Decizia civilă nr. 3146/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. (...) Cod operator 8428

DECIZIA CIVILĂ NR. 3146/R/2012

Ședința publică din 22 iunie 2012

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C.-M. CONȚ

JUDECĂTORI: I.-D. C.

ANA I.

GREFIER : A.-A. M.

S-a luat spre examinare, recursul declarat de pârâții P. M. C.-N. și M. C.- N., prin P., împotriva sentinței civile nr. 995 din 24 noiembrie 2011 a T. C., pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe reclamanții intimați C. T. și C. E.-C., precum și pe pârâtul intimat S. R., prin M. E. SI F. P. reprezentat prin D. A J. C., având ca obiect plângere la L. nr. 1..

Prezenta cauză se ia în aceeași componență a completului de judecată ca în

ședințele publice din (...) și (...), pentru a se respecta principiul continuității în ceea ce privește soluționarea cauzelor.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reclamanții intimați C. T. și C. E.-C., asistați de doamna avocat G. S. I., lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul declarat de pârâții P. mun. C.-N. și M. C.-N., prin P. a fost formulat și motivat în termen legal, a fost comunicat părților adverse și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, în temeiul art. 50 din L. nr. 1..

S-a făcut referatul cauzei după care Curtea constată că prin memoriul de recurs, la f. 6 din dosar, pârâții recurenți au solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2 C.pr.civ.

Reprezentanta reclamanților intimați arată că nu are de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.

Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul reprezentantei reclamanților intimați pentru a pune concluzii asupra recursului care formează obiectul prezentului dosar.

Reprezentanta reclamanților intimați solicită respingerea recursului ca nefondat, cu consecința menținerii ca temeinică și legală a sentinței recurate și obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocațial în cuantum de 3.360 lei, conform dovezilor depuse la dosar, pentru motivele arătate prin întâmpinarea depusă la dosar, pe care le susține verbal.

Reprezentanta reclamanților intimați arată că în momentul în care a promovat această acțiune a știut care este porțiunea de teren asupra căruia P. M. C.-N. nu s-a pronunțat și, de asemenea, arată că atunci când s-a dat primul răspuns cu privire la terenul în litigiu, era în viață antecesoarea reclamanților intimați, respectiv doamna P. V., o femeie de 80 de ani, iar aceasta a fost dusă în eroare de către P. M. C.-N.

Totodată, reprezentanta reclamanților intimați arată că abia în momentul în care s-a efectuat raportul de expertiză în vederea intabulării terenului, expertul a constatat că acea porțiune de teren în litigiu există și se află în drumul public, respectiv pe colț cu str. T. din C.-N., întrucât acest drum a fost lățit. De asemenea, arată că în anul 1947, antecesorii reclamanților intimați, respectiv doamna P. V. împreună cu soțul acesteia au cumpărat două parcele de teren, respectiv suprafața de teren înscrisă în C.F. nr. 759, pe care a fost edificată o construcție, care ulterior a fost demolată și suprafața de teren înscrisă în C.F. nr.

5372, pe care a fost edificată o construcție, care a rămas în continuare.

Reprezentanta reclamanților intimați arată că la dosarul cauzei există încheierea de carte funciară, din care rezultă că abia în anul 1958, doamna P. V. împreună cu soțul acesteia au reușit să înscrie imobilul în cartea funciară, iar în anul 1960, acesta a fost preluat de către stat în baza D.ui nr. 2., însă antecesorii reclamanților intimați au rămas proprietari pe teren în situația în care S. R. a folosit imobilul timp de doi ani, astfel încât, se poate constata că imediat după ce antecesorii reclamanților intimați au reușit să-și înscrie terenul în cartea funciară, imobilul a fost preluat de S. R.

De asemenea, reprezentanta reclamanților intimați arată că antecesoarea reclamanților intimați, respectiv doamna P. V. a formulat o notificare, prin care a solicitat restituirea în natură a celor două parcele care au fost înscrise în cartea funciară, iar în răspunsul primit de către aceasta, P. mun. C.-N. nu spune că acea porțiune de teren nu există pentru că drumul public a fost lățit, deși în momentul în care a efectuat expertiza, expertul a constatat că ambele topografice există și o parte dintr-un topografic se află în drumul public asfaltat, care se află pe colț cu str. T. din C.-N., motiv pentru care, doamna P. V. a formulat o nouă cerere pentru restituirea acelei porțiuni de teren.

Reprezentanta reclamanților intimați consideră că antecesoarea reclamanților intimați are dreptate, deoarece prin prima dispoziție, P. mun. C.-N. nu s-a pronunțat sub nici o formă și a considerat că este corect și moral să promoveze o plângere împotriva dispoziției emisă de P. mun. C.-N., iar în ceea ce privește construcția existentă pe unul dintre cele două topografice, arată că este cert faptul că P. mun. C.-N. nu s-a pronunțat niciodată. Totodată, arată că ceea ce a făcut instanța de fond este legal, minus suma care trebuie dată în compensare pentru acel imobil și, de asemenea, arată că ar trebui să se dea reclamanților intimați moștenirea foștilor proprietari, respectiv ceea ce au avut antecesorii acestora.

În concluzie, reprezentanta reclamanților intimați arată că problemele sunt legate în mod strict de reaua credință a P.ui mun. C.-N., deoarece acesta nu s-a pronunțat cu privire la acea porțiune de teren și acest fapt denotă că cineva din umbră dorea acel teren, astfel încât, solicită respingerea recursului declarat de pârâții P. mun. C.-N. și M. C.-N. prin P. și obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată pe care le-a justificat cu dovezile depuse la dosar.

Curtea reține cauza în pronunțare.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 995 din 24 noiembrie 2011 a T. C. s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtul S. R. prin Ministerul

Finanțelor Publice.

S-a admis în parte acțiunea civilă precizată și extinsă formulată de reclamanții C. T. și C. E. C. în contradictoriu cu pârâții P. M. C.-N., și M. C.-N., prin primar, și în consecință:

S-a dispus acordarea în favoarea reclamanților de măsuri reparatorii prin echivalent constând în compensarea cu apartamentul nr. 9A din imobilul situat în C.-N., str. A. Șaguna nr. 22, jud. C., înscris în CF nr. 1. C.-N., nr. cad.

4601/IXA nr. top.678/1/IXA și 679/1/IXA cu p.i.c. în CF col. nr. 1. C.-N. și s-a stabilit dreptul reclamanților la despăgubiri în sumă de 686.564 euro echivalent în lei la data plății, reprezentând diferența între valoarea bunului acordat în compensare și valoarea imobilelor revendicate.

S-au respins celelalte pretenții ale reclamanților.

S-a respins acțiunea promovată de reclamanții C. T. și C. E. C. împotriva pârâtului S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice - D. G. F. P. a J. C., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pârâții au fost obligați să plătească reclamanților suma de 7.800 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut cu referire la calitatea procesuală pasivă a S. R. prin M. E. și F. P., că reglementarea instituită prin T. VII din L. nr. 2., nu conferă acestuia atribuții în procedura de acordare a despăgubirilor, el putând sta în proces în ipoteza prevăzută de art. 28 din L. nr. 1., ipoteză ce nu se regăsește în speță.

Ca atare, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. R. prin M. E. și F. P., cu consecința respingerii acțiunii civile formulate de reclamanții C. T. și C. E. C. în contradictoriu cu acest pârât, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pe fondul cauzei, s-a reținut că prin notificarea nr. 2082/(...) adresată C. local al mun. C.-N. , prin intermediul executorului judecătoresc, antecesoarea reclamanților, Pap V., a solicitat restituirea în întregime, în natură, a imobilului teren situat în C.-N., str. T. nr. 2, înscris în CF nr. 759 C., A+1, nr. top. 9793 în suprafață de 91 stj (327,6 mp.), preluat abuziv de către stat prin D. nr. 2. (f. 9).

