Decizia civilă nr. 3298/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 3298/R/2012
Ședința din 28 iunie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A. C.
JUDECĂTOR: A. A. C. JUDECĂTOR: ANA I. GREFIER: C. B.
S-a luat în examinare - pentru pronunțare- recursul formulat de pârâții SC H. R. S., precum și recursul declarat de reclamanta G. F. A. împotriva deciziei civile nr. 9. din 9 februarie 2012 a Tribunalului C. în dosarul nr. (...), privind și pe intimata SC T. G. ȘI A. SA C., având ca obiect revendicare imobiliară.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință a termenului din 21 iunie 2012, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 28 iunie 2012 și ulterior pentru data de 29 iunie 2012.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 5. a J. C. -N., a fost admisă acțiunea civilăformulată de reclamantele P. M., G. F. A. împotriva pârâtei SC H. R. S.
A fost obligată pârâta să recunoască reclamantelor dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 935 mp aferent parcelei cu nr top (...)/2, (...)/2 în suprafață totală de 4718 mp., astfel cum este individualizat în anexa 4 a raportului de expertiză tehnică efectuat de exp. B.
M. în dosarul nr. 3345/2004 între punctele 4-16, 22-40.
A fost obligată pârâta să predea reclamantelor posesia și folosința terenului în suprafață de 935 mp si să demoleze gardul existent ce delimitează terenul revendicat de restul terenului reclamantelor, în caz contrar, demolarea să se facă de reclamantă pe cheltuiala pârâtei.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantelor suma de 827, 63 lei cu titlu de cheltuieli de judecată .
A fost respinsă acțiunea reclamantelor formulată împotriva pârâtei SC
T. G.
În considerente sentinței, instanța a reținut că, prin titlul de proprietate (...) emis în favoarea numitului P. P., tatăl reclamantei G. F. și soțul reclamantei P. M., s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 5580 mp situat în tarlaua 12, parcela 16, din extravilanul com. F..
Din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în expert B. M., a rezultat că terenul de 5580 mp este folosit în parte de succesorii lui P. P.,respectiv de reclamante, iar suprafața de 935 mp este ocupată de pârâta SC
T. G. și A. C., terenul identificându-se cu terenul înscris în Cf 824 F. nr. top
1980, proprietari tabulari anterior cooperativizării fiind C. F. și P. M. fostă
C..
Terenul de 935 mp ce face obiectul litigiului a fost ocupat de pârâtă în baza Certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria MO7nr. 1503 eliberat de M. A. și A. în temeiul HG 834/1991.
Această pârâtă și-a intabulat dreptul de proprietate asupra terenului în Cf 4644 F. nr. top (...)/2, (...)/2, în suprafață de 4718 mp, terenul revendicat de reclamantă fiind înscris în prezent în Cf.
În cursul litigiului de față, pârâta SC T. G. și A. a încheiat cu pârâta
SC H. R. S. contract de vânzare cumpărare autentificat de BNP S. B.
Revendicarea terenului de 935 mp a făcut obiectul mai multor litigii, însă acțiunile în revendicare au fost respinse pe motive de inadmisibilitate, fără a se intra în cercetarea fondului.
Instanța a reținut că reclamantele au făcut dovada dreptului de proprietate cu titlu de moștenire după P. P., în timp ce pârâta SC T. G. și A.
C. nu a putut justifica un drept de proprietate întrucât în temeiul HG
834/1991 obiectul certificatului de atestare a dreptului de proprietate îl formează doar terenurile aflate în patrimoniul societăților comerciale cu capital de stat, ori prin adresa de la fila 578 dosar 3345/2004 emisă de O. N. de C. G. și C. s-a atestat că terenul în litigiu aflat în parcela 12 tarla 56 se afla în patrimoniul CAP F. la data de (...) și nu în patrimoniul IATSAIA pentru a putea face obiectul HG 834/1991.
Având în vedere că ambele părți invocă un drept de proprietate asupra aceluiași bun, în urma comparării acestora, instanța a concluzionat că se impune să dea prioritate titlului de proprietate al reclamantelor deoarece terenul a făcut obiectul Legii 18/1991 fiind în patrimoniul CAP F..
Față de considerentele arătate, în temeiul dispoz art. 480 C Civ, instanța a admis acțiunea față de SC H. R., care se află în prezent în posesia terenului potrivit contractului, și a respins acțiunea față de SC T. G. și A. care nu mai are în prezent posesia terenului.
Instanța a obligat pârâta să demoleze și gardul existent ce delimitează terenul revendicat de restul terenului reclamantelor.
Prin decizia civilă n r. 974/A/(...) a Tri bunalului C. , a fost admis apelul declarat de pârâta SC H. R. S. împotriva Sentinței civile nr. 6565/(...) pronunțată în dosar nr. 4963/2006 al J. C.-N., care a fost schimbată în parte, în sensul respingerii acțiunii față de pârâta SC H. R. S.
Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței.
Intimatul a fost obligat să plătească apelantei SC H. R. S. suma de
4424 lei cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța această deciziei, tribunalul a reținut următoarele:
Prin acțiunea dedusă judecății, reclamantele au urmărit obligarea pârâtelor la respectarea dreptului lor asupra unui teren dobândit prin aplicarea legilor fondului funciar.
Având in vedere că obiectul acțiunii, sunt incidente in cauză disp. art. 42 alin 1 din Legea 1/2000, potrivit cărora cererile sau acțiunile in justiție, cererile accesorii si incidente, precum si intabularea titlurilor de proprietate rezultate din aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificările si completările ulterioare si a prezentei legi sunt scutite de taxa de timbru si de timbru judiciar.
Față de cuprinsul dispoziției legale de mai sus, instanța a apreciat neîntemeiat primul motiv de apel.
Extinderea acțiunii reclamantelor împotriva SC H. R. S. a fost impusă de contractul de vânzare-cumpărare a imobilului in litigiu incheiat intre SC T. G. și A. SA și SC H. R. S. în cursul procesului.
In temeiul acestui act, s-a realizat o transmisiune a calității procesuale pasive in cursul procesului, de la SC T. G. și A. SA la dobânditoarea cu titlu particular SC H. R. S.
Extinderea de acțiune nu poate fi calificată drept modificare de acțiune și nu-i este aplicabil termenul prev. de art. 132 alin 1 Cod pr.civ. De asemenea, prin acest act procedural nu s-au adus modificări obiectului acțiunii, care a rămas neschimbat, schimbându-se doar titularul calității procesuale pasive, astfel încât nu era necesar ca extinderea de acțiune să cuprindă obiectul cererii de chemare în judecată.
Din acest considerent instanța a apreciat neîntemeiate susținerile apelantei referitoare la incidența in cauză a disp. art. 133 Cod pr.civ.
În doctrina și practica judiciară, s-a exprimat constant opinia că cel care dobândește calitatea procesuală pasivă ca efect al transmisiunii, preia procesul in starea in care se găsește în momentul in care a avut loc transmisiunea, actele procedurale îndeplinite de autorul său fiindu-i opozabile.
Întemeindu-ne pe acest considerent, instanța a apreciat ca nefondate criticile formulate de apelant la pct. c) din motivele de apel, referitoare la încălcarea principiului contradictorialității, a dreptului la apărare, al nemijlocirii și egalității părților.
Observând că raportul de expertiză pe care s-a întemeiat prima instanță la pronunțarea soluției nu s-a raportat la planurile de punere în posesie întocmite de C. locală de F. F. F. pentru zona in cauză, în temeiul disp. art. 295 alin 2 Cod pr.civ, tribunalul a solicitat Comisiei Locale de fond funciar F. să depună la dosar schița întocmită pentru terenul in cauză la data punerii în posesie și a dispus administrarea în apel a unei noi expertize pentru a se lămuri amplasamentul exact a suprafeței revendicate în cauză, raportat la această schiță.
Raportul de expertiză administrat în apel, întocmit de expert C. D., ale cărui concluzii au fost formulate inclusiv prin raportare la harta de punere în posesie întocmită de C. L. de F. F. F., a concluzionat că terenul revendicat în litigiu, în suprafață de 935 mp, nu este inclus în titlul de proprietate eliberat pe seama antecesorului reclamantelor.
Reclamanta intimată G. F. A. a combătut această concluzie, arătând că harta de punere în posesie este o simplă schiță care nu poate fi luată în considerare.
Susținerea nu poate fi primită, având în vedere că, în ciuda aspectului ușor neglijent al unora dintre schițele întocmite de C. L. de F. F. F., hărțile prezentate de expert în anexă sunt totuși înscrisurile oficiale care au fost luate în considerare la întocmirea actelor de reconstituire a dreptului de proprietate pentru zona în litigiu.
