Decizia civilă nr. 4350/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR.4350/R/2012
Ședința din 18 octombrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: ANA I.
J.ECĂTOR: A. C. J.ECĂTOR: A. A. C. G.: C. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții B. C., B. V., P. I. A. ȘI P. D. împotriva deciziei civile din 153 din 31 mai 2012, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), privind și pe intimații P. V. M., C. M. și M. E., având ca obiect servitute.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentantul reclamanților recurenți, avocat S. M., în substituirea avocatului N. Ț. C. A., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 27 septembrie 2012, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea pârâților intimați întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat, un exemplar fiind comunicat cu reprezentantul reclamanților recurenți.
La data de 8 octombrie 2012, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea reclamantei intimate P. I., un înscris la care a anexat dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 630 lei și 0,15 lei timbru judiciar.
Reprezentantul reclamanților recurenți arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind alte excepții sau cereri, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamanților recurenți solicită admiterea recursului, modificarea deciziei civile nr. 153/(...) a T. M. în sensul admiterii apelului și pe cale de consecință schimbarea în tot a sentinței civile nr. (...) a J. B.-M. în sensul admiterii acțiunii introductive, fără cheltuieli de judecată.
Apreciază că prezenta cauză este o acțiune neevaluabilă în bani, și în consecință calea de atac care poate fi exercitată este atât apelul cât și recursul.
În ce privește excepția inadmisibilității recursului invocată prin întâmpinarea depusă la dosar, solicită respingerea acesteia.
C U R T E A
Prin cererea formulată, reclamanții B. C., B. V., P. I. A. și P. D. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții M. E., P. V. M. și C. M.
- stabilirea unei servituți de trecere cu mijloace auto peste terenul proprietatea pârâtei în suprafață de 281 mp, înscris în CF 3199 B. M., sub nr. top.
546, în favoarea fondului dominant - imobilul proprietatea reclamanților, situat în
B. M., str. A. M., nr. 23, jud. M., compus din casă și teren în suprafață de 222 mp,înscris în CF 10276, nr. top. 525/6.
- să se dispună înscrierea acestei servituți în cartea funciară atât a reclamanților cât și a pârâtei.
Prin sentința civilă nr. 7940/(...), pronunțată de Judecătoria Baia Mare îndosarul nr. (...), a fost respinsă cererea reclamanților B. C., B. V., P. I. A. și P. D., împotriva pârâților M. E., P. V. și C. M. Au fost obligați reclamanții, în solidar, la plata către M. E. a sumei de 1250 lei și la plata către pârâții P. V. și C. M. a sumeide 1250 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit înscrierilor din CF 10276 B. M., reclamanții au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului de sub nr. topo. 525/6, în suprafață de 222 mp și asupra casei situată pe acesta, prin contract de vânzare - cumpărare încheiat în
2004 și autentificat sub nr. 5878.
Din punct de vedere administrativ terenul și casa proprietatea reclamanților se situează pe strada A. nr. 14, conform adresei Primăriei B. M. emisă în (...) (fila 41, 42).
Potrivit înscrierii din CF 3199 B. M. pârâta M. E. a devenit proprietară asupra terenului de sub nr. topo. 546 în suprafață de 281 mp., în temeiul Legii
10/2001, prin D. P. B. M. nr. 4..
Ulterior, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.
2881/2010, pârâta M. E. a vândut pârâților P. V. și C. M. terenul de sub nr. topo.
546.
Terenul proprietatea pârâților este situat administrativ, pe strada A. M.
Din raportul de expertiză efectuat în cauză (fila 82-86 și 111-116) și din procesul - verbal întocmit cu ocazia cercetării la fața locului au rezultat următoarele:
Terenurile nr. topo. 525/6 și nr. topo. 546 sunt învecinate, fiind delimitate printr-un gard prevăzut cu poartă, gard construit în anul 1998 la cererea fostului proprietar al terenului de sub nr. topo. 525/6, proprietar care a vândut terenul reclamanților, cerere în urma căreia s-a eliberat autorizația nr. 575(fila 19).
