Decizia civilă nr. 2489/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția I Civilă
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 2489/R/2012
Ședința publică din 17 mai 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A. A. C. JUDECĂTOR: ANA I. JUDECĂTOR: A.-A. P. GREFIER : C. B.
S-a luat spre examinare recursul declarat de pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN D. G. A F. C. împotriva deciziei civile nr. 111 din 21 februarie 2012 a T.ului C., pronunță în dosarul nr. (...), privind și pe intimații H. A. și N. A., având ca obiect radiere ipotecă.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentantul reclamantei intimate H. A., avocat L. D. N., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 16 mai
2012, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea reclamantei intimate H. A., întâmpinare prin care solicită respingerea recursului.
Reprezentantul reclamantei intimate arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind alte excepții sau cereri, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantei intimate solicită respingerea recursului, în principal, admiterea excepției nulității recursului, iar în subsidiar, ca fiind nelegal și neîntemeiat, pentru motivele invocate prin întâmpinarea depusă la dosar, cu cheltuieli de judecată.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.3. octombrie 2011, pronunțată în dosarul civil nr.(...) al J. T., a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei H. A. și a lipsei calității procesuale pasive a S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice.
Prin aceeași sentință, a fost admisă acțiunea civilă având ca obiect radiere sechestru penal asigurator, formulată de reclamanta H. A. (fostă N.), în contradictoriu cu pârâții N. A. și S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice dispunându-se radierea sechestrului penal asigurator, înscris în temeiul actului nr.1. emis de P. L. T., prin Î. nr.8202/(...), asupra porțiunii de proprietate de sub B.1 a pârâtului N. A., din imobilul înscris în C. nr. 51302
C. T. (provenită din conversia de pe hârtie a C. 2302 C. T.), prevăzut cu nr. top 434/1/1, cu destinația de casă, curte și grădină, în suprafață de 719 m.p., înscris sub C.1 în favoarea pârâtului S. R.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în esență următoarele:
Potrivit mențiunilor din C. nr.51302 C. T. (provenită din conversia de pe hârtie a C. nr.2302 C. T.), asupra cotei de ½ parte din imobilul prevăzutcu nr. top 434/1/1, cu destinația de casă, curte și grădină, în suprafață de
719 m.p., este înscris sub B.1.1 și B.1.2 dreptul de proprietate, ca bun comun, cu titlu drept cumpărare, în favoarea reclamantei H. A. (fostă N.) și pârâtului N. A.
După cum rezultă din foaia C a aceluiași C., asupra porțiunii de sub
B.1 a proprietarului tabular N. A. s-a notat prin Î. nr.202/(...), sechestrul penal asigurator, în baza actului nr.1. emis de P. L. T., în favoarea S. R.
Prin sentința civilă nr.4407/1993 pronunțată de Judecătoria Turda în dosar nr. 4., s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre reclamantă și pârâtul N. A., reclamanta revenind la numele anterior, acela de H. Prin S. civilă nr. 4. pronunțată de Judecătoria Turda în dosar civil nr. 4. s-a dispus partajul bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei, cota de 1/2 parte din imobilul înscris în C. nr. 51302 C. T. (provenită din conversia de pe hârtie a
C. 2302 C. T.), prevăzut cu nr. top 434/1/1, cu destinația de casă, curte și grădină, în suprafață de 719 m.p., fiind atribuită în exclusivitate reclamantei.
În ceea ce privește calitatea procesuală activă a reclamantei, instanța a reținut următoarele:
Raportat la faptul că prin sentința civilă nr. 4. pronunțată de
Judecătoria Turda în dosar civil nr. 4., definitivă și irevocabilă, intrată în puterea lucrului judecat, reclamantei H. A. i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra întregii cote de 1/2 parte din imobilul anterior menționat, în mod evident aceasta justifică în prezenta cauză legitimare procesuală activă.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, instanța a reținut următoarele:
În conformitate cu art.25 din Decretul nr.31/1954, statul este persoană juridică în raporturile în care participă nemijlocit, în nume propriu, ca subiect de drepturi și obligații, prin Ministerul Finanțelor Publice.
În procesul civil, calitatea procesuală presupune justificarea dreptului sau obligației unei persoane de a participa, ca parte, în procesul civil. A. justificare nu presupune cu necesitate existența unui drept subiectiv, rezultat al stabilirii unui anumit raport juridic de drept substanțial (în cazul calității procesuale active) și nici o obligație inclusă în conținutul unui raport juridic de drept substanțial (în cazul calității procesuale pasive).
În consecință legitimarea procesuală nu se raportează, cu necesitate, la raportul juridic dedus judecății, ci la dreptul de a reclama în justiție și la obligația de a răspunde față de pretențiile formulate prin actul de învestire al instanței.
Instanța a reținut că obiectul prezentei acțiuni îl constituie rectificarea
C. nr.51302 C. - T., în sensul radierii sechestrului penal asigurator, instituit în baza actului nr.1. emis de P. L. T., în favoarea S. R.