Prin notificarea nr. 2083/(...) adresată C. local al mun. C.-N., prin intermediul executorului judecătoresc aceeași Pap V., a solicitat restituirea în întregime, în natură, a imobilului situat în C.-N., str. T. nr. 8, înscris în CF nr.

5372 C., A+1, nr. top. 9792 în suprafață de 101 stj (363,6 mp.), „casă din cărămidă acoperită cu țiglă compusă din 3 camere, 3 bucătării, 1 local pentru prăvălie, dependințe, magazin din cărămidă acoperit cu țiglă";, preluat abuziv de către stat prin D. nr. 2..

Pentru primul imobil s-a emis D. nr. 4572/(...) a P.ui mun. C.-N., menționându-se că s-a respins solicitarea de restituire în natură a terenului în suprafață de 275 mp., înscris în CF nr. 759 C., nr. top. 9793 loc de casă, propunându-se acordarea de măsuri reparatorii în echivalent (f. 10).

De asemenea, prin D. nr. 4573/(...) emisă de P. mun. C.-N. s-a respins cererea revendicatoarei Pap V. de restituire în natură a terenului în suprafață de

232 mp. înscris în CF nr.5372 C., nr. top. 9792 propunându-se acordarea de măsuri reparatorii în echivalent.

Aceste dispoziții au fost contestate de către Pap V. și, prin S. civilă nr. 4. a T. C., rămasă irevocabilă ca urmare a respingerii căilor de atac promovate, s-a dispus anularea dispozițiilor, restituirea în natură a imobilelor terenuri în suprafață de 275 mp. înscris în CF nr. 759 C., nr. top. 9793 loc de casă, situat în str. T. nr.2 C.-N., și în suprafață de 232 mp. înscris în CF nr. 5372 C., nr. top.

9792, situat în str. T. nr. 4 C.-N., cu consecința întabulării în CF a dreptului de proprietate astfel recunoscut.

Potrivit dispozițiilor art. 22 din L. nr. 1., persoana îndreptățită va notifica în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii persoana juridică deținătoare; notificarea va cuprinde denumirea și adresa persoanei notificate, elementele de identificare a persoanei îndreptățite, elementele de identificare a bunului imobil solicitat, precum și valoarea estimată a acestuia.

Din cele anterior expuse s-a constatat că, deși prin notificările formulate, autoarea reclamanților a solicitat în mod expres restituirea în natură în întregimea imobilelor preluate abuziv, identificându-le cu toate datele prevăzute de textul legal citat, dispozițiile emise au făcut referire doar la o parte din imobile. A., pârâtul a omis a se pronunța cu privire la construcția evidențiată inițial în CF nr.

5372 C., A+1, nr. top. 9792 precum și la o suprafață totală de 185 mp. teren.

În acest context, nici hotărârile judecătorești pronunțate ca urmare a contestării dispozițiilor nr. 4572/(...) și nr. 4573/(...), nu au făcut referire la imobilele asupra cărora pârâtul nu a emis dispoziție.

S-a mai reținut sub acest aspect și faptul că, s-au alăturat notificărilor copii ale cărților funciare din care rezultă că imobilele înscrise în CF nr. 759 C., A+1, nr. top. 9793 în suprafață de 91 stj (327,6 mp.) și respectiv în CF nr. 5372 C., A+1, nr. top. 9792 în suprafață de 101 stj (363,6 mp.), „casă din cărămidă acoperită cu țiglă compusă din 3 camere, 3 bucătării, 1 local pentru prăvălie, dependințe, magazin din cărămidă acoperit cu țiglă";, au fost preluate în întregime de stat, prin D. nr. 2..

Instanța a apreciat, prin prisma considerentelor reținute, că notificările formulate de Pap V. nu lasă loc de interpretare sub aspectul obiectului lor, astfel încât pârâtul avea obligația de a se pronunța în întregime asupra pretențiilor revendicatoarei, mai precis, asupra întregii suprafețe de teren precum și a construcțiilor solicitate.

În acest sens, s-au reținut dispozițiile art. 25 alin. 1 din L. nr. 1. actualizată conform cărora „în termen de 60 de zile de la înregistrarea notificării sau, după caz, de la data depunerii actelor doveditoare potrivit art. 23, unitatea deținătoare este obligată să se pronunțe, prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată, asupra cererii de restituire în natură";, iar potrivit alin. 3

„Decizia sau, după caz, dispoziția motivată se comunică persoanei îndreptățite în termen de cel mult 10 zile de la data adoptării.";

Apoi, conform dispozițiilor art. 26 alin. 1 din L. 1., ";dacă restituirea în natură nu este posibilă, deținătorul imobilului sau, după caz, entitatea investită potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării este obligată ca, prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată, în termenul prevăzut la art. 25 alin. (1), să acorde persoanei îndreptățite în compensare, alte bunuri sau servicii, ori să propună acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, în situațiile în care măsura compensării nu este posibilă sau aceasta nu este acceptată de persoana îndreptățită";.

Nerezolvarea notificărilor formulate într-un interval de timp rezonabil, în condițiile în care la dosarele aferente acestora erau depuse acte care permiteau analizarea cererilor și adoptarea unei soluții, reprezintă o conduită abuzivă a autorității administrative, generatoare de prejudicii în patrimoniul reclamanților. A., întrucât pârâtul P. mun. C.-N. nu s-a conformat obligației stabilite prin norma legală menționată, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. 3 din L. 1. republicată, urmează ca instanța să analizeze pe fond îndreptățirea reclamanților de a beneficia de măsuri reparatorii în temeiul L. nr. 1. în ce privește imobilele cu privire la care pârâtul nu s-a pronunțat prin dispoziție, respectiv construcția evidențiată inițial în CF nr. 5372 C., A+1, nr. top. 9792 și terenul în suprafață totală de 185 mp.

Asupra imobilului înscris în CF 759 C. nr top. 9793 „loc de casă în str. T. nr.

2"; în suprafață de 91 stjp., echivalent cu 327,6 mp., a fost proprietar tabular Pap

A., după cum rezultă din copia colii funciare aflate la dosar.

Asupra imobilului înscris în CF nr. 5372 C., A+1, nr. top. 9792 în suprafață de 101 stj (echivalent cu 363,6 mp.), „casă din cărămidă acoperită cu țiglă compusă din 3 camere, 3 bucătării, 1 local pentru prăvălie, dependințe, magazindin cărămidă acoperit cu țiglă din C. T. nr. 8";, au fost proprietari tabulari Herman

Ludovic a lui M. Z. și M. S.

Prin sentința civilă nr. 7831/(...) a T. P.ular al orașului C., pronunțată în dosar nr. 5462/1958 au fost obligați proprietarii tabulari ai imobilului descris anterior, nr. top. 9792, să recunoască numitului Pap A. dreptul de proprietate, cu titlu de cumpărare.

Așa cum s-a statuat irevocabil prin S. civilă nr. 4. a T. C. pronunțată în dosar nr. 13395/2002, revendicatoarea Pap V. este succesoarea proprietarului tabular Pap A., în acest sens fiind depus și certificatul de moștenitor nr. 1897/(...) emis de N. de S. J. C.

