Decizia civilă nr. 1834/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția I Civilă
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1834/R/2012
Ședința publică din 26 aprilie 2012
Instanța constituită din:
P.: ANA I. JUDECĂTOR: A. C. JUDECĂTOR: A. A. C. GREFIER : C. B.
S-a luat spre examinare recursul declarat de reclamantul C. I. împotriva sentinței civile nr. 12 din 11 ianuarie 2012 a T. C., pronunțată în dosarul nr. (...), privind și pe intimatul C. J. C. PRIN P., având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentantul reclamantului recurent, avocat I. L. F., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, Curtea, pune în discuția reprezentantului reclamantului recurent să precizeze care din motivele de recurs se încadrează în prevederile art.304 C.pr.civ.
Reprezentantul reclamantului recurent arată că toate motivele de recurs invocate se încadrează în prevederile art.304 C.proc. civ, fiind vorba despre motive de nelegalitate.
Nemaifiind alte excepții sau cereri, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul reclamantului recurent solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate și admiterea în întregime a cererii de chemare în judecată așa cum a fost formulată, precizată și completată, cu cheltuieli de judecată în toate fazele procesuale, conform chitanțelor depuse la dosar.
Menționează că reclamantul folosește acest teren în prezent, înainte fiind folosit de către mama acestuia, această stare de fapt trebuind să își găsească o rezolvare legală.
C U R T E A
Prin cererea formulată și precizată reclamantul C. I. a chemat în judecată în calitate de pârât J. C. prin C. J. C., solicitând următoarele:1) să se constate că are calitatea de moștenitor legal, ca fiu, al defunctei C. M., decedată la data de (...), cu ultimul domiciliu în C.-N., str. M. nr.34; 2) să se dispună obligarea pârâtului să-i recunoască dreptul de proprietate și să-i predea în deplină posesie o parcela de teren în suprafață totală de 885 mp, situată în C.-N., str. P. nr.10, jud. C. și evidențiată actualmente în CF nr.1117
S., CF nr.1118 S. și CF nr.1092 S., conform raportului de expertiză întocmit încauză de ing. C. G. 3) să se dispună rectificarea următoarelor cărți funciare prin revenirea la situația anterioară operării abuzive a D.ui C. de S. RPR nr.235/(...): a) CF nr.1092 S. prin radierea înscrierii de sub A+5 a nr. topo
798/1/1/94/1 și reînscrierea la A+4 a nr. topo 798/1/1/94 în suprafață de
1360 mp; b) CF nr.1117 S. prin radierea înscrierii de sub A+2 a nr. topo
798/1/1/95/1 și reînscrierea la A+1 a nr. topo 798/1/1/95 în suprafață de
1360 mp; c) CF nr.1118 S. prin radierea înscrierii de sub A+2 a nr. topo
798/1/1/96/1 și reînscrierea la A+4 a nr. topo 798/1/1/96 în suprafață de
1360 mp; d) CF nr.2890 S. prin radierea înscrierii de sub A+1 a nr. topo
798/1/1/94/2, 798/1/1/95/2, 798/1/1/96/2 și a suprafețelor aferente acestor numere topografice; 4) să se dispună dezmembrarea parcelelor cu nr. topo reînscrise astfel cum s-a precizat la pct.3 din precizarea de acțiune, conform raportului de expertiză întocmit în cauză de ing. C. G. 5) să se constate că terenul revendicat în suprafață totală de 885 mp se include în masa succesorală rămasă după defuncta C. M., antecesoarea sa și să se dispună comasarea parcelelor cu nr. topo 798/1/1/94/2 din CF nr.1092 S., nr. topo 798/1/1/95/2 din CF nr.1117 S. și nr. topo 798/1/1/96/2 din CF nr.1118 S. într-o singură parcelă având nr. topo nou 798/1/1/94/2,
798/1/1/95/2, 798/1/1/96/2, în suprafață cumulată de 885 mp; 6) să sedispună înscrierea dreptului său de proprietate asupra parcelei cu nr. topo nou
798/1/1/94/2, 798/1/1/95/2, 798/1/1/96/2 într-o carte funciară nouă, cu titlu de drept de moștenire, ca bun propriu; cu cheltuieli de judecată.