Acțiunea în rectificare de carte funciară este acea acțiune prin care orice persoană interesată poate solicita, în cazurile prevăzute de lege, radierea sau îndreptarea înscrierilor de carte funciară, în scopul restabilirii concordanței dintre starea tabulară și situația juridică reală a imobilului cuprins în cartea funciară.
O asemenea acțiune se soluționează printr-o procedură contencioasă, adică în contradictoriu și cu citarea în proces a persoanei în favoarea căreia s-a efectuat înscrierea, în speță S. R. Nu poate fi omisă nici împrejurarea că publicitatea imobiliară prin cărțile funciare este guvernată de anumite reguli fundamentale, acceptate cu caracter de principiu în jurisprudența șiliteratura de specialitate, unul dintre aceste principii reprezentându-l cel al relativității reglementat prin dispozițiile art.22 din Legea nr.7/1996 și care stabilește împotriva cui se pot efectua înscrierile în cartea funciară.
Din interpretarea dispozițiilor art.37 din Legea nr.7/1996 reiese că hotărârea prin care s-a admis rectificarea unei înscrieri este opozabilă doar persoanelor împotriva cărora acțiunea a fost admisă. Față de aceste considerente, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, a fost apreciată ca neîntemeiată, astfel că instanța a respins-o.
Prin sentința penală nr.420/1979 pronunțată de Judecătoria Turda în dosar nr.2571/1979, pârâtul N. A. a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani și
8 luni închisoare. Prin aceeași sentință, pârâtul N. A., în solidar cu numitul C. G. și partea responsabilă civilmente I. A. T., a fost obligat să plătească părții civile C. M. din C.-T. suma de 78.077 lei cu titlu de despăgubiri și cu dobânzi legale de 6% de la data constatării prejudiciului ((...)) și până la plata creanței.
După cum reiese din examinarea fișei de cazier judiciar, pârâtul N. A. nu este evidențiat cu antecedente penale, fiind deci reabilitat. Ori, una dintre condițiile reabilitării este și aceea ca inculpatul să fi achitat în întregime cheltuielile de judecată și despăgubirile civile la plata cărora a fost obligat prin hotărârea de condamnare.
Cât privește sechestrul penal asigurator instituit prin actul nr. 1. emis de P. L. T., în favoarea pârâtului S. R., instanța a reținut că măsurile asiguratorii sunt măsuri procesuale cu caracter real, care au ca efect indisponibilizarea bunurilor mobile și imobile care aparțin învinuitului sau inculpatului și părții responsabile civilmente în vederea confiscării speciale, a acoperirii despăgubirilor civile și a executării pedepsei amenzii.
Aceste instituții își justifică prezența în cadrul măsurilor procesuale, deoarece, până la soluționarea definitivă a cauzelor penale și rămânerea definitivă a hotărârii prin care a fost admisă acțiunea civilă, reparatorie sau prin care s-a pronunțat pedeapsa amenzii, inculpatul sau partea responsabilă civilmente ar putea să înstrăineze bunurile pe care le au și să devină insolvabili. Prin efectul lor, măsurile asiguratorii garantează executarea obligațiilor de ordin patrimonial ce decurg din rezolvarea acțiunii penale și a acțiunii civile în cadrul procesului penal.
Cum rezultă din însăși natura acestor măsuri procesuale, funcționalitatea lor este numai asiguratorie și nu reparatorie.
În consecință, aplicarea măsurii asiguratorii nu reprezintă acoperirea pagubei, instanța trebuind să oblige, prin hotărâre judecătorească, pe inculpat sau partea responsabilă civilmente la acoperirea prejudiciului cauzat prin infracțiune.
Procesul verbal de sechestru nu constituie un titlu pe baza căruia inculpatul ar putea fi urmărit pentru plata despăgubirilor civile.
Potrivit art.34 alin.3 teza a II-a din Legea nr.7/1996, se va putea cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea.
Prin decizia civilă nr. 111/(...) a T.ului C. a fost respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, împotriva sentinței civile nr. 3639/(...) în dosarul civil nr.(...) al J. T., care a fost păstrată în întregime.
Apelantul a fost obligată să plătească intimatei H. A., suma de 1.000 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut următoarele:
Critica principală adusă sentinței instanței judecătoriei vizează respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a S. R. prin Ministerul
Finanțelor Publice, din perspectiva faptului că sechestrul penal asigurator a fost înscris în temeiul procesului-verbal întocmit de P. locală T. și nu de Ministerul Finanțelor Publice și, în plus, nu a fost transformat într-unul execuțional.
Din cuprinsul extrasului C. nr.51302 C., rezultă că sub C+1 a fost notat sechestrul penal asigurator în favoarea S. R. asupra porțiunii de sub B+1 a proprietarului tabular N. A.
Într-o atare situație, indiferent de faptul că procesul-verbal de sechestru a fost întocmit de P. locală T., este evident că atâta timp cât în cartea funciară este notat S. R. ca și beneficiar al sechestrului, acesta are calitate procesuală pasivă pentru a sta în judecată în acțiunea având ca obiect radierea acestei notări, existând o identitate între persoana pârâtului și cel față de care se poate realiza interesul respectiv.