Certificatul de legatar nr. 1/(...) emis de BNP P. I., atestă faptul că reclamanții C. T. și C. E. C. sunt legatari ai defunctei Pap V., titulara notificărilor nr. 2082/(...) și nr. 2083/(...). Aceasta le-a transmis pe cale testamentară dreptul de creanță constând în despăgubiri în baza L. nr. 1. pentru imobilele obiect al notificărilor.

Față de aceste înscrisuri existente la dosar, instanța a apreciat că reclamanții au făcut dovada că sunt succesorii în drepturi ai proprietarului tabular în privința imobilelor obiect al litigiului, justificând legitimarea de a promova prezenta acțiune, fiind persoane îndreptățite să solicite despăgubiri în temeiul L. nr. 1. rep.

Imobilele în discuție au fost preluate de S. R. în temeiul D.ui nr. 2., astfel cum atestă înscrierile din cărțile funciare, fiind preluate abuziv, intrând sub incidența L. nr. 1. privind măsurile reparatorii pentru imobilele preluate de stat în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

Așa cum s-a reținut anterior, instanța este investită să se pronunțe numai asupra imobilelor în privința cărora notificările nu au fost soluționate, și anume, suprafața de 185 mp. teren (53 mp. din CF 759 C. nr. top 9793 și 132 mp. din CF 5372 C. nr. top. 9792) și construcția constând în „casă din cărămidă acoperită cu țiglă compusă din 3 camere, 3 bucătării, 1 local pentru prăvălie, dependințe, magazin din cărămidă acoperit cu țiglă";, din CF 5372 C. nr. top.

9792.

Reclamanții au solicitat, conform precizărilor succesive de acțiune, acordarea de măsuri reparatorii prin compensare cu bunul imobil - apartamentul nr. 9 A din imobilul situat în C.-N., str. A. Șaguna nr. 22, înscris în CF individual nr. 1. C. cu nr.cad. 4601/IX/A, nr.topo. 678/l/IX/A și 679/1/IX/A și cu suprafața de 68 mp. din imobilul cu nr. top 9909, iar pentru rest, acordarea de despăgubiri bănești în condițiile legii speciale.

S-a menționat că terenul în suprafață de 507 mp. restituit revendicatoarei

Pap V. prin S. civilă nr. 4. a T. C., a făcut ulterior obiectul dosarului nr.

13230/2005 al J. C.-N., finalizat prin S. civilă nr. 8..

Urmare a acestei ultime hotărâri judecătorești, s-a dispus dezmembrarea imobilelor cu nr. top inițiale 9792 și 9793, reclamanții devenind proprietari tabulari asupra imobilului în suprafață de 507 mp. înscris în CF 1. C. nr. top

(...)/2, iar diferența de teren, având nr. top 9792/1 în suprafață de 132 mp. și nr. top 9793/1 în suprafață de 53 mp. a fost înscrisă în CF în favoarea vechiului proprietar tabular, S. R. La baza pronunțării S. civile nr. 8. a stat raportul de expertiză extrajudiciară întocmit de expert D. M.

Potrivit prevederilor art. 1 alin. (1), art. 7 și art. 9 din L. nr. 1. se instituie principiul prevalenței restituirii în natură a imobilelor preluate în mod abuziv de stat.

Pe cale de excepție, dacă această măsură nu este posibilă, ori este expres înlăturată de la aplicare, se va proceda la acordarea celorlalte măsuri reparatorii prevăzute de lege, respectiv compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite înechivalent de deținător, cu acordul persoanei îndreptățite, sau propunerea de acordare de despăgubiri potrivit T.ui VII din L. nr. 2., atunci când măsura compensării nu este posibilă sau aceasta nu este acceptată de persoana îndreptățită.

În speță, s-a reținut, contrar susținerilor paraților, că acțiunea promovată de reclamanți a vizat soluționarea notificărilor formulate de antecesoarea lor, în privința bunurilor asupra cărora notificările nu au primit răspuns. Cum prin respectivele notificări s-a solicitat restituirea în natură a imobilelor, instanța este ținută să analizeze cu prioritate dacă acestea sunt libere, iar în caz contrar, să dea eficiență dispozițiilor privind acordarea unor măsuri reparatorii.

În acest sens, în cauză s-a dispus efectuarea unui raport de expertiză topografică pentru identificarea suprafeței de 185 mp. solicitată de reclamanți, teren rămas nerestituit din suprafața care a fost inițial înscrisă în cartea funciară în favoarea antecesorului Pap A.. Concluziile au fost în sensul că diferența dintre suprafața cu care antecesorii reclamanților au figurat în cartea funciară și suprafața care s-a restituit în temeiul L. 1., asupra căreia reclamanții si-au intabulat dreptul de proprietate, nu poate fi restituită în natură, fiind înglobată în trama stradală, cu destinația de trotuar.

Experta a precizat totodată, că imobilul cu nr. top 9792/1 care figurează în

CF cu suprafața de 132 mp, are în realitate suprafața măsurată de 45 mp. iar imobilul cu nr. top 9793/1 care figurează în CF în suprafață de 53 mp, are în realitate suprafața măsurată de 72 mp, ambele fiind însă înglobate în trama stradală, și ca atare, nu sunt libere pentru a fi restituite.

În ce privește construcția „casă din cărămidă acoperită cu țiglă compusă din 3 camere, 3 bucătării, 1 local pentru prăvălie, dependințe, magazin din cărămidă acoperit cu țiglă, din CF 5372 C. nr. top. 9792, s-a reținut că aceasta nu mai există și ca atare a fost radiată din cartea funciară, urmare a S. civile nr.

8. a J. C.-N., devenind astfel incidente dispozițiile art. 11 din L. nr. 1. rep., reclamanții fiind îndreptățiți la măsuri reparatorii.

În concluzie, instanța a constatat că reclamanții sunt îndreptățiți la acordarea de măsuri reparatorii pentru suprafața de 185 mp. teren și construcția evidențiată inițial în CF 5372 C. nr. top. 9792, demolată, imobile ce nu pot fi restituite în natură.

În drept, măsura reparatorie referitoare la compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent, prevăzută la art. 1 alin. (2) și (3) din lege, permite entității obligate la restituire să ofere persoanei îndreptățite, prin compensare în echivalent, orice bunuri sau servicii disponibile, pe care le deține, aflate în circuitul civil, și care sunt acceptate de persoana îndreptățită.

Așa fiind, în măsura în care dispune cu privire la compensarea cu alt imobil, instanța are obligația de a-l identifica și de a verifica regimul său juridic actual și, respectiv, de a statua dacă acesta corespunde din punct de vedere valoric cu cel care nu poate fi restituit.

Chiar dacă în cauză Primăria municipiului C.-N. a comunicat prin adresa nr. 4..1/(...) (f. 225) că nu deține bunuri ce pot fi oferite în compensare acest lucru nu poate fi primit. A., în speță, s-a făcut dovada că imobilul situat în C.-N., str. A. Șaguna nr. 22, jud. C., înscris în CF 1. C.-N. nr.cad. 4601/IX A nr.topo.678/l/IXA și 679/1/IXA cu p.i.c. 20,06/100 parte înscrise în CF col. nr.

1. C.-N., proprietatea S. R., în administrarea C. local al mun. C.-N. este liber și nu aparține domeniului public.

S-a susținut totodată de către parați, faptul că acest imobil urma a fi vândut în temeiul HCL nr. 694/2004, lucru care nu s-a realizat, apartamentul figurând și în prezent, în proprietatea S. R., iar expertul M. A. constatând, cuocazia efectuării raportului de expertiză tehnică, împrejurarea că imobilul nu este ocupat.