Prin Sentința civilă nr. 11335 din (...) pronunțată în dosarul civil nr. (...) al J. C.-N., a fost respinsă cererea, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamantul C. I., în contradictoriu cu pârâtul J. C. prin P. C. J. C., ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele:
Suprafețele de teren revendicate de către reclamant prin acțiunea în revendicare dedusă judecății în prezentul dosar, astfel cum a fost aceasta completată și precizată la data de (...) (respectiv suprafața de 351 mp din nr. topo 798/1/1/94/1, suprafața de 284 mp din nr. topo 798/1/1/95/1 și suprafața de 250 mp din nr. topo 798/1/1/96/1) fac parte din terenurile înscrise inițial în CF nr.1092 S., CF nr.1117 S. și CF nr.1118 S.
Potrivit copiei CF nr.1117 S. (filele 9 - 11) proprietar tabular al imobilului înscris sub A+1, cu nr. topo 798/1/1/95, loc de casă, în suprafață de 378 stj.p., a fost numitul C. I. a F. în anul 1991, în baza certificatului de moștenitor nr.492/(...) eliberat de fostul N. de S. al J. C., a fost înscris dreptul de proprietate asupra imobilului de sub A+1 în favoarea numitei C. M., antecesoarea reclamantului, cu titlu drept moștenire, ca bun propriu. Ulterior, în anul 2001, în baza D.ui de expropriere 2. al C. de S. al R. P. R. și a documentației tehnice anexate, a fost operată dezlipirea imobilului de sub A+1 din această carte funciară și împărțirea lui două parcele, respectiv parcela cu nr. topo nou 798/1/1/95/1, în suprafață de
320 mp, care a fost reînscrisă sub A+2 în favoarea proprietarului tabular, și parcela cu nr. topo nou 798/1/1/95/2, în suprafață de 1040 mp, care a fost transcrisă în CF nr.2890 nou înființată, în favoarea J. C..
Potrivit copiei CF nr.1118 S. (filele 7, 8) proprietar tabular al imobilului înscris sub A+1, cu nr. topo 798/1/1/96, loc de casă, în suprafață de 378 stj.p., a fost numitul C. I. a F. în anul 1991, în baza aceluiași certificat de moștenitor, a fost înscris dreptul de proprietate asupra imobilului de sub A+1 în favoarea numitei C. M., antecesoarea reclamantului, cu titlu drept moștenire, ca bun propriu. Ulterior, în anul
2001, în baza D.ui de expropriere 2. al C. de S. al R. P. R. și a documentației tehnice anexate, a fost operată dezlipirea imobilului de sub A+1 din această carte funciară și împărțirea lui două parcele, respectiv parcela cu nr. toponou 798/1/1/96/1, în suprafață de 320 mp, care a fost reînscrisă sub A+2 în favoarea proprietarului tabular, și parcela cu nr. topo nou 798/1/1/96/2, în suprafață de 1040 mp, care a fost transcrisă în CF nr.2890 nou înființată, în favoarea J. C..
Din coroborarea tabelului anexă la D. de expropriere nr.2. al C. de S. al R. P. R. (fila 161) cu planul parcelar aferent acestui decret și planul parcelar cu exproprierile pentru A. S. - C. (anexele nr.3 și 4 la raportul de expertiză tehnică topografică întocmit în prezenta cauză de expert tehnic judiciar C. G., filele 158, 159 din dosar) rezultă că prin decretul în discuție au fost expropriate, între altele, și imobilele înscrise în CF nr.1092 S., CF nr.1117 S., CF nr.1118 S. și CF nr.1119 S., imobile compuse fiecare din teren în suprafață de 1360 mp și construcții aferente.
Potrivit tabelului aferent planului parcelar, anexă la decret (fila 159), terenurile înscrise în cărțile funciare mai sus menționate sunt situate în parcelele nr.3 și 4, iar la rubrica referitoare la persoanele de la care au fost expropriate terenurile apar menționați atât proprietarii tabulari ai acestora la data exproprierii, cât și G.A.C. (C. A. Colectivă) S.
