Decizia civilă nr. 2815/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R.IA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 2815/R/2012
Ședința publică din data de 1 iunie 2012
Instanța constituită din:
Președinte : A. C.
Judecători : V. M.- președintele Curții de A. C.
D.-L. B. vicepreședinte al Curții de A. C
Grefier : S. - D. G.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva deciziei civile nr. 1./(...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) privind și pe reclamantul A. M., având ca obiect pretenții- daune morale.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este formulat și motivat în termenul legal, a fost comunicat cu reclamantul intimat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 31 mai 2012, reclamantul intimat A. M. a formulat întâmpinare ( filele 7-12 din dosar).
Prin memorial cuprinzând motivele de recurs pârâtul recurent a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Nefiind formulate cereri prealabile ori excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile și în baza actelor existente la dosar reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin acțiunea civilă înregistrată la Tribunalul Cluj la data de 25 S. 2009, reclamantul M. A. a chemat în judecată pe pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice prin D. G. a F. P. a județului C., solicitând daune morale în valoare de
400.000 lei.
Prin Sentința civilă nr. 1., pronunțată în dosar nr. (...) al J. C.-N., s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice prin D. G. a F. P. a județului C..
S-a respins acțiunea civilă formulată de reclamantul A. M. în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice prin D. G. a F. P. a județului C.,pe excepție.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Așa cum s-a reținut, prin prezenta acțiune civilă - precizată - reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice prin D. G. a F. P. a județului C. solicitând obligarea acestuia la plata unor daune morale învaloare de 400.000 lei, pentru faptul că dosarul având ca obiect infracțiunea de refuz de recoltare probe biologice - soluționat definitiv prin D. penală a Curții de A. C. nr.7., care a menținut decizia penală nr.374/A/19 Noiembrie 2007 a T. C., prin care s-a dispus achitarea sa, în temeiul dispozițiilor art.181 Cod penal, aplicându-i-se totodată și sancțiunea unei amenzi administrative în valoare de
700 lei - s-a soluționat într-un termen foarte lung.
De menționat că, reclamantul și-a întemeiat acțiunea precizată pe prevederile art. 998-999 C. civil, care reglementează răspunderea civilă delictuală.
Însă, potrivit acestor dispoziții legale, obligația de reparare a prejudiciului moral cauzat reclamantului, așa cum a fost el descris în cuprinsul cererii de chemare în judecată, revine direct și nemijlocit autorului faptei ilicite, fiecare persoană răspunzând pentru faptele sale proprii.
Ori, potrivit dispoz. art. 37 din Decretul nr. 31/1954: ’’ S. nu răspunde pentru obligațiile organelor și celorlalte instituții de stat, ale întreprinderilor și organizațiilor economice de stat, precum și le oricăror alte organizații socialiste de stat, dacă ele sunt persoane juridice. De asemenea, nici una dintre aceste persoane juridice nu răspunde pentru obligațiile statului.’’
Având în vedere starea de fapt descrisă de reclamant în cuprinsul cererii formulate și temeiul de drept pe care-și susține acțiunea, în lumina dispozițiilor legale anterior expuse instanța a apreciat că reclamantul nu a reușit să justifice în prezenta cauză calitatea procesuală pasivă a persoanei pe care a chemat-o în judecată, calitate, care presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății.
Aceasta, cu atât mai mult cu cât în cuprinsul acțiunii civile formulate, reclamantul a indicat persoanele și faptele, care consideră că i-au adus atingere onoarei, imaginii sociale și profesionale, respectiv: accesul ziariștilor la datele dosarului, care a dus la publicarea în presă de articole denigratoare; diligențelor
și insistențelor nefirești ale instanței la instituția de învățământ superior la care lucra - Universitatea „A. I."; din C.-N., care i-a fost desfăcut contractul de muncă pentru o perioadă de timp; postarea în continuare pe internet de articolele denigratoare și nu în ultimul rând, cercetarea sa la organele de urmărire penală și în fața instanței pe o perioadă excesiv de lungă de aproximativ 5 ani și privarea în mod nejustificat de dreptul de a conduce vehicule pe perioada: (...) - (...).
Față de cele reținute și în baza art. 25 și art. 37 din Decretul nr. 31/1954 a admis ca întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice prin D. G. a F. P. a județului C., și în consecință a respins acțiunea civilă formulată de reclamantul A. M., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Prin decizia civilă nr. 1. din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...)s-a admis in parte apelul declarat de catre reclamantul A. M. împotriva Sentințeicivile nr. 1. pronunțată la data de (...) în dosarul nr. (...) al J. C.-N., pe care a desființat-o parțial cu privire la calitatea procesuală a S.ui R. față de petitul de acordare a despăgubirilor pentru durata lungă a procedurii judiciare întemeiat pe art. 6 din C. și rejudecând pe fond, s-a respins cererea formulată de către reclamant.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate cu privire la cererea de despagubire întemeiată pe alte temeiuri juridice.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele:
Reclamantul a invocat răspunderea directă a S.ui R. pentru durata lungă a procedurilor judiciare, arătându-se că acesta a fost implicat în derularea unei proceduri penale pe parcursul a șapte ani.
În mod cert, față de temeiul juridic invocat, art. 6 din C., S. R. are calitate procesuală pasivă, acesta fiind atras în proces în nume propriu în calitate de organizator al sistemului judiciar .
Sub acest aspect, T. a apreciat că apelul este întemeiat, acțiunea reclamantului fiind soluționată greșit în baza excepției lipsei calității procesuale pasive, impunându-se desființarea soluției sub acest aspect și rejudecarea cauzei, în baza art. 297 C.pr.civ.
Pe fond, analizând actele existente la dosar, tribunalul a apreciat că acțiunea reclamantului prin care s-a invocat răspunderea statului pentru durata lungă a procedurilor judiciare este neîntemeiată.
T. a reținut că reclamantul a fost cercetat pentru săvârșirea unei fapte penale, respectiv sustragerea de la recoltarea de probe biologice, dosar soluționat definitiv prin D. penală a Curții de A. C. nr. 7..
Procesul penal s-a finalizat prin achitarea reclamantului și aplicarea unei sancțiuni administrative, amendă în valoare de 700 lei, potrivit dispozițiilor art. 18 ind. 1 Cod penal.
Fapta reclamantului a avut loc la data de (...), sentința pe fond fiind pronunțată la data de (...), în primă instanță, reclamantul fiind condamnat la o pedeapsă cu închisoare cu suspendare, ulterior în căile de atac apreciindu-se că fapta nu întrunește gradul de pericol social al unei infracțiuni, impunându-se aplicarea unei sancțiuni administrative.
Nu există date la dosar în baza cărora să poată fi apreciată durata scurtă sau lungă a procedurilor penale în raport de fapta săvârșită.
Reclamantul nu a precizat care a fost motivul prelungirii procedurii.
Pe de altă parte, procesul penal a urmat toate fazele procesuale permise de lege, urmărire penală, fond, fiind exercitate și căile de atac a apelului și a recursului.
Având în vedere pe de o parte lipsa unor probe relevante la dosar, pe de altă parte având în vedere că totuși s-a săvârșit o faptă antisocială care a fost sancționată cu aplicarea unei amenzi administrative, iar poziția procesuală a reclamantului inculpat în dosarul penal, a fost însușită pe parcursul procedurii, acesta fiind achitat, tribunalul a apreciat că reclamantul a obținut satisfacție procesuală chiar în condițiile în care procedura penală a avut o durată lungă în timp, neimpunându-se acordarea unor reparații.
Prin urmare, tribunalul a respins pe fond pretențiile reclamantului, raportat la aspectele menționate.
Față de celelalte pretenții ale reclamantului întemeiate pe dispozițiile art. 998 - 999 Cod civil, pentru atingerile aduse onoarei și demnității sociale și personale, tribunalul a apreciat că în mod corect s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, în baza dispozițiilor legale menționate putând fi atrasă răspunderea civilă delictuală în concret a persoanelor care au săvârșit fapta ilicită prejudiciabilă.
Pentru motivele arătate, în baza art. 297 Cod procedură civilă tribunalul a admis în parte apelul declarat, dispunând desființarea sentinței atacate, parțial, cu privire la calitatea procesuală a S.ui R. față de petitul de acordare a despăgubirilor pentru durata lungă a procedurilor judiciare întemeiat pe art. 6 din C. și , judecând pe fond, a respins cererea formulată de către reclamant.
În temeiul acelorași dispoziții legale, s-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței atacate cu privire la cererea de despăgubire întemeiată pe alte temeiuri juridice.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE solicitând modificarea deciziei civile nr. 1. a T. C. în sensul respingerii în totalitate a apelului declarat de reclamantul A. M. împotriva sentinței civile nr. 1. a J. C.-N.
În motivare s-a arătat că decizia pronunțată de tribunal este în parte nelegală fiind pronunțată cu încălcarea prevederilor art. 304 pct. 7 și 9 C.pr.civ.
D. cuprinde motive contradictorii, reținându-se calitatea procesuală pasivă a S.ui R. prin Ministerul Finanțelor Publice față de petitul de acordare a despăgubirilor pentru durata lungă a procedurii judiciare întemeiat pe art. 6 din C., pe de altă parte admițându-se excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului pentru pretențiile întemeiate pe dispozițiile art. 998, 999 Cod civil.
În condițiile în care art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu cuprinde prin el însuși obligația la despăgubiri, temeiul de drept pentru acordarea despăgubirilor îl pot constitui doar prevederile art. 998, 999 cod civil raportat la care instanța de fond și cea de apel au reținut lipsa calității procesuale pasive a S.ui R. prin Ministerul Finanțelor Publice.
În apărare intimatul A. M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat menținerea deciziei în ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a S.ui R. raportat la cererea întemeiată pe art. 6 C. desființarea deciziei în ceea ce privește soluția de respingere a acțiunii întemeiată pe art. 6 C., iar în subsidiar desființarea hotărârii și trimiterea pentru rejudecare la instanța de fond.
În motivare s-a arătat că în mod corect s-a pronunțat instanța de apel în sensul că S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice are calitate procesuală pasivă în ceea ce privește pretențiile întemeiate pe art. 6 din C..
În ceea ce privește fondul s-a învederat că într-adevăr sunt aplicabile dispozițiile pct. 7 al art. 304 C.pr.civ., instanța de fond necercetând fondul cauzei și nemotivându-și hotărârea.
Analizând recursul declarat de pârâtul S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR
PUBLICE împotriva deciziei civile nr. 1. din 29 martie 2012 a T. C., Curtea rețineurmătoarele:
Singurul motiv de recurs privește modul în care a fost soluționată excepția lipsei calității procesuale pasive a S.ui R. prin Ministerul Finanțelor Publice în ceea ce privește petitul având ca obiect despăgubiri, întemeiat pe prevederile art.6 din C..
Se invocă existența unor motive contradictorii în conținutul deciziei pronunțate în apel prin care pe de o parte se reține calitatea procesuală pasivă a S.ui R. raportat la art.6 din C., pe de altă parte apreciindu-se că S. R. nu are calitate procesuală pasivă în ceea ce privește pretențiile întemeiate în drept pe art.998,999 C., fiind apreciat ca incident pct.7 al art.304 C.pr.civ. alături de pct.9 al aceluiași text de lege.
Din analiza considerentelor deciziei atacate rezultă că a fost reținută calitatea procesuală pasivă a S.ui R. raportat la invocarea de către reclamant a art.6 din C., apreciindu-se că numai S., în calitate de organizator al sistemului judiciar, poate fi tras la răspundere pentru durata procedurilor judiciare.
Lipsa calității procesuale pasive a aceluiași pârât raportat la prevederile art.998,999 C. a fost reținută având în vedere că s-au invocat atingeri aduse onoarei, demnității sociale și personale, în aceste condiții putând fi atrasă răspunderea civilă delictuală a persoanelor care au săvârșit efectiv fapta ilicită prejudiciabilă.
Nu se pune deci problema unor considerente contradictorii, problema calității procesuale pasive a S.ui R. fiind tratată diferit raportat la temeiurile de drept invocate prin acțiune și la motivarea pretențiilor reclamantului.
Calitatea procesuală pasivă S.ui R. a fost soluționată corect în ceea ce privește pretențiile întemeiate pe prevederile art.6 din C., instanța de recurs nefiind investită să analizeze calitatea procesuală din perspectiva celuilalt temei de drept invocat, art.998,999 C., în lipsa declarării recursului de către reclamant.
Fiind vorba de durata procedurilor judiciare, numai S. R., reprezentat de
Ministerul Finanțelor Publice conform art.25 din Decretul nr.31/1954 poate răspunde pentru eventualele prejudicii cauzate astfel, neexistând alte organe ale acestuia care să poată fi chemate în judecată , în același sens fiind și jurisprudența C. pe art.6 din convenție. De altfel motivarea prin care S. R. înțelege să justifice lipsa calității procesual pasive este acela că art.6 din C. nu cuprinde prin el însuși obligația la despăgubiri, ori susținerea din cererea de recurs prin care se arată că art.6 din C. nu cuprinde prin el însuși obligația la despăgubiri, temeiul de drept pentru acordarea acestora putându-l constitui doar art.998,999 C. nu are relevanță din perspectiva stabilirii calității procesuale pasive ci doar în ceea ce privește temeinicia pretențiilor, această problemă a temeiniciei nefăcând însă obiectul recursului.
Nu vor fi avute în vedere și analizate nici susținerile din întâmpinare prin care se aduc practic critici deciziei pronunțate în apel, reclamantul neînțelegând să declare recurs împotriva acestei decizii. În aceste condiții toate aceste susțineri sunt neavenite.
Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea, în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ., va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva deciziei civile nr. 1. din 29 martie
2012 a T. C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține ca legală.
PENTRU ACESTE M.IVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva deciziei civile nr. 1. din 29 martie 2012 a T. C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 01 iunie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A. C. V. M. D.-L. B.
GREFIER, S. - D. G.
Red.A.C./dact.L.C.C.
2 ex./(...)
Jud.apel: C. V. Balint, M. T.
Jud.fond: A. Moș
| ← Decizia civilă nr. 1837/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 328/27, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