Având în vedere că dispozițiile art. 26 din lege sunt imperative în sensul că obligă deținătorul sau entitatea investită cu soluționarea notificării să acorde persoanei îndreptățite în compensare alte bunuri sau servicii, ori de câte ori restituirea în natură nu este posibilă și există asemenea bunuri sau servicii, iar persoana îndreptățită a optat pentru această modalitate de despăgubire, instanța a apreciat că se impune ca pentru imobilele ce nu pot fi restituite în natură, reclamanții să primească alt imobil în compensare.

În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize de evaluare a imobilelor de către expert M. A. din concluziile căreia reiese faptul că valoarea terenului preluat

și care nu poate fi restituit, situat pe str. T. este de 1531 ero/mp., așadar, în total

283.235 euro, (185 mp.) valoarea construcțiilor preluate, demolate este de

575.373 euro, iar valoarea imobilului solicitat în compensare este de 172.044 euro.

Cum valoarea bunului ce urmează a fi acordat în compensare este mai mică decât a celor preluate, urmează ca pentru diferența de 686.564 euro, echivalent în lei la data plății, să se stabilească dreptul reclamanților la despăgubiri.

Instanța a ținut seama de valorile stabilite de expertul M. A. raportat la faptul că acesta are competență în evaluarea proprietăților imobiliare, spre deosebire de d-na expert V. F. care nu figurează pe lista experților judiciari a M. de Justiție ca evaluator, ci ca expert topograf.

În ce privește suprafața de 68 mp. teren solicitată de asemenea de reclamanți a fi acordată în compensare, instanța va respinge această solicitare.

A., expertiza tehnică topografică a stabilit că această suprafață se identifică cu o parte din imobilul înscris în CF 1473 C., A+543 nr. top. 9909,în suprafață de 1222 stjp, echivalent cu 4395 mp., „neformând obiect de circulație publică"; .

La dosarul cauzei reclamanții au depus lista cu inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al M. C.-N. din care rezultă că str. Dacia, pe care în prezent se găsește terenul în suprafață de 68 mp. solicitat în compensare, are doar suprafața de 4330 mp, față de 4395 mp. cat este în cartea funciară.

Cu toate acestea, instanța a apreciat că această suprafață de teren nu este liberă și nu poate fi acordată reclamanților, față de dispozițiile art. 10.2 și art. 10.3 din Normele metodologice de aplicare a L. nr. 1., întrucât expertiza topografică a relevat că imobilul reprezintă zonă de protecție a malurilor în zona Podul T., pe teren fiind amplasat un cămin de vizitare.

Având în vedere considerentele și temeiurile legale expuse, instanța a admis în parte acțiunea civilă precizată și extinsă formulată de reclamanții C. T. și C. E. C.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții P. M. C. N. și M. C. N.prin P. solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii în sensul respingeriicererii de chemare în judecată în principal pe excepție și în subsidiar ca nefondată.

În motivarea recursului susține excepția invocata în fata instanței de fond - excepția inadmisibilității cererii de chemare in judecata - raportat la dispozitivul S. civile nr. 4. pronunțata de Tribunalul Cluj in dosarul nr. 13395/2002, irevocabila.

A., prin acțiunea civila înregistrata sub acest număr de dosar, reclamanta

Pap V. (antecesoarea reclamanților) a solicitat anularea dispozițiilor nr.

4572/2002 si nr. 4573/2002 emise de P. municipiului C.-N. Prin hotărârea judecătoreasca amintita anterior, instanța de fond a admis acțiunea, a anulat cele doua dispoziții, a dispus restituirea în natura a suprafeței de 275 mp cunr.top. 9793 si a suprafeței de 232 mp cu nr.top. 9792, a dispus intabularea in cartea funciara a dreptului de proprietate asupra acestor imobile in favoarea reclamantei.

Față de dispozitivul S. civile nr. 4. considera ca acțiunea cu care a fost investita instanța de judecata este inadmisibila aceasta fiind admisa în mod eronat cu încălcarea prevederilor legale -, în condițiile în care antecesoarea reclamanților din prezentul dosar avea posibilitatea de a exercita căile ordinare de atac împotriva sentinței civile nr. 4. atât în ceea ce privește restituirea în natura a suprafeței de 185 mp (ce face obiectul prezentului litigiul cat si în ceea ce privește acordarea de despăgubiri sau compensarea cu alte bunuri sau servicii. Or, în speța, împotriva S. civile nr. 4. au fost exercitate toate căile de atac doar de către P. municipiului C.-N.

În ceea ce privește fondul cauzei, arată că antecesoarei reclamanților i-a fost restituita în natura suprafața de teren care a fost posibil de restituit. De altfel, în considerentele S. civile nr. 4. s-a argumentat de ce anume s-a restituit doar suprafața de 275 mp, respectiv 232 mp.

În ceea ce privește compensarea cu alte bunuri sau servicii, dispozițiile art. 11, alin. 8 și art. 10, alin. 1 din L. nr. 1., republicata cu modificările ulterioare, oferă doua posibile soluții în cazul în care restituirea în natura nu este posibila - compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent sau despăgubiri acordate în condițiile legii speciale -, însa, textele legale instituie obligații alternative pentru entitatea investita cu soluționarea notificării.

Reiterează ca măsura reparatorie referitoare la compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent nu este o măsura cu caracter obligatoriu, ci este o posibilitate pe care L. nr. 1., respectiv H. nr. 2. o lasă la latitudinea entității investite cu soluționarea notificării, alternativ cu acordarea de despăgubiri. În susținerea afirmațiilor se prevalează de dispozițiile art. 1, lit. a din L. nr. 1. coroborate cu prevederile pct. 1.7 din H. nr. 2..

Măsura compensării este posibila daca exista bunuri si servicii disponibile a fi acordate în compensare. A. este evocata clar o posibilitate, respectiv o norma permisiva și nu una imperativa de obligare la acordare în compensare, în măsura în care exista bunuri disponibile.

Așadar, acordarea de despăgubiri în alte bunuri sau servicii este de fapt o aplicație particulara a darii în plata, rămânând la latitudinea unității destinatoare sa decidă daca are posibilitatea sa facă o astfel de oferta persoanei îndreptățite, instanța neputând cenzura susținerile unității deținătoare, care arata faptul ca nu deține terenuri/construcții pentru a fi acordate în compensare reclamanților, pe teritoriul M. C.-N., cu atât mai mult cu cat terenurile aflate în administrarea C. Locala al M. C.-N., sunt insuficiente pentru realizarea unor investiții necesare pentru dezvoltarea municipiului. De altfel L. nr. 1., nu impune obligativitatea acordării celor îndreptățiți în compensare a altor bunuri.

În opinia recurentei - în temeiul Deciziei nr. XX/2007-, instanța poate soluționa pe fond cererea de revendicare insa nu se poate pronunța în locul autorității, proprietara asupra bunurilor sale, daca exista bunuri disponibile. Ori, municipalitatea si-a exprimat clar poziția în ceea ce privește inexistenta unor bunuri disponibile, în sensul legii speciale, de a fi acordate în compensare. Deși textul legal se refera la doua soluții de urmat în cazul în care restituirea in natura nu este posibila - respectiv fie compensarea cu alte bunuri sau servicii, fie acordarea de despăgubiri, acesta trebuie coroborat, așa cum a arătat anterior, cu dispozițiile L. nr. 2. (cu caracter obligatoriu pentru C. de aplicare a prevederilor L. nr. 1. în sensul ca, măsura reparatorie a compensării este posibila doar daca unitatea investita cu soluționarea notificării deține în proprietate imobile disponibile.

Întrucât în lipsa de bunuri sau servicii, nu este posibila acordarea de masuri reparatorii prin compensare, considera ca în speța, singura măsura reparatorie posibila și legala este acordarea de masuri reparatorii prin echivalent, constând din despăgubiri în condițiile legii speciale.