De asemenea, în tabelul anexă la decretul de expropriere (fila 161) apare menționată la poziția nr.1 C. A. de P. S., cu suprafața totală de teren de 36491 mp, în care sunt incluse și parcelele nr.3 și 4 unde sunt situate terenurile înscrise în CF nr.1092 S., CF nr.1117 S. și CF nr.1118 S. T., în cuprinsul procesului-verbal nr.2274/XII din data de (...) întocmit de către o comisie întrunită în vederea evaluării imobilelor expropriate prin D. nr.2. (filele 16 - 18) apar menționate la poziția nr.17, între altele, suprafețele de teren înscrise în CF nr.1092 S., CF nr.1117 S. și CF nr.1118 S., ca fiind preluate de la fosta proprietară C. S.
Rezultă, astfel, contrar celor susținute de către reclamant, că suprafețele de teren de câte 1360 mp fiecare, înscrise în CF nr.1092 S., CF nr.1117 S. și CF nr.1118 S. au făcut obiectul D.ui de expropriere nr.2., chiar dacă acestea au fost expropriate de la C. S., ca urmare a faptului că la data exproprierii acestea se aflau în patrimoniul acestei cooperative agricole de producție în urma înscrierii proprietarilor tabulari în această unitate.
Astfel, întrucât modalitatea în care antecesorii reclamantului au pierdut dreptul de proprietate asupra terenurilor în litigiu nu a fost aceea a exproprierii, ci aceea a aducerii acestor suprafețe de teren în cooperativa agricolă de producție rezultă că în privința lor sunt incidente legile fondului funciar.
De altfel, instanța a constatat că reclamantul, împreună cu sora sa, numita C. M., în calitate de moștenitori legali ai defunctei C. M., au uzat de prevederile L. nr.2., demersul lor pe cale administrativă finalizându-se prin emiterea titlului de proprietate nr.3350/5227/(...), pentru suprafața de 1 ha și 5423 mp, printre care și parcelele nr. 798/1/1/94/1, nr. 798/1/1/95/1, nr. 798/1/1/96/1 și nr. 798/1/1/97/1, fiecare în suprafață de 320 mp, situate în vecinătatea A.ui I. C.-N. și propunerea formulată de C. L. pentru Stabilirea Dreptului de P. asupra Terenurilor C. în sensul includerii pe A. 23 a diferenței de suprafață de 3120 mp, transcrisă în CF nr.2890 conform D.ui de expropriere nr.2., în vederea acordării de despăgubiri (fila 109).
De asemenea, instanța reține că reclamantul a formulat, în temeiul art.53 din L. nr.18/1991, plângere împotriva hotărârii nr.117/(...) a Comisiei J.e pentru Stabilirea Dreptului de P. asupra Terenurilor C. (prin care a fost respinsă contestația formulată de reclamant împotriva modului de soluționare a cererilor sale de reconstituire a dreptului de proprietate de către comisia locală de fond funciar), plângere înregistrată pe rolul J. C.-N.sub nr.(...) și soluționată în mod irevocabil în sensul respingerii prin sentința civilă nr.9680/(...) (devenită irevocabilă prin respingerea de către Tribunalul Cluj a recursului promovat de reclamant).
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut, pe de o parte, că din probele administrate în cauză a rezultat că reclamanții sunt îndreptățiți să li se reconstituie dreptul de proprietate asupra terenurilor care au aparținut mamei lor C. M., precum și bunicilor lor C. I. și C. I., nu însă și pentru terenul înscris în CF nr.1119 S., deoarece aceștia nu au făcut dovada calității de moștenitor după proprietarul tabular R. Teodan; pe de altă parte, în ceea ce privește terenurile înscrise în CF nr.1117, 1118 și 1092 S., instanța a apreciat că cele două comisii de fond funciar au procedat în mod corect la soluționarea cererii de reconstituire formulată de reclamant, în condițiile în care din notările existente în aceste cărți funciare rezultă că în fiecare dintre ele a mai rămas numai o suprafață de 320 mp care nu a făcut obiectul exproprierii, pentru restul suprafeței expropriate de 3120 mp propunându-se acordarea de despăgubiri. Prin urmare, instanța a reținut că atât timp cât situația de carte funciară nu a fost rectificată în sensul de a se înscrie suprafața reală a fiecărei parcele, reclamanții sunt îndreptățiți la restituirea în natură numai cu privire la terenul pentru care s-a făcut dovada existenței dreptului de proprietate în condițiile art 11 din L. nr.18/1991.
