26 aprilie 2012.
C U R T E A
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 05 aprilie
2011 pe rolul T. C., reclamanta R. V. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul P. municipiului C.-N., anularea Dispoziției nr.1889/18 M. 2011 a P. municipiului C.-N. că fiind nelegală și obligarea acestuia din urmă să emită o dispoziție prin care să propună măsuri reparatorii constând în acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr.247/2005 pentru cota de ½ parte din terenul în suprafață de 10.604 mp., înscris în C.F. nr.19123, nr. top 21950/1 și 21950/2 situat în C.-N., arător la R. II, iar în caz de opunere la admiterea acțiunii, înțelege să solicite obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că ulterior intrării în vigoare a
L. nr.1., prin notificarea nr.424/13 F. 2002 expediată prin intermediul executorului judecătoresc Stolnean M., în claitate de moștenitoare a foștilor proprietari tabulari expropriați, C. V., născută B., amam sa, B. P., unchi, frate al mamei sale și D. R., născută B., mătușă, soră a mamei sale, a solicitat măsuri reparatorii pentru preluarea abuzivă de către stat prin D. nr.250/1974 a imobilului înscris în C.F. nr.19123, nr. top 21950/1 și
21950/2 situat în C.-N., arător la R. II și ca urmare a notificării sale s-a format la P. municipiului C.-N. dosarul intern nr.3756.
Prin D. nr.5238/23 A. 2008 s-au făcut propuneri de acordare de despăgubiri în temeiul L. nr.1. pentru cota de 1/3 parte din terenul care a aparținut mamei sale, C. V., născută B..
C. C. pentru Stabilirea Despăgubirilor a trimis dosarul P. municipiului C.-N., obiectând că în conformitate cu art.4 din Legea nr.1., dacă sunt mai mulți moștenitori, iar numai unii dintre aceștia au solicitat măsurireparatorii, aceștia nu vor putea beneficia de acele măsuri decât în limita cotelor lor ideale din moștenire.
Că urmare a acestui fapt, P. municipiului C.-N. a emis D. nr.1189/18
M. 2011 privind modificarea Dispoziției nr.5. A. 2008, prin care s-a modificat dispozițiile art.1 din D. nr.5. A. 2008, în sensul că s-au făcut propuneri de acordare de despăgubiri pentru cota de 1. parte din imobilul preluat abuziv și aceasta întrucât, în afară de ea, mama sa, C. V. care a deținut proprietatea cotei părți de 1/3 din imobilul înscris în C.F. nr.19123 C.-N. a mai avut opt copii, care nu au făcut notificări pentru acordarea de măsuri reparatorii.
În privința cotelor părți din imobilul înscris în C.F. nr.19123 care au aparținut unchiului său, B. P. - 1/3 parte și mătușii sale, D. R. - 1/3 parte, reclamantă mai arată că cota parte aparținând lui D. R. a fost revendicată de moștenitorii acesteia, D. I.-P., V. L.-R. și A. A.-N., ea neavând nici un drept la aceasta, însă în privința cotei părți de 1/3 parte care a aparținut lui B. P., care a decedat fără a lăsa descendenți sau soție supraviețuitoare, fiind moștenitoare legală în linie colaterală a acestuia, i se cuvine cota parte de
1/2 , cealaltă cotă parte de ½ din această cotă de 1/3 parte revenind celorlalți moștenitori în linie colaterală care au formulat notificări, și anume, lui D. I.-P., V. L.-R. și A. A.-N.
Însumând cota de 1/3 parte din imobil, reprezentând cota parte care a aparținut mamei sale, C. V. cu cota de ½ parte din cota parte de 1/3 care a aparținut unchiului său, B. P., rezultă că în privința imobilului menționat în petitul acțiunii, i se cuvin măsuri reparatorii pentru cota parte de ½, iar nu de 1. parte, cum s-a stabilit prin D. nr.1889/18 M. 2011 a P. municipiului C.-N.
Acțiunea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art.4 alin.4, art.26 alin.3 din Legea nr.1., art.672 Cod civil.