Obligarea pârâtului S. R. sa recunoască reclamanților dreptul de proprietate asupra unui imobil proprietatea acestuia, care potrivit dreptului comun se bucura de toate atributele dreptului de proprietate ca orice subiect de drept, încalcă în mod flagrant prevederile art. 1 din primul protocol adițional al Convenției Europene a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, care arata ca "orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauza de utilitate publica si in condițiile prevăzute de lege și de principiile dreptului internațional".

Apreciază ca obligarea S. R. de a recunoaște reclamanților dreptul de proprietate, reprezintă o sfidare a dreptului de proprietate garantat de C. și un tratament profund discriminatoriu și inechitabil, în condițiile în care spiritul dreptului de proprietate privata nu poate fi decât unul de plina echitate.

De asemenea învederează instanței ca fata de motivele expuse anterior, în cauza se face referire expresa la dreptul de proprietate privata a S. R., care, ca drept de proprietate al oricărui subiect de drept, ca instituție fundamentala, este ocrotit prin C." proprietatea privata este garantata și ocrotita în mod egal de lege, indiferent de titular". Așadar, nimeni nu poate fi obligat sa-si înstrăineze bunul propriu, decât pentru cauza de utilitate publica și in condițiile expres prevăzute de lege. D. ar fi altfel, ar însemna ca se încalcă unul dintre cele trei elemente determinante ale dreptului de proprietate si anume - dreptul la dispoziție, ceea ce este nelegal și inadmisibil, motiv pentru care apreciază soluția apelata ca nelegala și netemeinica .

De asemenea, critica legalitatea hotărârii recurate și în ceea ce privește cuantumul de 686.564 euro echivalent în lei la data plății a despăgubirilor stabilit de către instanța în favoarea reclamanților reprezentând diferența între valoarea bunului acordat în compensare și valoarea imobilelor revendicate, apreciind ca în mod eronat și cu încălcarea dispozițiilor legale instanța s-a pronunțat in acest sens.

In acest sens reiterează ca în speța sunt incidente prevederile T.ui VII din L. nr. 2., care reglementează regimul stabilirii si plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv.

Prin urmare, considera ca instanța, încălcând prevederile legale mai sus amintite, a stabilit cuantumul despăgubirilor, motiv pentru care, hotărârea judecătoreasca este nelegala întrucât acesta poate fi determinat doar de către C. C. pentru Stabilirea Despăgubirilor.

De asemenea, solicita exonerarea de la plata cheltuielilor de judecata în suma de 7.800 lei motivat de faptul ca nu a căzut în pretenții întrucât prin S. civila nr. 4. pronunțata de Tribunalul Cluj antecesorilor reclamanților i-au fost soluționate cererile de revendicare formulate în temeiul legii nr. 1..

Reclamanții C. T. și C. E.-C. prin întâmpinare (f. 16-21) au solicitat respingerea recursului ca nefundat cu consecința menținerii ca temeinică și legală a sentinței civile nr. 9. a T. C.

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, curtea reține următoarele considerente:

În ce privește calitatea procesuală pasivă a S. R. prin M. E. și F. P., reglementarea instituită prin T. VII din L. nr. 2., nu conferă acestuia atribuții în procedura de acordare a despăgubirilor, el putând sta în proces în ipoteza prevăzută de art. 28 din L. nr. 1., ipoteză ce nu se regăsește în speță, prin urmare în mod corect tribunalul a admis excepția lipsei calității procesuale pasive apârâtului S. R. prin M. E. și F. P., cu consecința respingerii acțiunii civile formulate de reclamanții C. T. și C. E. C. în contradictoriu cu acest pârât, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, astfel că această parte din sentința atacată va fi menținută.

Pe fondul cauzei, chestiunea de esență care trebuie lămurită este modul de soluționare a notificărilor nr. 2082/(...) și nr. 2083/(...) prin D. nr. 4572/(...) a P.ui mun. C.-N. și D. nr. 4573/(...) emisă de P. mun. C.-N., respectiv dacă aceste dispoziții au soluționat notificările cu privire la întreg imobilul indicat în notificare.

Notificarea nr. 2082/(...) a fost formulată de antecesoarea reclamanților, Pap

V., și s-a solicitat restituirea în natură a imobilului teren situat în C.-N., str. T. nr.

2, înscris în CF nr. 759 C., A+1, nr. top. 9793 în suprafață de 91 stj (327,6 mp.).

Prin notificarea nr. 2083/(...) aceeași persoană a solicitat restituirea în natură a imobilului situat în C.-N., str. T. nr. 8, înscris în CF nr. 5372 C., A+1, nr. top. 9792 teren în suprafață de 101 stj (363,6 mp.), și casă din cărămidă acoperită cu țiglă compusă din 3 camere, 3 bucătării, 1 local pentru prăvălie, dependințe, magazin din cărămidă acoperit cu țiglă.

Ambele imobile au fost preluate de către stat prin D. nr. 2..

Notificarea nr. 2082/(...) a fost soluționată prin D. nr. 4572/(...) a P.ui mun.

C.-N.

În preambulul acesteia se arată că examinând notificarea nr. 2082/(...) prin care Pap V. solicită restituirea în natură a terenului în suprafață de 275 mp situat în C.-N. str. T. nr. 2 înscris în cf 759 nr top 9793, constatând că imobilul a trecut în proprietatea statului român prin D. nr. 2., văzând referatul nr. 25178/452/(...) al Comisiei pentru aplicarea L. nr. 1., prin care se propune respingerea cererii de restituire în natură, întrucât terenul de 275 mp este cuprins în planurile de sistematizare ca spațiu verde de-a lungul albiei râului Someș, văzând avizul Serviciului juridic-contencios, restituirea în natură nefiind posibilă, se respinge cererea petentei Pap V. de restituire în natură a terenului de 275 mp înscris în cf

759 nr top 9793, urmând să se acorde măsuri reparatorii prin echivalent, în condițiile legii.

Notificarea nr. 2083/(...) a fost soluționată prin D. nr. 4573/(...) emisă de P. mun. C.-N.

În preambulul acesteia se arată că examinând notificarea nr. 2083/(...) prin care Pap V. solicită restituirea în natură a terenului în suprafață de 232 mp situat în C.-N. str. T. nr. 4 înscris în cf 5372 nr top 9792, constatând că imobilul a trecut în proprietatea statului român prin D. nr. 2., văzând referatul nr.

25177/452/(...) al Comisiei pentru aplicarea L. nr. 1., prin care se propune respingerea cererii de restituire în natură, întrucât terenul de 232 mp este cuprins în planurile de sistematizare ca spațiu verde de-a lungul albiei râului Someș, văzând avizul Serviciului juridic-contencios, restituirea în natură nefiind posibilă, se respinge cererea petentei Pap V. de restituire în natură a terenului de 232 mp înscris în cf 5372 nr top 9792, urmând să se acorde măsuri reparatorii prin echivalent, în condițiile legii.

Aceste dispoziții au fost contestate de către Pap V. și, prin S. civilă nr. 4. a

T. C., rămasă irevocabilă ca urmare a respingerii căilor de atac promovate, s-a dispus anularea în întregime a dispozițiilor nr. 4572/(...) a P.ui mun. C.-N. și nr.

4573/(...) emisă de P. mun. C.-N., s-a dispus restituirea în natură a imobilelor terenuri în suprafață de 275 mp. înscris în CF nr. 759 C., nr. top. 9793 loc de casă, situat în str. T. nr. 2 C.-N., și în suprafață de 232 mp. înscris în CF nr. 5372

C., nr. top. 9792, situat în str. T. nr. 4 C.-N., cu consecința intabulării în CF a dreptului de proprietate pe numele reclamantei.