Expertul a arătat că au fost întocmite de comisia locală mai multe planuri de punere în posesie, însă, în toate aceste planuri succesive, porțiunea revendicată nu a fost inclusă în parcela pentru care s-a emis titlul de proprietate antecesorului reclamantelor.
De altfel, procesul verbal de punere în posesie nr. 1517/12.08 și titlul de proprietate susțin această concluzie, întrucât vecinul din partea de nord este menționat ITSAIA, or dacă parcela 12 tarla 56 ar fi cuprins și porțiunea în litigiu, s-ar fi învecinat la nord cu drumul.
Câtă vreme terenul revendicat nu este cuprins în titlul de proprietate al antecesorului reclamantelor, raportat la disp. art. 480 C. pr. civ, acțiunea lor în revendicare este neîntemeiată.
Î mpotriva acestei decizii, au declarat recurs reclamantele și pârâta
SC H. R. S. B.
Pârâta a solicitat modificarea ei în parte, în sensul acordării integrale a cheltuielilor de judecată în apel, care se cifrează la 7793 lei, din care 1825 lei taxe de timbru, 2968 lei onorariu de expert și 3000 lei onorariu avocațial.
Reclamantele au solicitat casarea ei și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru refacerea expertizei topografice și administrarea altor probe, pe motiv că expertiza topografică efectuată în apel a fost contestată de reclamante, prin formularea unor obiecțiuni concludente, greșit soluționate de expert, o hotărâre fundamentată pe o astfel de expertiză fiind nelegală. Sunt reluate obiecțiunile la raportul de expertiză depuse în apel și formulate o serie de alte critici referitoare la acest raport, însă toate acestea vizează aprecierea unei stări de fapt și nu pot constitui obiect al recursului raportat la dispozițiile art. 304 Cod proc. civ. în forma actuală, pct. 11 fiind abrogat încă prin art. 1 pct. 112 din OUG nr. 138/2000.
Analizând recursurile formulate prin prisma motivelor invocate,raportat la dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod proc. civ., ce constituie temeiul
lor în drept, curtea constată următoarele:
În ceea ce privește recursul reclamantelor, acesta se fundamentează pe critica raportului de expertiză, vizând, în esență reaprecierea probelor și, deși susține că o hotărâre fundamentată pe un raport de expertiză greșit este nelegală, în realitate, acest motiv de recurs nu este unul de nelegalitate, art. 304 pct. 9 Cod proc. civ., indicat ca fundament legal al recursului, referindu-se la greșita interpretare sau aplicare a normelor de drept substanțial și nu la aprecierea, corectă sau greșită, a vreunei probe, recursul reclamantelor fiind, în consecință, nefondat și urmând a fi respins în temeiul art. 312 alin. 1 Cod proc. civ.
Referitor la recursul pârâtei, acesta este fondat, întrucât, reclamantele fiind căzute în prezenții, sunt aplicabile dispozițiile art. 274 alin. 1 Cod proc. civ., impunându-se acordarea în totalitate a cheltuielilor de judecată ocazionate pârâtei în apel, al căror cuantum se cifrează la suma de 7793 lei, dovedită cu înscrisurile anexate recursului (f. 3-9), onorariul avocațial fiind în concordanță cu valoarea obiectului cauzei și munca depusă de avocat.
În temeiul art. 312 alin. 1-3 Cod proc.civ., din considerentele arătate, recursul pârâtei urmează a fi admis.
Reclamantele fiind căzute în pretenții și raportat la recurs, atât la propriul recurs, cât și la recursul pârâtei, în temeiul art. 274 alin. 1 Cod proc. civ., vor fi obligate să-i plătească pârâtei recurente cheltuieli de judecată în sumă de 620 lei, reprezentând onorariu avocațial în recurs, conform ordinului de plată de la fila 32.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta G. F. A. și admite recursul declarat de pârâta SC H. R. S. B. împotriva deciziei civile numărul 9. din 9 februarie 2012 a Tribunalului C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o modifică parțial, în sensul că obligă reclamantele intimate la 7793 lei cheltuieli de judecată în apel.
Menține restul dispozițiilor.
Obligă pe intimatele reclamante P. M. și G. F. A. să-i plătească recurentei SC H. R. S. B. suma de 620 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 20 iunie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER ANA I. A. C. A. A. C. C. B.
Plecată în C.O., semnează Plecată în C.O., semnează
Vicepreședintele curții, Vicepreședintele curții,
Red. CAA dact. GC
2 ex/(...)
Jud. apel: C.V. B., E. L.
← Decizia civilă nr. 4514/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 5108/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
---|