Cât privește împrejurarea că pârâtul și-a înscris dreptul de proprietate asupra suprafețelor de teren expropriate din CF nr.1092, nr.1117 și nr.1118
S. abia în anul 2001, aceasta nu poate fi de natură să influențeze în vreun fel dobândirea dreptului de proprietate de către pârât, în condițiile în care terenurile în litigiu au trecut în proprietatea statului în baza D.ui de expropriere nr.2., deci prin lege în sensul art.645 C. civ. - situație ce reprezintă o excepție de la principiul efectului constitutiv de drepturi reglementat de disp. art.17 din D.-Lege nr.115/1938.
De altfel, din cuprinsul raportului de expertiză topografică efectuat în cauză de exp. C. G. rezultă că suprafața totală de teren de 885 mp ". de reclamant nu se suprapune din punct de vedere faptic cu terenul A.ui C.-N. (fiind inclusă în suprafața totală de 2400 mp, aflată în folosința reclamantului, care este îngrădită și poziționată din punct de vedere administrativ pe str. P. nr.10 din C.-N., învecinându-se la N. cu terenul A.ui C.-N.), iar în regim de carte funciară suprafața de teren în discuție se identifică integral cu numerele topografice 798/1/1/94/1, 798/1/1/95/1 și
798/1/1/96/1 din CF nr.1092, nr.1117 și nr.1118 S.
Or, raportat la aceste constatări ale expertului, rezultă în mod evident că suprafața totală de teren de 885 mp este distinctă de suprafețele de teren de câte 1040 mp fiecare din cele trei cărți funciare în litigiu ce au făcut obiectul exproprierii prin D. de expropriere nr.2., din moment ce nu există o suprapunere din punct de vedere faptic între acestea și, totodată, în regim de carte funciară aceste suprafețe de teren nu se identifică în numerele topografice 798/1/1/94/2, 798/1/1/95/2 și 798/1/1/96/2 transcrise în anul 2001 din CF nr.1092, 1117 și 1118 S. în CF nr.2890 S., în favoarea J. C., în temeiul decretului de expropriere mai sus menționat, ci în numerele topografice 798/1/1/94/1, 798/1/1/95/1 și 798/1/1/96/1 care au fost reînscrise în urma operațiunii de dezmembrare din anul 2001 în CF nr.1092, nr.1117 și nr.1118 S. în favoarea foștilor proprietari tabulari, antecesorii reclamantului.
Prin urmare, neexistând o suprapunere nici din punct de vedere faptic
și nici în regim de carte funciară între suprafața de teren solicitată dereclamant și suprafețele de teren expropriate prin D. de expropriere nr.2. și aflate în proprietatea pârâtului rezultă că acțiunea în revendicare promovată de reclamant în prezentul dosar este în mod evident neîntemeiată, reclamantul având deschisă, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate asupra suprafețelor excedentare față de suprafețele aferente numerelor topografice 798/1/1/94/1, 798/1/1/95/1 și 798/1/1/96/1 din CF nr.1092, nr.1117 și nr.1118 S. - totalizând suprafața de 885 mp, pe care o deține în plus față de suprafața totală de 960 mp aferentă celor trei numere topografice mai sus menționate pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea antecesoarei sale - calea unei acțiuni în rectificarea suprafețelor din cărțile funciare în discuție, urmată de formularea unei noi cereri către comisia locală de fond funciar prin care să solicite emiterea unui titlu de proprietate și pentru diferența de teren de 885 mp pe care o folosește. Aceasta deoarece fiind vorba despre o suprafață de teren care, după cum s-a reținut mai sus, a făcut obiectul cooperativizării, rezultă că demersul legal ce se impune a fi urmat de reclamant în vederea reconstituirii dreptului său de proprietate este acela reglementat de legile fondului fondului funciar.