Dispozițiile nr. 4572/(...) a P.ui mun. C.-N. și nr. 4573/(...) emisă de P. mun. C.-N. au făcut referire la faptul că examinează notificarea nr. 2082/(...) și notificarea nr. 2083/(...).

Prin urmare atunci când a dispus respingerea cererii de restituire în natură și a dispus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, a dispus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru întreg imobilul iar nu doar pentru partea pentru care a dispus respingerea cererii de restituire în natură.

Chiar dacă a respins cererea de restituire în natură pentru o parte a terenului pe care antecesoarea reclamanților l-a considerat ca fiind posibil de restituit în natură, aceasta nu înseamnă că se dispune prin dispoziția primarului doar cu privire la acea porțiune de teren, atunci când se acordă măsuri reparatorii în echivalent, în condițiile în care se indică faptul că se soluționează notificarea, deci cu privire la întreg imobilul, apoi se arată că imobilul este înscris în cf nr. 759

C., nr. top. 9793 respectiv în CF nr. 5372 C., nr. top. 9792, că acest imobil a fost preluat în baza D.ui nr. 2., și se indică referatul Comisiei de aplicare a L. nr. 1. și avizul Serviciului juridic-contencios.

Nicăieri, atunci când se indică notificarea, datele de carte funciară, referatul Comisiei, avizul Serviciului juridic-contencios și actul de preluare, în nici unul dintre aceste locuri din dispoziție și nici în actele indicate în dispoziție nu se arată faptul că analiza se face doar cu privire la o porțiune din imobil. Singurul loc unde se indică suprafața este acela unde se arată că antecesoarea reclamanților solicită restituirea în natură a suprafeței de 232 respectiv 275 mp și că această cerere este respinsă.

Dar, dacă aceasta este suprafața ce se cere a se restitui în natură, aceasta nu înseamnă că doar cu privire la aceasta s-a pronunțat primarul cât timp în celelalte locuri din dispoziție nu se indică suprafața ci se indică doar notificarea, datele de cf, actul de preluare, referatul Comisiei, avizul Serviciului juridic- contencios, iar cu privire la acestea se arată că se vor stabili măsuri reparatorii în echivalent.

Deci, dacă nu se indică parte din imobil atunci se face referire la tot imobilul, pentru că indicarea parțială este excepția iar soluționarea în întregime este regula, ori excepțiile sunt de strictă interpretare și aplicare, iar dacă nu se indică în dispoziție atunci când se menționează notificarea, datele de cf, actul de preluare, referatul Comisiei, avizul Serviciului juridic-contencios că soluționarea se face în parte atunci soluția se referă la întreg imobilul.

D. se indică doar notificarea, datele de cf, actul de preluare, referatul

Comisiei și avizul Serviciului juridic-contencios, iar cu privire la acestea se arată că se vor stabili măsuri reparatorii în echivalent, atunci imobilul cu privire la care se referă este cel descris aici, în aceste locuri din dispoziție și din acte, iar nu doar cel cu privire la care se dispune respingerea cererii de restituire în natură, pentru că se dispune acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru imobilul din notificare iar nu doar cu privire la cel pentru care se respinge cererea de restituire în natură.

Dispozițiile conțin de fapt două mențiuni în art. 1, prima este respingerea cererii de restituire în natură iar a doua este acordarea de despăgubiri.

Se respinge prin dispoziție cererea de restituire în natură cu privire la suprafața solicitată, dar cu privire la suprafața nesolicitată în natură notificarea este analizată la rândul ei, astfel că atunci când dispune acordarea de despăgubiri acestea sunt acordate pentru întreg imobilul din notificare, pentru că este analizată întreaga notificare, așa cum rezultă din actele premergătoare întocmite de C. pentru L. nr. 1. în prealabil emiterii dispozițiilor, pentru că de nici unde nu rezultă că dispoziția se emite pentru o parte a notificării ci doar că antecesoareareclamanților cere o parte a terenului în natură iar pentru partea care nu se putea restitui în natură soluția se pare că nu a interesat-o.

Reclamanții au încercat să distorsioneze înțelesul soluției dată prin dispoziție și să reiasă că acordarea de despăgubiri se referă doar la porțiunea cu privire la care se cere restituirea în natură, dar în fapt partea a doua a art. 1 din dispoziție este distinctă de prima parte, pentru că prima parte respinge restituirea în natură iar partea a doua oferă măsura reparatorie pentru întreg imobilul, pentru întreaga notificare, așa cum rezultă din actele premergătoare întocmite de C. pentru L. nr. 1. în prealabil emiterii dispozițiilor.

Faptul că prin S. civilă nr. 4. a T. C. s-a dispus anularea în întregime a dispozițiilor nr. 4572/(...) a P.ui mun. C.-N. și nr. 4573/(...) emisă de P. mun. C.-

N. nu înseamnă că notificările nu au fost soluționate în întregime prin dispozițiile emise de primar ci înseamnă că au fost soluționate în întregul lor cu privire la întreg imobilul menționat în notificări, iar dacă instanța s-a pronunțat după anularea în întregime a dispozițiilor doar cu privire la restituirea în natură a unei părți din teren și a anulat și porțiunea ce se referea la acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru teren și construcție, pe lângă porțiunea cu privire la care a dispus restituirea în natură, iar antecesoarea reclamanților trebuia să uzeze de căile de atac împotriva acestei sentințe pentru a se menține partea din dispozițiile emise de primar cu privire la acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru partea din teren și construcție ce nu se putea restitui în natură.

Notificarea nr. 2082/(...) are ca obiect imobilului teren situat în C.-N., str. T. nr. 2, înscris în CF nr. 759 C., A+1, nr. top. 9793 în suprafață de 91 stj (327,6 mp.) iar notificarea nr. 2083/(...) are ca obiect imobilul situat în C.-N., str. T. nr.

8, înscris în CF nr. 5372 C., A+1, nr. top. 9792 teren în suprafață de 101 stj (363,6 mp.), și casă din cărămidă acoperită cu țiglă compusă din 3 camere, 3 bucătării, 1 local pentru prăvălie, dependințe, magazin din cărămidă acoperit cu țiglă.

Cele două dispoziții emise de primar au soluționat în întregime aceste notificări și au dispus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru întreg imobilului teren situat în C.-N., str. T. nr. 2, înscris în CF nr. 759 C., A+1, nr. top.

9793 în suprafață de 91 stj (327,6 mp.) și pentru imobilul situat în C.-N., str. T. nr. 8, înscris în CF nr. 5372 C., A+1, nr. top. 9792 teren în suprafață de 101 stj (363,6 mp.), și casă din cărămidă acoperită cu țiglă compusă din 3 camere, 3 bucătării, 1 local pentru prăvălie, dependințe, magazin din cărămidă acoperit cu țiglă.

Atunci când s-a dispus anularea în întregime a celor două dispoziții emise de primar și s-a dispus restituirea în natură a imobilelor terenuri în suprafață de

275 mp. înscris în CF nr. 759 C., nr. top. 9793 loc de casă, situat în str. T. nr. 2

C.-N., și în suprafață de 232 mp. înscris în CF nr. 5372 C., nr. top. 9792, situat în str. T. nr. 4 C.-N., s-a dispus anularea și a acordării de măsuri reparatorii în echivalent pentru 53 mp. teren din CF 759 C. nr. top 9793 și 132 mp. teren din CF 5372 C. nr. top. 9792 și construcția constând în casă din cărămidă acoperită cu țiglă compusă din 3 camere, 3 bucătării, 1 local pentru prăvălie, dependințe, magazin din cărămidă acoperit cu țiglă, din CF 5372 C. nr. top. 9792.