Întâmpinarea
Pârâtul P. municipiului C.-N. a solicitat respingerea acțiunii că neîntemeiată, cu motivarea că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art.4 alin.4 (de cotele moștenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevăzută la C. III, profită ceilalți moștenitori ai persoanei îndreptățite care au depus în termen cererea de restituire), deoarece potrivit mențiunilor amintite, atât reclamantă, cât și ceilalți opt frați ai ei nu aveau calitatea de moștenitori ai persoanei îndreptățite la data preluării, ci de coproprietari ai cotei părți de 1/3 a imobilului. În cazul aplicării art.4 alin.4 din Legea nr.1. succesorii nu ar dobândi în nume propriu dreptul la restituire, ci că moștenitori ai antecesorului.
În privința cotei de 1/6 (adică ½ din cota de 1/3 deținută de unchiul reclamantei, B. P., fratele mamei C. V.), la care, prin acțiunea introductivă, reclamantă a făcut referire, apreciind că i s-ar cuveni măsuri reparatorii și pentru această cotă parte, consideră că, în lipsa actelor doveditoare care să ateste îndreptățirea susținută în cuprinsul petitelor cererii, susțin legalitatea și temeinică Dispoziției nr.1889/18 M. 2011, arătând că accesul moștenitorilor persoanei îndreptățite la beneficiul legii implică o analiză calificată a tuturor actelor doveditoare depuse de către notificatoare, în vederea acordării măsurilor reparatorii solicitate, respectiv cuvenite.
Prin urmare, susțin temeinicia și legalitatea Dispoziției nr.1889/18 M.
2011 a cărei anulare se solicită, întrucât la emiterea acesteia s-a ținut cont atât de aspectele legale, cât și de cele procedurale necesare soluționării notificării formulate în baza L. nr.1..
Soluția primei instanțe
Prin sentința civilă nr. 54 din 24 ianuarie 2012 a Tribunalul Cluj, pronunțată în dosarul nr. (...), a fost admisă în parte plângerea formulată de reclamanta R. V., în contradictoriu cu pârâtul P. municipiului C.-N. și, în consecință, a fost anulată dispoziția nr. 1889/(...) emisă de P. municipiului C.-N., menținând dispoziția inițială nr. 5238/(...) emisă de același primar cu consecința acordării de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - Titlului VII din Legea nr. 267/2005 având în vedere despăgubirile primite la expropriere pentru cota de 1/3 din terenul în suprafață de 1 iugh. și 1348 stj.p., înscris în CF 19123, cu nr. top. 21950/1 și 21950/2, situat în municipiul C.-N., în favoarea reclamantei, iar pârâtul a fost obligat să achite reclamantei suma de 6678,14 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale.
În considerentele acestei sentințe, tribunalul reține că, inițial, prin D. nr. 5. A. 2008 emisă de pârâtul P. municipiului C.-N., s-a admis notificarea formulată de către reclamantă, propunându-se acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - Titlul VII din Legea nr.247/2005, având în vedere despăgubirile primite la expropriere, pentru cota de 1/3 parte din terenul înscris în C.F. nr.19.123, cu nr. topo 21.950/1 și 21.950/2, situat în municipiul C.-N., arător la R. a II-a, în favoarea acesteia (f.6 dosar).
Prin notificarea formulată reclamanta a solicitat în numele succesorilor titularilor B. P., B. V., căsătorită C. și B. R., căsătorită D., despăgubiri pentru terenul în discuție, în condițiile în care aceste persoane potrivit înscrierii de carte funciară datată 23 M. 1956, figurează ca coproprietari, cu titlu de drept moștenire, în părți egale.
Cu toate acestea, deși a formulat notificarea în calitate de succesoare a tuturor celor trei coproprietari și a obținut doar cota de 1/3 parte, din cuprinsul deciziei rezultând că s-a avut în vedere faptul că este moștenitoarea doar a unei cote de 1/3 parte în baza actelor de stare civilă și conform CF 19123, aceasta nu a înțeles să o atace, conform susținerilor reprezentantului reclamantei.