Prin urmare, constatând netemeinicia petitului nr.2 din cererea introductivă, având ca obiect ". suprafeței de teren în litigiu, astfel cum a fost acesta precizat prin precizarea și completarea de acțiune depusă în ședința publică din (...) și ținând cont de caracterul subsidiar al celorlalte petite deduse judecății de către reclamant în prezentul dosar, instanța va respinge în întregime cererea de chemare în judecată formulată de către acesta, ca neîntemeiată.
Prin decizia civilă nr. 1. din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarnr. (...) s-a respins ca nefondat apelul declarat de către reclamantul C. I. împotriva Sentinței civile nr. 11335 din (...) pronunțată în dosarul civil nr. (...) al J. C.-N., pe care a menținut-o în totul.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele:
În perioada comunistă, în zonele cooperativizate, potrivit S.utului CAP, în afară de terenurile aferente casei de locuit, care au fost inițial in intindere de 800 m.p. , după care au scăzut treptat ajungând la 250 m.p după apariția L. 58/1974, toate terenurile au fost cooperativizate.
În aceste condiții, simplul fapt că în anul 1991 terenul a fost înscris în certificatul de moștenitor după C. I. a Florii , nu duce la concluzia că acest teren nu a făcut parte din perimetrul C.
Contrariul este probat chiar de titlul de proprietate 3350/5227/(...), emis pe seama antecesoarei reclamantului C. M. prin care terenuri învecinate celui în discuție au făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate.
Or, reconstituirea dreptului de proprietate a avut loc în principal pentru terenuri cooperativizate.
Într-adevăr, în D. de expropriere antecesorul reclamantului C. I. nu figurează cu teren expropriat, ci numai cu construcției însă, terenul în discuție apare ca fiind expropriat de la C. A. de P. S., după cum rezultă de la poziția 1 din tabelul anexă aflat la fila 14 dosar și harta parcelară a terenurilor expropriate (fila 171 dosar fond).
Concluzia expertului , redată de apelant în cererea de apel, nu face decât să preia susținerile reclamantului apelant, însă expertul nu are competența de a emite opinii cu privire la legalitatea sau nelegalitatea înscrierii dreptului statului.
Împrejurarea că terenul este folosit de apelant nu are relevanță în soluționarea prezentei acțiuni de rectificare carte funciară, unde se discută o stare de drept și nu de fapt.
Această situație nu contrazice actele aflate la dosar, din care rezultă fără echivoc exproprierea terenului, căci în practică se întâlnesc numeroase situații în care persoanele expropriate au rămas faptic în stăpânirea unei părți din terenurilor cuprinse în actele de expropriere.
Restituirea acestor proprietăți, de drept, se obține în temeiul legilor speciale de reparație, și nu în temeiul unei acțiuni de drept comun, cum este cea de față, dispozițiile art. 6 alin 2 din legea nr. 213/1998 ducând indiscutabil la această concluzie.
Potrivit disp. art. 26 din D. Lege 115/1938, in cazul exproprierii, intabularea in cartea funciară nu avea efect constitutiv, dreptul S. fiind dobândit chiar fără inscriere in careta funciară.
In contextul acestui text legal, faptul că intabularea dreptului de proprietate al S. s-a făcut după 36 de ani de la expropriere, nu afectează valabilitatea înscrierii.
Pentru aceste motive, în temeiul dispozițiilor art. 296 C.pr.civ. a fost respins ca nefondat apelul declarat de către reclamantul C. I. împotriva
Sentinței civile nr. 11335 din (...) pronunțată în dosarul civil nr. (...) al J. C.- N., pe care a menținut-o în totul. Fără cheltuieli de judecată în apel.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul C. I. solicitând modificarea deciziei civile nr. 1. a T. C. în sensul admiterii în întregime a cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată, precizată și completată, cu cheltuieli de judecată în toate fazele procesuale.
În motivare s-a arătat că instanța de apel a stabilit greșit regimul juridic al terenului dedus judecății, reținând că acesta ar fi fost inclus în patrimoniul CAP S., formând obiectul legilor fondului funciar.
Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că terenul nu a fost niciodată trecut în proprietatea S. Român, fiind înscris abuziv în CF în favoarea pârâtei.
În cazul în care terenul ar fi fost inclus în perimetrul CAP S. era imposibil să fie dobândit de către antecesoarea reclamantului prin moștenire în baza certificatului de moștenitor nr. 4. eliberat de N. de S. J. C., terenul fiind folosit de către aceasta până la decesul său survenit în 2008.
Instanța de apel a reținut în mod corect că expertiza tehnică întocmită în cauză de către expertul C. G. a concluzionat că terenul în litigiu nu a fost inclus în perimetrul CAP S. și nici în perimetrul A.ui S., lipsind însă de valoare această probă și ignorând în consecință concluziile raportului de expertiză fără nicio justificare pertinentă.
T. instanța de apel nu a dat valoare juridică situației de CF și tabelului anexă la D. nr. 2., reținând în mod greșit că terenul în litigiu a format obiectul patrimoniului CAP S., fapt probat de titlul de proprietate emis în favoarea antecesoarei reclamantului referitor la terenuri învecinate celui în litigiu. Această interpretare este urmare a raționamentului deductiv al instanței și nu poate sta în picioare.
Opinia instanței de apel conform căreia împrejurarea că terenul în litigiu este folosit de apelant nu are relevanță, întabularea dreptului de proprietate al statului după 36 de ani de la expropriere neafectând valabilitatea înscrierii este contradictorie atâta timp cât anterior s-a reținut că terenul în litigiu nu a făcut obiectul D.ui de expropriere nr. 2..
S-a mai arătat că în cazul în care terenul ar fi făcut obiectul patrimoniului CAP S. nu s-ar fi înscris dreptul de proprietate al statului în
CF, fiind de notorietate că asupra terenurilor cooperativizate în regimul comunist statul nu și-a înscris niciodată dreptul de proprietate în CF.
Realitatea juridică este că acest teren nu a fost niciodată trecut în proprietatea S. Român, înscrierea în CF a dreptului de proprietate a pârâtului C. J. C. fiind nelegală.
În drept au fost invocate prevederile art. 304 pct. 9 C.pr.civ.
În apărare, pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
În motivare s-a arătat că în mod corect Tribunalul Cluj a stabilit faptul că modalitatea prin care antecesorii reclamantului au pierdut dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu nu a fost exproprierea prin D. nr. 2. ci aducerea suprafeței de teren în C.
În tabelul aferent planului parcelar anexă la decret se prevede expres că se expropriază de la C. L. și C. M., GAC S., C. I. și P. I. terenul în suprafață de 4.080 m.p. identificat cu nr. topo. 798/1/1/95, 96, 97 înscrise în CF nr. (...), terenuri situate în parcelele nr. 3 și 4, în tabelul anexă la decret parcelele 3 și 4 figurând ca fiind expropriate de la CAP S.
Rezultă deci că terenul în litigiu a intrat în patrimoniul CAP S., iar apoi în patrimoniul S. Român în urma exproprierii în temeiul D.ui nr. 2..
Referitor la întabularea S. Român în anul 2001 s-a precizat că este de notorietate că S. Român nu și-a întabulat dreptul de proprietate asupra imobilelor anterior anului 1989. Terenul aferent aeroportului a intrat în domeniul public al județului C. în anul 2001 prin hotărârea C. J. nr. 1., an în care s-a întabulat dreptul de proprietate.
Reclamantul C. I. a uzat de procedura prevăzută de L. nr. 2. pentru reconstituirea dreptului de proprietate, cererea acestuia fiind soluționată de C. locală de fond funciar C.-N. în sensul restituirii în natură a suprafeței de
960 m.p., pentru suprafața de 3.120 m.p. ocupată de A. I. C.-N. propunându-se acordarea de măsuri reparatorii în condițiile legii.
Reclamantul a formulat contestație împotriva acestei soluții, respinsă de C. județeană de fond funciar C. prin hotărârea nr. 1., hotărârea comisiei județene fiind atacată în instanță, acțiunea fiind respinsă prin sentința civilă nr. 9. a J. C.-N., menținută prin respingerea recursului declarat împotriva acesteia.