Imobilul casă proprietatea reclamanților este prevăzut la subsol cu un garaj, intrarea în acest garaj fiind situată mai jos față de intrarea în curtea aparținând lui B. C., B. V., P. I. A. și P. D., astfel încât autovehiculele nu pot intra sau ieși din acest garaj folosindu-se de accesul de pe strada A. din cauza coridorului îngust care există până la gardul ce delimitează proprietatea petenților de aceea a intimaților situată pe strada A. M.
Imobilul teren proprietatea reclamanților are ieșire la drumul public, respectiv la strada A., din această stradă putându-se ajunge la terenul de sub nr. topo. 525/6 (adică în curtea aparținând petenților) atât cu piciorul, cât și cu mijlocul de transport.
Ceea ce reclamă petenții constă în faptul că nu pot ajunge cu mijlocul de transport, din strada A., în garajul aflat la subsolul clădirii ce le aparține, garaj care a servit și servește, potrivit declarațiilor martorilor audiați, ca depozit pentru desfășurarea unei activități comerciale.
Potrivit art. 616 cod civil „. al cărui loc este înfundat, care nu are nici o ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului cu îndatorire de a-l despăgubi în proporție cu pagubele ce s- ar putea ocaziona";.
În speță, terenul proprietatea reclamanților, de sub nr. topo. 525/6, nu are caracter de loc înfundat, având acces la și din strada A. atât cu piciorul cât și cu mijlocul de transport.
Reclamanții pot pătrunde cu mașina în curtea proprietatea lor, din strada
A. ( a se vedea completarea raportului de expertiză de la fila 122, pct. 3.1).
Servitutea de trecere presupune a se permite unui proprietar al unui teren care nu are acces la drumul public să treacă peste terenul proprietatea altcuiva pentru a ajunge la stradă și nu presupune a se asigura accesul proprietarului unui garaj, la acest garaj, trecând peste terenul altui proprietar.
Nefiind îndeplinite prevederile art. 616 Cod civil, prima instanță a respins cererea reclamanților.
Întrucât aceștia au căzut în pretenții, au fost obligați, în temeiul art. 274
Cod procedură civilă, la plata cheltuielilor de judecată (onorar avocat) efectuate și dovedite de pârâți cu ajutorul chitanțelor depuse la dosar.
Prin decizia civilă nr. 1. din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarnr. (...) s-a respins ca nefondat apelul declarat de către apelanții: B. C., B. V., P. I.
A., P. D. împotriva sentinței civile nr. 7940/(...), pronunțată de Judecătoria Baia
Mare, pe care a menținut-o.
Au fost obligați apelanții la plata către intimații P. V. M. și C. M. a sumei de
2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele:
Potrivit art. 616 din Codul civil: „. al cărui loc este înfundat, care nu are nicio ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului, cu îndatorire de a-l despăgubi în proporție cu pagubele ce s-ar putea ocaziona";.
Raportul de expertiză tehnică în specialitatea topografie întocmit de ing. Ș. O. certifică faptul că imobilul coproprietatea reclamanților-apelanți nu are caracter de loc înfundat, are ieșire la drumul public, respectiv la strada A., din această stradă (A.) putându-se ajunge în curtea imobilului coproprietatea apelanților-reclamanți atât cu piciorul cât și cu autoturismul. Același raport de expertiză atestă faptul că apelanții-reclamanți nu pot ajunge cu mijlocul de transport din curtea imobilului coproprietatea apelanților-reclamanți în garajul situat la subsolul clădirii coproprietatea reclamanților-apelanți.
Imobilul coproprietatea apelanților-reclamanți a fost edificat în baza autorizației de construire nr. 209 din 29 iulie 1994 eliberate în favoarea numitului T. A.-proprietarul anterior-pentru executarea lucrărilor de construire a unei case de locuit cu spații comerciale la parter regim S+P+1.