Prin D. nr. 5. august 2008 emisă de pârâtul P. municipiului C.-N., s-a admis notificarea formulată de către reclamantă, propunându-se acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - Titlul VII din Legea nr.247/2005, având în vedere despăgubirile primite la expropriere, pentru cota de 1/3 parte din terenul înscris în C.F. nr.19.123, cu nr. topo
21.950/1 și 21.950/2, situat în municipiul C.-N., arător la R. a II-a, în favoarea acesteia.
Prin D. nr.1889/18 martie 2011, pârâtul P. municipiului C.-N. a dispus modificarea art.1 al Dispoziției nr. 5. august 2008, emisă anterior, în sensul propunerii acordării de despăgubiri pentru o cotă redusă de 1. parte din terenul litigios.
Din motivarea acestei dispoziții, tribunalul a reținut că antecesoarea revendicatoarei care deținea cota de 1/3 parte din imobil a decedat în anul
1957, iar imobilul a fost preluat prin expropriere în baza D.ui nr.250/1974 de la C. Î., proprietari tabulari fiind cei trei menționați anterior în cotă de
1/3 parte fiecare, reclamanta fiind moștenitoarea cotei de 1/9 parte după numita C. și are calitatea de fostă proprietară la momentul exproprierii acestei cote.
Emiterea acestei din urmă dispoziții a fost generată de controlul exercitat de C. C. pentru Restituirea Proprietăților care a dispus reanalizareanotificării din perspectiva faptului că nu reiese de la cine s-a preluat imobilul, proprietara tabulară decedând în anul 1957, conform certificatului de deces, iar preluarea abuzivă se face în baza D.ui nr.250/1974, impunându-se astfel a se stabili incidența art.4 din Legea nr.1. referitoare la situația în care numai o parte din foștii proprietari au solicitat restituirea, decizia limitându-se doar la cotele lor ideale (fila 17 dosar).
Astfel în temeiul art. 25 din Legea 1. explicitat prin pct. 25.6 și 25.7 din Normele Metodologice de aplicare a L. 1. aprobate prin HG 2. dispoziția a fost revocată de către primar din acest punct de vedere.
Având în vedere aceste aspecte, tribunalul a apreciat că reanalizarea notificării de către primar și implicit de către instanța de judecată sesizată cu plângere, trebuie să se circumscrie strict îndreptățirii reclamantei la redobândirea proprietății doar din perspectiva calității sale de succesoare a defunctei C. V. și nu și a celorlalți coproprietari, controlul limitându-se doar la aceste aspecte, cu atât mai mult cu cât reclamantă s-a declarat mulțumită de soluția dată notificării, prin emiterea primei dispoziții, neatacând-o pentru neacordarea de măsuri reparatorii pentru cota de 1/3 parte ce a aparținut defunctului B. P..
Revenind la cota de 1/3 parte a defunctei B. V., tribunalul a constatat că în baza D.ui nr.250/1974 imobilul în discuție a fost intabulat în favoarea Statului Român, cu titlu de expropriere însă, preluarea s-a realizat de la C. Î., aspect ce se desprinde din cuprinsul dispoziției atacate și din cuprinsul anexelor la decret, potrivit cărora printre persoanele expropriate nu se regăsește vreun succesor al defunctei C. V., figurând C. Î..
Rezultă așadar, că acest teren a fost cooperativizat, de vreme ce a fost preluat de la C. cu titlu de expropriere, fiind relevant a se stabili dacă preluarea de către C. s-a realizat anterior sau ulterior decesului defunctei deoarece este evident că dacă s-a realizat anterior, în virtutea art.4 alin.4 din Legea nr.1. de cotele moștenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevăzută, profită ceilalți moștenitori ai persoanei îndreptățite, potrivit dreptului de acrescământ, în cauza de față defuncta având nouă succesori, copii, iar dacă s-a făcut ulterior decesului, fiecare dintre succesori devine persoană îndreptățită doar la cota culeasă din moștenire.
Pentru a lămuri aceste chestiuni, tribunalul a solicitat Serviciului
Revendicări Fond Funciar și Registru Agricol din cadrul Primăriei municipiului C.-N. copia registrelor agricole ale celor trei coproprietari tabulari anterioare momentului colectivizării.
În ceea ce privește poziția defunctei C. V. din registru agricol, aceasta figurează înscrisă în perioada 1953 - 1955 cu o suprafață constantă de 2,60 ha, ceea ce duce implicit la concluzia că de la momentul anului 1956 nu mai deținea teren agricol în proprietate, fiind cooperativizat, pentru că altfel ar fi trebuit să apară consemnate suprafețele care i-au rămas până la survenirea decesului. Spre deosebire de această defunctă, ceilalți coproprietari, respectiv B. P., a fost înscris în registru agricol până în anul
1959.
În concluzie, suprafața în discuție a fost preluată cu titlu de cooperativizare de la aceasta, anterior decesului său, aceasta fiind persoana deposedată și îndreptățită din perspectiva L. nr.1. - art.3 alin.1 lit. a, așa încât reclamanta este îndreptățită a-i culege întreaga cotă de 1/3 parte care îi revine din teren, ceilalți succesori ai acesteia neurmând procedura de restituire, în virtutea dreptului de acrescământ.
Recursul
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termenul legal reclamanta R. V., solicitând modificarea ei în sensul admiterii acțiunii și acordării măsurilor reparatorii pentru cota de ½ parte din imobilul în litigiu și nu doar pentru cea de 1/3 parte din imobil.
În motivarea recursului care a fost întemeiat în drept pe dispozițiile art. 3041și art. 312 alin. 3 Cod proc.civ., recurenta a arătat că, din probele administrate în cauză, rezultă că are un drept de moștenire în privința cotei părți din imobil ce a aparținut unchiului ei, B. P., respectiv cota de ½ parte. Instanța de fond era obligată să se pronunțe și asupra acestei probleme și nu să o eludeze, pe motive care nu au niciun temei legal. Nu există vreun text de lege care să pună semnul egalității, așa cum a considerat instanța de fond, între situația din speță și aceea în care un litigiu parcurge un ciclu procesual în fața instanțelor de judecată, iar, în ultima instanță, se dispune reluarea judecării în fața instanței de fond, caz în care, la rejudecare, se vor discuta numai problemele indicate în decizia de casare cu trimitere. Hotărârea pronunțată de Tribunalul Cluj a fost atacată cu recurs și de pârâtul P. mun. C.-N., care a solicitat ei, în sensul respingerii acțiunii privind acordarea despăgubirilor pentru cota de 1/3 parte din imobilul în litigiu și exonerarea sa de la plata cheltuielilor de judecată. În motivarea recursului întemeiat în drept pe dispozițiile art. 299 și 304 pct. 9 Cod proc. civ., recurentul a arătat că instanța de fond a reținut în mod greșit că reclamanta este îndreptățită la întreaga cotă de 1/3 parte după mama sa, C. V., născută B., deoarece decesul proprietari tabulare survenit în anul 1957, iar colectivizarea a început în 1959 și a durat până în 1963. Cu privire la obligarea lui la plata cheltuielilor de judecată, pârâtul a arătat că nu datorează aceste cheltuieli, având în vedere respectarea dispozițiilor legale la emiterea dispoziției. În subsidiar, pârâtul a solicitat instanței diminuarea cheltuielilor de judecată, invocând în sprijinul poziției sale decizia nr. 492/2006 a Curții Constituționale a României, arătând că, cuantumul acestora de 6678,14 lei este exorbitant față de complexitatea cauzei. Întâmpinarea Prin întâmpinarea depusă, pârâtul P. mun. C.-N. s-a opus admiterii recursului reclamantei, invocând excepția tardivității contestației din moment ce nu a atacat dispoziția inițială, primind 1/3 după mama sa B. V., declarându-se mulțumită față de cota stabilită în favoarea ei. În ce privește fondul cauzei, intimatul a arătat că decesul unchiului reclamantei, numitul B. P., a survenit la (...), în timp ce preluarea imobilului s-a realizat la data de (...), astfel că la data preluării, proprietarul tabular era decedat, astfel că după data de (...) s-au transmis toate drepturile și obligațiile ce alcătuiau patrimoniul defunctului, succesorilor acestuia. Legea nr.1. prevede obligativitatea parcurgerii procedurii administrative prealabile pe care o reglementează și calea contestației în instanță, potrivit art. 26 alin. 3 din Legea nr.1., astfel că susținerea recurentei cu privire la faptul că nici un text de lege nu permite să se pună semnul egalității între situația din speță și alte litigii, este nefondat. R. V. a depus la dosar note de ședință, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de pârâtul P. mun. C.