Analizând recursul declarat de reclamantul C. I. împotriva deciziei civilenr. 12 din 11 ianuarie 2012 a T. C., Curtea reține următoarele:
Prin motivele de recurs formulate de către reclamantul C. I. se critică în principal modalitatea în care instanțele de fond au stabilit care este regimul juridic al imobilului în litigiu, regim juridic stabilit pe baza probelor administrate în cauză, prin coroborarea acestora, punându-se deci problema criticării temeiniciei hotărârii instanței de apel, recurentul solicitând practic stabilirea de către instanța de recurs a unei alte stări de fapt în cauză. Aceasta rezultă din solicitarea reclamantului recurent din finalul cererii de recurs, arătându-se că ceea ce trebuie să facă instanța de recurs este să stabilească că acest teren nu a fost niciodată trecut în proprietatea statului sub nici una din cele două forme cunoscute în timpul regimului comunist, socialistă de stat sau cooperatistă.
Ori, după abrogarea pct. 10 și 11 ale art. 304 C.pr.civ. hotărârea instanței de apel nu mai poate fi criticată în recurs din perspectiva temeiniciei ci numai din cea a legalității conform pct. 1-9 ale art. 304
C.pr.civ.
Deși reclamantul recurent susține că toate motivele de recurs se subsumează pct. 9 al art. 304 C.pr.civ. Curtea apreciază că majoritateamotivelor de recurs tind la restabilirea situației de fapt în cauză, acest demers fiind astfel cum s-a precizat anterior inadmisibil raportat la normele procedurale în vigoare.
Poate fi considerat ca și motiv de nelegalitate al hotărârii atacate critica prin care se invocă că Tribunalul Cluj nu a luat în considerare expertiza tehnică judiciară efectuată în cauză în momentul stabilirii stării de fapt, neluând în considerare nici situația de CF și tabelul anexă la D. nr. 2., susținându-se practic că nu au fost avute în vedere la pronunțarea soluției toate probele administrate în cauză.
Această critică nu se verifică însă, din considerentele deciziei atacate rezultând că la pronunțarea soluției instanța de apel a avut în vedere atât certificatul de moștenitor emis în anul 1991 cât și decretul de expropriere și tabelul anexă la acesta. T., instanța de apel a avut în vedere și raportul de expertiză întocmit în cauză, înlăturând însă din acest raport concluziile pe care expertul nu avea competența să le tragă, respectiv cele referitoare la legalitatea sau nelegalitatea înscrierii dreptului de proprietate al statului în cartea funciară. A fost avută în vedere totodată și împrejurarea că terenul este folosit în continuare de către reclamant, împrejurare apreciată însă ca fiind fără relevanță în soluționarea cauzei.
Nu este întemeiată nici critica din recurs în sensul că ar exista contradicții în considerentele deciziei atacate, motiv de recurs prevăzut de pct.7 al art.304 C.pr.civ., instanța de apel reținând coerent că terenul în litigiu a intrat în patrimoniul CAP S. de la antecesorii reclamantului, ulterior fiind expropriat de la aceasta în favoarea statului conform D.ui nr. 2., concluzionând în sensul că în aceste condiții restituirea acestuia se poate face numai în temeiul legilor speciale în materie iar nu prin formularea unei acțiuni de drept comun, legi speciale de care reclamantul a uzat.
Prin urmare recursul declarat de către reclamant apare ca fiind parțial inadmisibil și parțial nefondat, conform considerentelor de mai sus, urmând a fi respins în temeiul art. 312 alin. 1 C.pr.civ.
PENTRU ACESTE M.IVE, ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul C. I. împotriva deciziei civile nr. 12 din 11 ianuarie 2012 a T. C. pronunțată în dosar nr.
(...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 26 aprilie 2012.
P.,
JUDECĂTOR,
JUDECĂTOR,
ANA I.
A. C. A. A. C.
GREFIER, C. B.
Red.A.C./dact.L.C.C.
2 ex./(...)
Jud.apel: C. V. Balint, M. T. Jud.fond: D. G. Roșu
| ← Decizia civilă nr. 57/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 103/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