Înfundarea este rezultatul faptei proprietarului care și-a edificat garajul la subsolul casei de locuit la o distanță față de gardul despărțitor care nu îi permite accesul cu autovehiculul din curte în garaj.
La data dobândirii imobilului de către apelanții-reclamanți cu titlul de drept cumpărare, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.
5878 din 18 noiembrie 2004 de notar public B.a M. Dragoș, situația era aceeași, s-a cumpărat casa de locuit cu spații comerciale la parter regim S+P+1 fără a exista constituită vreo servitute de trecere pentru asigurarea accesului din curtea imobilului coproprietatea apelanților în garajul situat la subsolul casei de locuit, astfel încât apelanții-reclamanți și-au asumat caracterul de loc înfundat privind accesul din curtea imobilului în garaj din momentul cumpărării.
Împrejurarea că terenul devenit proprietatea intimaților se afla în proprietatea S.ui Român la data dobândirii imobilului de către reclamanții- apelanți nu este de natură să ducă la asigurarea unui acces peste terenul proprietatea intimaților motivat de faptul că nu există constituită nicio servitute de trecere în favoarea reclamanților-apelanți și din anul 1995 era depusă cererea pentru restituirea în natură a terenului preluat de S. R.
Reclamanții pot pătrunde cu mașina în curtea proprietatea acestora din strada A., așa cum rezultă din completarea raportului de expertiză de la fila 122 pct. 3.1.
Servitutea de trecere presupune a se permite unui proprietar al unui teren care nu are acces la drumul public să treacă peste terenul proprietatea altcuiva, pentru a ajunge la stradă și nu presupune a se asigura accesul proprietarului unui garaj la acel garaj, trecând peste terenul altui proprietar.
Raportat la considerentele mai sus expuse, tribunalul a constatat neîntemeiate criticile formulate prin motivele de apel vizând greșita apreciere a neîndeplinirii cerințelor art. 616 Cod civil precum și acele critici vizând interpretarea concluziilor expertului.
E. este chemat să răspundă problemelor de specialitate și nu să soluționeze cauza pe fond.
Răspunsurile expertului la întrebări formulate, care exced sfera problemelor de specialitate nu reprezintă concluzii științifice ci păreri ale expertului.
Instanța este cea care, analizând starea de fapt ce rezultă din ansamblul probelor administrate soluționează cauza potrivit normelor juridice aplicabile.
Astfel, alegația aflată la fila 122, pct. 3.2 din completarea la raportul de expertiză, prin care expertul arată că: „din punct de vedere al accesului cu mașina la garajul de la subsolul clădirii edificate pe terenul cu nr. topo.525/6, imobilul proprietatea reclamanților are caracter de loc înfundat";, a fost în mod corect interpretată de prima instanță, în contextul în care expertul arată la pct.
3.1 din completarea la raportul de expertiză că în curtea imobilului coproprietatea reclamanților se poate intra cu autoturismul din strada A., dar nu se poate intra și în garajul casei pe acest traseu-fila 122.
Din cuprinsul raportului de expertiză rezultă că imobilul reclamanților nu are caracter de loc înfundat-filele 111-116 și 122 din dosarul de fond.
Așa fiind, tribunalul a constatat că situația de fapt reținută de prima instanță rezultă și se întemeiază pe probele administrate, hotărârea fiind temeinică și că prima instanță a recurs la textele de lege corespunzătoare, pe care le-a aplicat în mod corect, în litera și spiritul lor, hotărârea fiind legală și în baza art. 296 Cod procedură civilă, a respins ca nefondat apelul declarat de către apelanții-reclamanți.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, apelanții au fost obligați la plata către intimați a sumei de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariul de avocat justificat cu chitanța aflată la dosar.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții B. C., B. V., P. I. A. și P. D. solicitând modificarea deciziei civile nr. 1. a T. M. în sensul admiterii apelului și pe cale de consecință schimbarea în tot a sentinței civile nr. 7. a J. B.-M.în sensul admiterii acțiunii formulate, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului s-a arătat că decizia atacată este nelegală deoarece a fost dată cu interpretarea greșită a dispozițiilor legale, din probele administrate în cauză și raportat la temeiurile de drept invocate rezultând că în speță se impunea admiterea apelului.
Instanța de apel în mod greșit a apreciat că nu sunt îndeplinite în speță prevederile art. 616 Cod civil care prevăd că proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nicio ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului.
Din memoriul tehnic întocmit de către proiectantul Vezentan Constantin și din probele administrate în fața instanței, respectiv declarații de martori și expertiza judiciară întocmită de către expertul Ș. O. rezultă că din punct de vedere al accesului cu mașina la garajul de la subsolul clădirii edificate pe terenul cu nr. topo. 525/6 imobilul proprietatea reclamanților are caracter de loc înfundat, neputând avea acces decât din str. A. M. În mod greșit a concluzionat instanța de apel că răspunsurile expertului la întrebările formulate exced sfereiproblemelor de specialitate, nereprezentând concluzii științifice ci păreri ale expertului. E. nu a soluționat cauza pe fond, spunându-și părerea în calitate de specialist, părerea acestuia fiind de natură a clarifica situația de fapt supusă judecății.
Imposibilitatea utilizării garajului proprietatea reclamanților apelanți pentru scopul pentru care a fost construit nu satisface cerințele unui exercițiu deplin al dreptului de proprietate, cu atât mai mult cu cât anterior restituirii imobilului pârâtei prin D. P. nr. 4. reclamanții aveau acces la drumul public și la garaj cu piciorul și cu mijloace auto. În consecință, în momentul dobândirii imobilului aceștia nu și-au asumat caracterul de loc înfundat privind accesul la garaj.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 312 C.pr.civ.
În apărare, pârâții P. V. M. și C. M. au formulat întâmpinare prin care ausolicitat respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că prima problemă care se impune a fi rezolvată este aceea a căii de atac care putea fi exercitată împotriva sentinței civile nr. 7. a J.
B.-M.
Acțiunea în stabilirea servituții de trecere este o acțiune patrimonială, evaluabilă în bani, fiind de altfel stabilită valoarea fondului aservit, fiind deci incidente prevederile art. 2821alin. 1 C.pr.civ., calea de atac fiind recursul. În subsidiar, s-a invocat excepția inadmisibilității recursului, fiind vorba de motive de recurs cu referire expresă la probele administrate în cauză, abordându- se aspecte legate de netemeinicia deciziei pronunțate de instanța de apel, încălcându-se dispozițiile art. 304 C.pr.civ. Pe fond s-a arătat că imobilul coproprietatea recurenților reclamanți are ieșire la drumul public pe str. A., reclamanții neputând pretinde o a doua ieșire la drumul public prin grevarea proprietății intimaților pârâți. Rațiunea art. 616 Cod civil este aceea de a asigura în exclusivitate acces la calea publică unei proprietăți care constituie loc înfundat și nu de a facilita confortul proprietății fondului dominant. Raportul de expertiză întocmit de către expertul Ș. O. certifică faptul că imobilul aflat în coproprietatea reclamanților nu are caracter de loc înfundat, are ieșire la drumul public, precizând de asemenea că reclamanții nu pot ajunge cu un mijloc de transport din curtea imobilului în garajul situat la subsolul clădirii aflate în coproprietatea lor. Construcția a fost edificată în baza autorizației de construire nr. 2., înfundarea fiind rezultatul faptei proprietarului care și-a edificat garajul la subsolul casei de locuit, la o distanță față de gardul despărțitor care nu-i permite accesul cu autovehiculul din curte în garaj. De altfel, esențial este și faptul că spațiul în discuție nu a avut niciodată destinația de garaj ci aceea de depozit de mărfuri. Au fost invocate și dispozițiile art. 618 și art. 634 din Codul civil, concluzionându-se în sensul că art. 616 Cod civil nu își găsește aplicabilitatea în cauză. În drept au fost invocate dispozițiile art. 115-118 și art. 274 C.pr.civ. Analizând recursul declarat de reclamanții B. C., B. V., P. I. A. și P. D. împotriva sentinței civile nr. 153 din (...) a T. M., Curtea reține următoarele: În ceea ce privește calificarea căii de atac care poate fi declarată conform legii împotriva sentinței civile nr. 7. a J. B.-M., aspect pus în discuție prin întâmpinare, Curtea constată că problema căii de atac a fost tranșată în mod expres de către Tribunalul Maramureș prin încheierea pronunțată în ședința publică din (...), instanța de apel apreciind că raportat la obiectul principal al acțiunii, servitute, și la prevederile art. 2821C.pr.civ., apelul este calea de ataccare poate fi exercitată în cauză împotriva sentinței pronunțate de judecătorie. A fost invocată și practica Curții de A. C. în acest sens. Atâta timp cât pârâții nu au declarat recurs împotriva acestei încheieri, problema căii de atac care putea fi declarată conform legii împotriva sentinței civile nr. 7. a J. B.-M. a rămas tranșată irevocabil, nemaiputând fi pusă în discuție în recurs. Referitor la recursul declarat de către reclamanți, Curtea apreciază întemeiată excepția inadmisibilității invocată prin întâmpinare, într-adevăr prin cererea de recurs reclamanții înțelegând să repună în discuție probele administrate în cauză de către instanțele de fond și modul în care acestea au fost interpretate și apreciate, ceea ce raportat la prevederile alin. 1 al art. 304 C.pr.civ. nu este posibil în recurs, recursul trebuind a se limita la critici de nelegalitate ale deciziei atacate. Deși reclamanții invocă greșita interpretare a prevederilor art. 616 Cod civil și art. 201 C.pr.civ. în realitate ceea ce se critică este modalitatea în care instanța de apel a apreciat probațiunea administrată în cauză, în special raportul de expertiză întocmit de către expertul Ș. O., ajungând la concluzia că imobilul aflat în proprietatea reclamanților nu are caracter de loc înfundat. Nu se pune problema încălcării sau aplicării greșite a art. 616 Cod civil, instanța de apel stabilind că imobilul proprietatea reclamanților are ieșire la calea publică, în aceste condiții nefiind loc înfundat chiar dacă reclamanții nu pot intra cu un mijloc de transport din curte în spațiul referitor la care se susține că ar avea destinația de garaj. Dimpotrivă, art.616 C.civ., care stipulează că poate reclama o trecere pe locul vecinului său proprietarul al cărui loc este înfundat, neavând nici o ieșire la calea publică, a fost interpretat și aplicat corect de către instanța de apel raportat la situația de fapt reținută în cauză. Referitor la art. 201 alin.1 C.pr.civ., acesta nu a fost interpretat greșit de către instanța de apel, faptul că instanța a înlăturat ca neconcludente unele susțineri ale expertului, apreciind că acesta nu se putea pronunța asupra lor, nefiind competent în acest sens, neputând conduce la concluzia interpretării sau aplicării greșite a acestui text de lege. Având în vedere aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 304 alin. 1 pct.9 coroborat cu art. 312 alin. 1 C.pr.civ. va respinge recursul declarat de reclamanții B. C., B. V., P. I. A. și P. D. împotriva sentinței civile nr. 153 din (...) a T. M. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o va menține ca legală. În temeiul art. 274 alin. 1 C.pr.civ. instanța va obliga recurenții să plătească intimaților P. V. M. și C. M. suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanții B. C., B. V., P. I. A. și P. D. împotriva sentinței civile nr. 153 din (...) a T. M. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține. Obligă recurenții să plătească intimaților P. V. M. și C. M. suma de 500 lei, cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE, J.ECĂTOR, J.ECĂTOR, ANA I. A. C. A. A. C. G., C. B. Red.A.C./dact.L.C.C. 2 ex./(...) J..apel: Ț. D., H. D. M. J..fond: D. D. R.
| ← Decizia civilă nr. 3698/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 4708/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