-N., arătând că reținerea instanței cu privire la faptul că după anul 1956 terenuriledeținute de antecesoarea ei, C. V., nu mai apar în registrul agricol, ceea ce înseamnă că au fost cooperativizate, este legală. Cu privire la cererea de exonerare și reducere a cheltuielilor de judecată, intimata a arătat că pârâtul se află în culpă procesuală, așa cum prevede art. 274 Cod proc. civ., că în raport de valoarea terenului în litigiu, cuantumul onorariului a fost legal stabilit. Analizând recursurile formulate prin prisma motivelor invocate,raportat la dispozițiile art. 304 ind. 1 C. pr. civ., curtea apreciază căacestea nu sunt fondate, din considerentele ce urmează a fi expuse. Astfel, în ceea ce privește recursul reclamantei, acesta este nefondat, pentru că obiectul plângerii îl formează a doua dispoziție emisă de pârât, prin care acesta revocă parțial prima dispoziție asupra notificării ei. Așadar, ceea ce este supus, de fapt, controlului judecătoresc este legalitatea măsurii revocării parțiale a primei dispoziții. Prima instanță a apreciat ca nelegală măsura revocării, anularea acestei măsuri însemnând revenirea la cele cuprinse în prima dispoziție, privind stabilirea calității reclamantei de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, pentru cota de 1/3 parte, ce a aparținut mamei sale, din terenurile cu nr. top. 21950/1 și 21950/2 din CF 19123 C.. Referitor la recursul pârâtului, acesta este nefondat raportat la dispozițiile art. 4 alin. 4 din Legea nr. 1., potrivit cărora „de cotele moștenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevăzută la cap. III profită ceilalți moștenitori ai persoanei îndreptățite care au depus în termen cererea de restituire";. Terenul a fost preluat, conform stării de fapt corect stabilite de prima instanță, de la antecesoarea reclamantei și nu de la moștenitorii acesteia, prin cooperativizare. U., a fost expropriat de la cooperativă (acesta fiind motivul pentru care constituie obiectul L. nr. 1.). Antecesoarea reclamantei a decedat în anul 1957, ea neavând înscrise terenuri în registrul agricol din anul 1956, ceea ce, coroborat cu exproprierea lor ulterioară de la CAP, dovedește preluarea de către C. C. susținerilor pârâtei, cooperativizarea a început anterior anului 1956, așa cum rezultă din documentele fostului Partid Comunist Român, din care unele pot fi consultate inclusiv pe internet. A se vedea, în acest sens, de exemplu, { H. "http://www.scritube.com/economie/agricultura/Cum-s-a- realizat-cooperativiza1241151017.php" |http://www.scritube.com/economie/agricultura/Cum-s-a-realizat-cooperativiza1241151017.php} . În ceea ce privește cuantumul cheltuielilor de judecată, acestea au fost acordate conform pretențiilor admise, neimpunându-se reducerea acestora în temeiul art. 274 alin. 3 C. pr. civ., întrucât nu a fost indicată o valoare a litigiului pentru a se dovedi că ar fi disproporționată față de aceasta, munca depusă de avocat, raportat nu doar la redactarea plângerii, ci și la durata procesului, probele administrate, prezența și concluziile în fața instanței de judecată, justificând cuantumul cheltuielilor acordate. În temeiul art. 312 alin. 1 C. pr. civ., curtea, PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L., D E C I D E : Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta R. V. și cel declarat de pârâtul P. M. C. N. împotriva sentinței civile nr. 54 din 24 ianuarie 2012 a T. C. pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o menține. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 26 aprilie 2012. Plecată în c.o., Semnează jud. D. B., Vicepreședintele Curții Red. CAA dact. GC 2 ex/(...) Jud. primă instanță: O.C. T.
| ← Decizia civilă nr. 3662/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 33/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