De asemenea, este lipsit de relevanță faptul că nu a fost transformat sechestrul într-unul execuțional pentru calitatea procesuală pasivă, raportat la cele relevate anterior, dar oricum având în vedere că sentința penală de condamnare a lui N. A. a fost pronunțată în data de 29 A. 1979 de către
Judecătoria Turda în dosarul nr. P 2571/1979, este probabil că la acest moment a rămas definitivă, marcând transformarea sechestrului asigurător într-unul execuțional.
În plus, în cazierul persoanei menționate nu este menționată o asemenea condamnare, fiind reabilitat, rezultând în mod implicit că au fost achitate în întregime cheltuielile de judecată și despăgubirile civile.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termenul legal pârâtul
S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice reprezentat de D. G. a F. P. C., solicitând modificarea deciziei atacate în sensul admiterii apelului, schimbarea sentinței în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice și în consecință, respingerea acțiunii.
În motivarea recursului care nu a fost întemeiat în drept decât pe dispozițiile art. 3041Cod proc.civ., recurentul a arătat că nu are calitate procesuală pasivă, întrucât sechestrul penal asigurător înscris în Cf 51302 C. T. provenită prin conversia Cf 2302 C. T., nr. top 434/1/1 a fost înscris în temeiul procesului verbal întocmit de procuratura L. T. și nu de Ministerul Finanțelor Publice. S. R. nu poate fi reprezentat doar de către Ministerul Finanțelor Publice, astfel că nu se poate pronunța o hotărâre în contradictoriu cu acesta, ci cu o altă instituție emitentă a actului. Chiar dacă instanța a constatat că pârâtul N. A. a fost reabilitat instanța nu trebuia să pronunțe hotărârea în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, ci cu P. L. T., ceea care a solicitat înscrierea sechestrului penal asigurator. Prin întâmpinarea depusă intimata H. A. a invocat în primul rând excepția nulității recursului, motivat pe faptul că recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 3041Cod proc.civ., text care nu are aplicabilitate în cauză. În subsidiar, intimata s-a opus admiterii recursului. Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este nefondat și în consecință, în baza art. 304 pct. 9 și art.312 alin. 1 Cod proc.civ., urmează să-l respingă pentru următoarele considerente: În ce privește excepția nulității recursului, curtea reține următoarele: Conform dispozițiilor art. 303 alin. 1 Cod proc.civ., recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, iar conform art. 306 alin. 3 Cod proc.civ., indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304. În cauză, chiar dacă recurenta a indicat ca temei al recursului ei dar dispozițiile art. 3041Cod proc.civ., dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor în motivele prevăzute de art. 304 cpt. 9 Cod proc.civ., text de lege prin prisma căruia instanța va analiza recursul pârâtului. În ce privește fondul recursului, care se referă exclusiv la lipsa calității procesuale pasive a pârâtului: Din CF 51302 C. T. nr. top 434/1/1 rezultă că asupra imobilului din această carte funciară, foaia C, s-a înscris sechestrul penal asigurător în favoarea S. R. la cererea P. Local de pe lângă Judecătoria Turda, urmare pronunțării sentinței penale nr. 420/1979 a J. T., prin care pârâtul N. A. a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani și 8 luni închisoare și obligat să plătească părții civile C. M. C. T. suma de 78.077 lei cu titlu de despăgubiri, cu dobânda legală de 6% de la data constatării prejudiciului și până la plata creanței. Din fișa de cazier judiciar a pârâtului N. A., rezultă că acesta a fost reabilitat, ceea ce denotă faptul că inculpatul a achitat în întregime cheltuielile de judecată și despăgubirile civile la plata cărora a fost obligat prin hotărârea de condamnare. Potrivit dispozițiilor art. 25 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice și persoanele juridice „. este persoana juridică în raporturile în care participă nemijlocit, în nume propriu, ca subiect de drepturi și obligații. El participă prin M. F., afară de cazurile în care legea stabilește anume alte organe în acest scop";. Din interpretarea acestui text de lege rezultă fără putință de tăgadă că, în acțiunile în justiție îndreptate împotriva S. R., acțiuni în care acesta este titular de drepturi sau obligații va fi reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice. În speță, S. R. este titularul dreptului conferit de notarea sechestrului penal asigurător, iar potrivit dispozițiilor legale mai sus citate, are calitate procesuală pasivă pentru a sta în judecată prin Ministerul Finanțelor Publice, în acțiunea având ca obiect radierea acestei notări, existând identitate între persoana pârâtului și cel față de care se poate realiza interesul respectiv. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice reprezentat prin D. G. a F. P. C. împotriva deciziei civile nr. 111 din 21 februarie 2012 a T.ului C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 17 mai 2012. PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER A. A. C. ANA I. A. A. P. C. B. Red. CAA dact. GC 2 ex/(...) Jud.primă instanță: A.F.D.
| ← Decizia civilă nr. 2775/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 1272/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
