Decizia civilă nr. 2720/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
Comentarii |
|
DOSAR NR. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 2720/R/2012
Ședința publică din data de 30 mai 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:
T. D. - președintele Secției I-a civilă
JUDECĂTORI:
A.-T. N.
M.-C. V.
GREFIER:
M.-L. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul S. Z., împotriva sentinței civile nr. 236 din 8 martie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosar nr. (...), privind și pe pârâtul S. ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - D. C., având ca obiect despăgubiri în baza Legii nr. 2..
P. de pe lângă C. de A. C. este reprezentant de doamna procuror S. A.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 29 mai 2012, pârâtul-intimat a depus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat.
Se constată că prin memoriul de recurs, reclamantul-recurent a solicitat judecarea cauzei în conformitate cu prevederile art. 242 alin. (2) Cod procedură civilă.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, C. declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C., pune concluzii în sensul respingerii recursului ca nefondat și în consecință menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate, întrucât în mod corect a reținut instanța de fond că măsura abuzivă a prizonieratului și a deportării în fosta U. suferită de antecesorul reclamantului, nu a fost dispusă de organele fostei miliții sau ale securității statului, ci este consecința participării țării noastre la cel de-al doilea război mondial, astfel că nu se încadrează în prevederile Legii nr. 2..
C U R T E A,
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr. 1206/117 din 1 februarie 2012, reclamantul S. Z. l-a chemat în judecată pe pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța, să dispună obligarea S.ui Român prin M. F. la plata sumei de 42.000 lei despăgubiri civile, în calitate de nepot după bunicul său S. L., care a fost deportat în U. în perioada (...)-(...).
Prin sentința civilă nr. 236 din 8 martie 2012 a T.ui C., s-a respins acțiunea civilă intentată de reclamantul S. Z., în contradictoriu cu pârâtul S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că numitul S. L., bunicul reclamantului S. Z., a fost prizonier de război în U., în perioada (...)-(...), așa cum rezultă din copia livretului militar.
L. nr. 2. reglementează acordarea de despăgubiri persoanelor care au suferit condamnări cu caracter politic, ori au fost supuse unor măsuri administrative cu caracter politic, însă bunicul reclamantului nu se încadrează în ipotezele prevăzute de lege.
Starea de prizonierat nu se încadrează nici printre infracțiunile săvârșite din motive politice prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a G. nr.
2..
Pe de altă parte, dispozițiile art. 5 alin. (1) lit. a) teza I-a din L. nr. 2., au fost declarate neconstituționale prin decizia C. C. nr. 1..
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamantul S. Z., solicitând casarea ei în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului, reclamantul a susținut că la soluționarea acțiunii, tribunalul nu a ținut seama de dispozițiile art. 5 alin. (1) lit. a) din L. nr. 2., ajungând la concluzia că măsura deportării bunicului său nu a avut caracter politic.
Faptul că măsura a fost luată de fosta U. înainte de 6 martie 1945, nu este de natură să înlăture răspunderea statului în repararea prejudiciului produs, răspundere ce trebuie angajată și prin prisma faptului că nu a depus diligențe pentru recuperarea propriilor cetățeni, sau pentru încetarea măsurilor abuzive luate față de aceștia.
Faptul că s-au acordat despăgubiri în temeiul Decretului-lege nr.
118/1990, nu înseamnă că s-ar ajunge la o dublă reparație în cazul acordării despăgubirilor și în temeiul Legii nr. 2., întrucât această lege are un caracter de complinire fără a înlătura drepturile deja stabilite prin legile interioare.
În raport cu dispozițiile art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la C. E. a D. O., instanța trebuia să cerceteze cauza pe fond. C. dintre legislația comunitară și dreptul intern, este rezolvat în favoarea celei dintâi prin art. 20 alin. (2) din Constituție.
Recurentul a mai susținut că acțiunea lui se impune a fi admisă și prin prisma art. 14 din Convenție, care consacră principiul nediscriminării, într-o situație similară C. de A. O. dând câștig de cauză mai multor reclamanți.
De asemenea a mai susținut recurentul, că i-a fost încălcat dreptul de acces la un tribunal în timp rezonabil, că nu din vina lui s-a prelungit durata soluționării procesului, după care s-a pronunțat decizia nr. 12/2011 a Înaltei
Curți de C. și J.
Nu se poate ca unele persoane în cauze similare să câștige procese, iar altora din cauza tergiversării judecării cauzei de către instanțe, să li se respingă acțiunile.
Intimatul S. Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, prin întâmpinare depusă la dosar f.9, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând recursul prin prisma motivelor formulate, curtea reține următoarele:
Acțiunea introductivă de instanță intentată de reclamantul S. Z. împotriva
S.ui Român prin Ministerul Finanțelor Publice, a fost înregistrată la Tribunalul Cluj în data de 1 februarie 2012, iar recursul s-a soluționat la data de (...), ceea ce înseamnă că procesul în primă instanță și recurs, s-a soluționat într-un termen rezonabil de 4 luni, raportat la dispozițiile art. 6 din C. E. a D. O..
Faptul că reclamantul ar fi promovat anterior un alt proces la Tribunalul
Satu Mare, despre care afirmă doar că nu din vina lui nu a mai avut loc, nu este de natură să evite aplicarea deciziei nr. 12/2011 pronunțate de C. competent săjudece recursul în interesul legii, din cadrul Înaltei Curți de C. și Justiție, dacă această decizie ar fi aplicabilă în speță, ceea ce nu este cazul.
Acțiunea reclamantului a fost însă respinsă pe motiv că nu sunt incidente dispozițiile Legii nr. 2..
Reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la plata despăgubirilor în sumă de 42.000 lei, pentru deportarea bunicului său S. L. în U. în perioada (...)-(...).
Este adevărat că în livretul militar al defunctului S. L. la rubrica „., este menționată perioada (...)-(...) U., numai că starea de prizonierat nu se încadrează în prevederile Legii nr. 2. privind condamnările cu caracter politic și măsurile asimilate acestora.
Starea de prizonierat nu se încadrează nici în prevederile art. 2 alin. (1) din
Ordonanța de urgență a G. nr. 2..
Câtă vreme starea de prizonierat nu este reglementată de L. nr. 2., evident că în speță nu sunt incidente nici statuările deciziei C. C. nr. 1..
Legiuitorul este suveran să aprecieze ce raporturi juridice înțelege să reglementeze, astfel că nu i se poate imputa că nu a inclus între ipotezele prevăzute de L. nr. 2. și starea de prizonierat.
Reclamantul nu a fost discriminat în raport cu alte persoane, față de prevederile art. 14 din C. E. a D. O., deoarece instanțele de judecată au respins asemenea acțiuni, indiferent cine le-a promovat.
Faptul că singură C. de A. O. ar fi admis acțiuni similare, în timp ce toate celelalte curți de apel din țară au respins acest gen de acțiuni, nu înseamnă că practica judiciară majoritară trebuie aliniată unei practici judiciare izolate, iar totodată, practica judiciară nu constituie izvor de drept.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 304 pct. 9 coroborat cu art. 312 alin. (1) C.pr.civ., se va respinge recursul reclamantului împotriva deciziei tribunalului, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul S. Z. împotriva sentinței civile nr. 236 din 8 martie 2012 a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 30 mai 2012.
Președinte Judecători
T. D. A.-T. N. M.-C. V.
Grefier
M.-L. T.
Red.TD:(...) Dact.CC:(...)-2 ex. Jud.fond: S. O.M.
← Decizia civilă nr. 3537/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 3594/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
---|