Cât timp cele două dispoziții soluționaseră în întregime notificările și au dispus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, și pentru 53 mp. teren din CF 759 C. nr. top 9793 și 132 mp. teren din CF 5372 C. nr. top. 9792 și construcția constând în casă din cărămidă acoperită cu țiglă compusă din 3 camere, 3 bucătării, 1 local pentru prăvălie, dependințe, magazin din cărămidă acoperit cu țiglă, din CF 5372 C. nr. top. 9792, iar instanța a dispus acordarea de măsuri reparatorii prin restituirea în natură a imobilelor terenuri în suprafață de

275 mp. înscris în CF nr. 759 C., nr. top. 9793 loc de casă, situat în str. T. nr. 2

C.-N., și în suprafață de 232 mp. înscris în CF nr. 5372 C., nr. top. 9792, situat în str. T. nr. 4 C.-N., atunci antecesoarea reclamanților trebuia să atace sentința pentru a fi menținute cele două dispoziții ale primarului pentru măsuri reparatorii în echivalent pentru 53 mp. teren din CF 759 C. nr. top 9793 și 132 mp. teren din CF 5372 C. nr. top. 9792 și construcția constând în casă din cărămidă acoperită cu țiglă compusă din 3 camere, 3 bucătării, 1 local pentru prăvălie, dependințe, magazin din cărămidă acoperit cu țiglă, din CF 5372 C. nr. top. 9792 sau pentru a se restitui și din acestea în natură vreo porțiune dacă era posibil.

Expertiza topografică din prezentul dosar a precizat că imobilul cu nr. top

9792/1 care figurează în CF cu suprafața de 132 mp, are în realitate suprafața măsurată de 45 mp. iar imobilul cu nr. top 9793/1 care figurează în CF în suprafață de 53 mp, are în realitate suprafața măsurată de 72 mp, ambele fiind însă înglobate în trama stradală, și ca atare, nu sunt libere pentru a fi restituite, acesta fiind și motivul pentru care nu a fost solicitat a se restitui în natură de către antecesoarea reclamanților anterior emiterii dispozițiilor.

Toată această analiză trebuia să se facă în acel cadru procesual pentru că acolo s-a dispus anularea în întregime a celor două dispoziții după ce ambele dispoziții au soluționat în întregime notificările cu privire la întreg imobilul descris în aceste notificări.

În procesul verbal din (...) (fila 10 dosar nr. 13395/2002 al T. C.) întocmit de C. tehnică pentru aplicarea L. nr. 1. se indică doar nr top urmând ca suprafața rămasă liberă să se determine pe baza planului de situație pe care revendicatorul îl va pune la dispoziția comisiei.

În îndeplinirea acestei obligații antecesoarea reclamanților a depus o schiță (fila 160 vol. I dosar fond) care se regăsește și în dosarul întocmit de primar în temeiul L. nr. 1. (fila 176 dosar recurs nr. (...) și fila 8 dosar nr. 13395/2002 al T. C.) cu terenul revendicat, adică solicitat în natură, după exprimarea acesteia, în care este indicat terenul în suprafață de 275 mp cu nr top 9793 și terenul în suprafață de 232 mp cu nr top 9792, restul fiind evidențiat ca fiind str. T., după cum rezultă și din adresa nr. 24805/452/(...) emisă de C. local C.-N. (fila 60 dosar nr. 13395/2002 al T. C.).

Această schiță trebuie coroborată cu schița (fila 282 vol. I dosar fond) întocmită de expert D. M. în dosarul nr. 13230/2005 al J. C.-N., unde reclamanții și antecesoarea lor au fost părți pentru intabularea terenului restituit în natură, spre a observa similitudinea suprafeței cerută pe schiță în natură, cu cea din schița pe care se indică suprafața din cele două nr top liberă, suprafață hașurată cu galben din același nr top ocupată de str. T., motivul ocupării de către str. T. a unei părți din nr top solicitat fiind cel ce a dus la nesolicitarea acestuia de a fi restituit în natură de către antecesoarea reclamanților prin plângerea inițială unde s-a pronunțat S. civilă nr. 4. a T. C. în dosar nr. 13395/2002.

Această soluție derivă din irevocabilitatea dispozițiilor sau deciziilor emise în temeiul L. nr. 1. de unitatea deținătoare sau de entitatea investită cu soluționarea, principiu care se transmite și procedurii jurisdicționale de soluționare de către instanțe a plângerilor în temeiul art. 26 din L. nr. 1..

Că în discuție sunt același măsuri reparatorii în echivalent care au fost deja acordate odată prin dispozițiile emise rezultă și din faptul că în cererile formulate după 2005, de exemplu cererea înregistrată sub nr. 67838/(...) (fila 145 vol. I dosar fond) antecesoarea reclamanților solicită acordarea tot a măsurilor reparatorii în echivalent.

În referatul întocmit de C. pentru aplicarea L. nr. 1. pentru notificarea nr.

2082/2001 (fila 120 vol. I dosar fond) se arată „Identificarea și descriere imobil: imobil înscris inițial în cf 759 nr top 9793 loc de casă în suprafață de 91 stjp, azisuprafața terenului determinată conform planului de situație anexat de petentăeste de 275 mp.", plan depus de aceasta în îndeplinirea obligației stabilită prin verbal din (...) arătat mai sus, apoi „Întrucât suprafața de 275 mp teren, liberă de construcții, aparține domeniului public și este spațiu verde limitrof albiei râului Someș, se respinge cererea petentei de restituire în natură a imobilului urmând să se acorde măsuri reparatorii prin echivalent în condițiile art. 10 alin. 1 din lege."

Cât timp la descrierea imobilului se arată întreg imobilul în suprafață de 91 stjp - aproximativ 327 mp - iar apoi se indică faptul că doar suprafața de 275 mp este liberă de construcții, deci restul de la 275 mp până la 327 mp nu este liberă de construcții, rezultă că a fost avut în vedere întreg imobilul înscris în cf 759 teren în suprafață de 91 stjp.

Aceași este situația și pentru referatul întocmit de C. pentru aplicarea L. nr. 1. pentru notificarea nr. 2083/2001 (fila 167 vol. I dosar fond) unde se arată

„Identificarea și descriere imobil: imobil înscris inițial în cf 5372 nr top 9792 casă și teren în suprafață de 101 stjp, imobil demolat, azi suprafața terenului fiind de

232 mp." apoi „Situația locativă: Imobilul a fost demolat iar suprafața de teren rămasă a fost identificată conform planului de situație anexat de petentă, 232 mp teren, aparține domeniului public și este cuprins în planurile de sistematizare ale zonei ca spațiu verde de-a lungul albiei râului Someș." iar „Întrucât casa a fost demolată iar suprafața de 232 mp teren rămasă liberă de construcții aparține domeniului public … se acorde măsuri reparatorii în echivalent …"

Și aici se face referire la întreg imobilul înscris în cf 5372, inclusiv la construcția demolată și la despăgubiri pentru aceasta.

Apoi, procesul verbal încheiat la data de (...) de C. de aplicare a L. nr. 1.

(fila 182 vol. I dosar fond) descrie întreg imobilul din cf 5372 nr top 9792 casă din cărămidă, și propune respingerea restituirii în natură solicitată prin notificare și acordarea de măsuri reparatorii în echivalent.

Sigur că la epoca formulării notificării și a soluționării notificării și a plângerii, acordarea de măsuri reparatorii în echivalent era văzută ca derizorie și nu i se acorda nici o importanță, de aici evidențierea de către antecesoarea reclamanților a solicitării restituirii în natură și ignorarea măsurilor reparatorii în echivalent.

Cât timp notificările au fost soluționate în întregul lor, o altă soluție nu se poate da decât în procedura plângerii prevăzută de art. 26 din L. nr. 1., procedură de care părțile au uzat cu privire la cele două dispoziții emise de primar, aceasta fiind epuizată iar părțile nu mai au la îndemână o nouă cale odată ce au o singură cale și acesta este epuizată.

O altă dispoziție nu mai poate fi emisă după ce deja a fost emisă una în soluționarea întregii notificări, chiar dacă prima dispoziție a fost sau nu atacată în procedura prevăzută de art. 26 din L. nr. 1., și, indiferent de soluția pronunțată în această procedură, în ipoteza în care procedura a fost utilizată, pentru că irevocabilitatea și unicitatea intervin indiferent de utilizarea procedurii plângerii sau de rezultatul din aceasta.

În alt fel, dacă s-ar admite prin absurd că se poate emite mai mult de o dispoziție pentru soluționarea unei notificări, atunci s-ar putea emite o altă dispoziție, sau mai multe dispoziții, cu altă soluție, pentru altă persoană, indiferent dacă prima dispoziție a fost sau nu atacată și indiferent de soluția din plângere sau de momentul soluționării plângerii, și deja intrăm pe tărâmul arbitrariului pentru că pentru aceste cazuri nu există reguli legale, iar dacă nu există reguli este evident că aceste situații nu pot fi admise, excepțiile fiind de strictă interpretare și aplicare, or nu este prevăzută nici o excepție de lasoluționarea unei notificări în întregime printr-o singură notificare împotriva căreia se poate folosi o singură dată plângerea în termenul legal.

D. am admite că se poate emite o nouă dispoziție sau decizie atunci se ocolesc dispoziții imperative, de exemplu procedura plângerii, pentru că aceasta trebuie formulată în termen de 30 de zile de la primirea dispoziției sau deciziei, or dacă se emite o nouă dispoziției sau decizie atunci termenul de 30 de zile este fără sens iar cei care au respectat acest termen sunt puși pe o altă poziție decât cei ce nu l-au respectat, prin ipoteză.

Or, legea nu prevede această posibilitate, iar a revoca sau modifica este o situație de excepție și ca și orice excepție este de strictă aplicare și interpretare. Cât timp această posibilitate nu este prevăzută înseamnă că nu există.

Chiar dacă acest act de soluționare a notificării poate fi analizat ca un act administrativ, atunci când este emis de o autoritate publică, deoarece pentru cenzurarea legalității acestuia se prevede o procedură specială prin care actul poate fi atacat, anume cea menționată mai sus, prevăzută de art. 26 alin. 3 din L. nr. 1., iar în care nu este emis de o autoritate publică nici nu se pune problema naturii administrative a actului, deciziei sau dispoziției emise în condițiile L. nr.

1. nu îi sunt aplicabile regulile prevăzute de L. nr. 5. a contenciosului administrativ, nefiind posibilă revocarea sa în nici o situație.

Acolo unde legiuitorul a dorit a prevăzut în mod expres posibilitatea revocării actului emis în procedura de retrocedare, cum este cazul prevăzut de art. 27 alin. 22din L. nr. 18/1991, astfel cum au fost introduse prin L. nr. 2..

De menționat că o astfel de dispoziție există dar nu în L. nr. 1. ci în

Normele de aplicare a acesteia, anume la pct. 20.4. din H. nr. 498/2003, care dispun că „Decizia/dispoziția motivată dispusă de un organ de conducere ierarhic inferior unui alt organ de conducere din cadrul unității deținătoare poate fi revocată de acesta din urma în virtutea plenitudinii de competenta specific situației juridice a unității deținătoare … ", nefiind oricum întrunită în cauză această ipoteză.

Trebuie sesizat că această dispoziție din Normele de aplicare adaugă la lege, ceea ce nu poate fi admis, normele de aplicare fiind aprobate printr-o hotărâre de guvern care are o putere normativă inferioară legii. O dispoziție nu mai poate fi revocată în nici o ipoteză odată ce a fost emisă, comunicată părții și intrată în circuitul juridic, singurul mod de cenzură fiind cel dedus instanței de judecată, procedura fiind exclusivă.

O altă ipoteză este prevăzută de pct. 23.8. din Normele de aplicare anume

„. efectuarea formalităților de publicitate imobiliară de către noul proprietar, dispoziția de aprobare a restituirii în natura nu mai poate fi revocată de entitatea care a dispus-o.". Și în acest caz s-ar înțelege că înainte de efectuarea formalităților de publicitate imobiliară de către noul proprietar dispoziția de restituire în natură ar putea fi revocată, dar față de cele expuse anterior această posibilitate este exclusă.

Caracterul definitiv al dispoziției arătate prin care s-a dispus măsura reparatorie prin acordarea de titluri de valoare rezultă și din dispozițiile art. 16 alin. 3-8 din T. VII al L. 2., întrucât aceste dispoziții prevăd fie competența pentru Secretariatul Comisiei Centrale de a verifica legalitatea restituirii în natură fie, pe baza raportului de evaluare de specialitate, emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, fie retrimiterea dosarului spre reevaluare, însă nu prevede posibilitatea restituirii documentației înaintate pentru completarea ei la entitățile investite cu soluționarea notificărilor.

Prin urmare, procedura fiind unică și exclusivă iar irevocabilitatea modului de soluționare a notificării rezultând și din aceasta, din unicitate și exclusivitate,rezultă că odată soluționată notificarea cu privire la întreg imobilul nu se mai poate cere ulterior a se mai da o soluție cu privire la aceași notificare.

Față de soluția ce rezultă din argumentele expuse mai sus nu se mai impune analiza motivelor de recurs ce vizează acordarea de masuri reparatorii prin compensare și prevederile T.ui VII din L. nr. 2..

Față de cele menționate anterior și în temeiul prevederilor art. 304 pct. 9

Cod procedură civilă cât și al art. 312 alin. 3, art. 299 alin. 1 Cod procedură civilă, curtea urmează să admită recursul declarat de pârâții P. M. C. N. și M. C. N. prin P. împotriva sentinței civile nr. 995 din (...) a T. C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o va modifica în parte în sensul că va respinge în întregime acțiunea civilă precizată și extinsă, formulată de reclamanții C. T. și C. E. C., în contradictoriu cu pârâții P. M. C.-N. și M. C.-N., reprezentat prin primar.

Dispozițiile din sentință referitoare la admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, respingerea acțiunii reclamanților, în contradictoriu cu acest pârât, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, vor fi menținute.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. DECIDE

Admite recursul declarat de pârâții P. M. C. N. și M. C. N. prin P. împotriva sentinței civile nr. 995 din (...) a T. C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o modifică în parte, după cum urmează:

Respinge în întregime acțiunea civilă precizată și extinsă, formulată de reclamanții C. T. și C. E. C., în contradictoriu cu pârâții P. M. C.-N. și M. C.-N., reprezentat prin primar.

Menține dispozițiile din sentință referitoare la admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, respingerea acțiunii reclamanților, în contradictoriu cu acest pârât, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 22 iunie 2012.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI C. M. CONȚ I.-D. C. ANA I.

GREFIER A.-A. M.

Redactat de I., dactilografiat de S. În3 ex., la data de (...)

Judecător fond - O. S. M. - Tribunalul Cluj

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 3146/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă