Decizia civilă nr. 4358/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...) Cod operator 8428
DECIZIA CIVILĂ NR. 4358/R/2012
Ședința publică din 19 octombrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C.-M. CONȚ
JUDECĂTORI: I.-D. C.
A.-A. P.
GREFIER : A.-A. M.
P. DE PE L. CURTEA DE APEL CLUJ, reprezentat prin procuror D. S.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul P. S., împotriva sentinței civile nr. 512 din (...) a T. C. pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe pârâtul intimat S. R., PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect despăgubiri în baza L. nr. 2..
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reclamantul recurent personal și reprezentantul P.ui de pe lângă C. de A.
C., domnul procuror D. S., lipsă fiind reprezentantul pârâtului intimat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat de reclamantul P. S., a fost formulat și motivat în termen legal, a fost comunicat părții adverse și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar în baza art. 5 alin. 3 din L.a nr. 2..
S-a făcut referatul cauzei după care, C. constată că la data de (...), a fost înregistrată la dosar o întâmpinare, în 2 exemplare formulată de pârâtul intimat
S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat prin D. a jud. C., prin care se solicită respingerea recursului formulat de reclamant, iar în temeiul art. 242 alin. 2 C.pr.civ. se solicită judecarea cauzei în lipsă.
Instanța înmânează reclamantului recurent un exemplar din întâmpinarea pârâtului intimat.
Reclamantul recurent solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a studia întâmpinarea pârâtului intimat.
Reprezentantul P.ui de pe lângă C. de A. C. nu se opune la încuviințarea cererii formulate de reclamantul recurent privind lăsarea cauzei la a doua strigare, pentru a studia întâmpinarea pârâtului intimat.
C. lasă cauza la a doua strigare, pentru a studia întâmpinarea pârâtului intimat.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul recurent personal și reprezentantul P.ui de pe lângă C. de A.
C., domnul procuror D. S., lipsă fiind reprezentantul pârâtului intimat.
C., din oficiu, în temeiul art. 316 C.pr.civ. coroborat cu art. 137 alin. 1
C.pr.civ. și art. 306 alin. 2 C.pr.civ. invocă un motiv de recurs de ordine publică, respectiv excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată întemeiată pe prevederile art. 7 din L.a nr. 2., având în vedere că aceste prevederi legale nu se aplică în cazul condamnărilor pentru infracțiuni contra umanității și antecesorul reclamantului recurent a fost condamnat pentru o astfel de infracțiune, așa cum s-a menționat în cererea de chemare în judecată, respectiv la f. 2 din dosarul instanței de fond.
Reclamantul recurent arată că tatăl său a fost condamnat politic, iar numele său se află pe site-ul deținuților politici, precum și în evidențele arhivelor foștilor deținuți politici. De asemenea, arată că tatăl său a decedat în urmă cu 20 de ani, iar în speță este vorba despre încălcări crase ale drepturilor omului, având în vedere că hotărârea instanței de fond contravine Deciziei nr. 1096/1996 pronunțată de C. E. a D. O.
T., reclamantul recurent arată că tatăl său nu a comis crime, ci a fost o simulacru de procese și, de asemenea, arată că procurorul de la Tribunalul Cluj nu s-a deranjat să depună întâmpinare la dosar.
Instanța aduce la cunoștința reclamantului recurent că la dosarul cauzei există fișa matricolă penală din care rezultă pentru ce a fost condamnat numitul P. P., tatăl reclamantului recurent.
Reclamantul recurent arată că tatăl său a fost condamnat politic și în mod discreționar având în vedere că a fost o simulacru de procese. T., arată că nu a înțeles ce anume se spune prin întâmpinarea formulată de S. R. și dorește să i se explice de către reprezentantul acestuia, respectiv de către domnul procuror.
Instanța aduce la cunoștința reclamantului recurent că procurorul repre- zintă P. de pe lângă C. de A. C. și sunt cauze care se judecă în temeiul unor legi speciale, cum este și L.a nr. 2., iar în astfel de cauze este obligatorie prezența reprezentantului M.ui P. care, în prezenta cauză este reprezentat prin P. de pe lângă instanța la care se judecă dosarul, în speță fiind reprezentat de P. de pe lângă C. de A. C., iar S. R. este reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice.
C. acordă cuvântul reclamantului recurent și reprezentantului P.ui de pe lângă C. de A. C. asupra motivului de recurs de ordine publică invocat din oficiu de către C.
Reclamantul recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat pentru că acest caz a fost judecat formal și simplist și, totodată, arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentantul P.ui de pe lângă C. de A. C. solicită admiterea motivului de recurs de ordine publică, invocat din oficiu de către Curte și respingerea recursului declarat de reclamant.
C. reține cauza în pronunțare.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 512 din (...) a T. C. pronunțată în dosar nr. (...), s-a respins acțiunea civilă promovată de către reclamantul P. S., în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamantul a formulat o acțiune în despăgubiri împotriva pârâtului solicitând daune morale pentru suferințele pricinuite tatălui său P. P., în prezent decedat, datorită unei condamnări politice în timpul regimului comunist.
Instanța de fond a reținut că temeiul juridic care stă la baza pretențiilor reclamantului nu poate fi decât art. 5 alin. 1 lit. a din L.a nr. 2., chiar dacă nu s-a precizat în mod expres acest temei,indicându-se cu titlul general L.a 2..
De la data intrării în vigoare a L. 2. și până la data judecării procesului, a fost pronunțată însă Decizia nr. 1358 din (...) de către Curtea Constituțională care a apreciat că temeiul juridic al acțiunilor care făcea posibilă solicitarea și acordarea unor despăgubiri morale în favoarea celor care au suferit condamnăricu caracter politic sau moștenitorilor acestora, respectiv prevederile art. 5 alin. 1 lit. a din L.a nr. 2. sunt neconstituționale.
În motivarea C. s-a arătat că în domeniul acordării de despăgubiri pentru daunele morale persoanelor persecutate din motive politice în perioada comunistă, există reglementări paralele și anume, pe de o parte Decretul L. nr. 1. privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de către dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și Ordonanța de U. a G. nr. 2. privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, iar pe de altă parte L.a nr. 2..
A mai arătat C. în motivare, că nu au fost respectate normele de tehnică legislativă iar expunerea de motive la adoptarea L. nr. 2. nu a fost precisă.
A arătat C. că despăgubirile instituite sunt menite să producă satisfacție morală a recunoașterii faptelor nelegale, a încălcărilor drepturilor omului comise în perioada comunistă și nu compensarea în bani pentru suferința persoanelor persecutate.
Prin urmare, a concluzionat C., reglementarea criticată nu a fost temeinic fundamentată.
Dispozițiile Deciziei nr. 1. a C. C. sunt definitive și general obligatorii.
Astfel, având în vedere că temeiul de drept respectiv prevederile art. 5 alin.
1 lit. a din L.a nr. 2. care stă la baza pretențiilor reclamantului a devenit neconstituțional, instanța fond a respins acțiunea formulată.
Împotriva acestei sentințe, reclamantul P. S. a declarat recurs, în termenlegal, solicitând instanței admiterea acestuia, anularea hotărârii, rejudecarea cauzei în sensul admiterii acțiunii civile așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului, reclamantul a arătat că a solicitat instanței reabilitarea tatălui său decedat, P. P., pentru condamnarea cu caracter politic de
„. contra umanității";, astfel încât instanța a reținut cu rea-credință că a solicitat acordarea doar de daune morale de către pârâtul S. R.
De asemenea, reclamantul a solicitat efectuarea unei adrese către C.N.S.A.S pentru a se trimite dosarele penale ale tatălui său, cerere care a fost respinsă de către prima instanță cu motivarea că sunt suficiente probe la dosar.
Reprezentanta M.ui P. nu s-a deranjant să depună măcar formal o întâmpinare și se recunoască faptele nelegale, precum și încălcarea drepturilor omului comise de către regimul totalitar comunist, solicitând respingerea cererii de chemare în judecată pe motiv că nu are exista un temei legal în vigoare.
Reclamantul nu a beneficiat și nu beneficiază nici în prezent de prevederile
D.-L. nr. 1. și O. nr. 2..
Practic, prin respingerea acțiunii, antecesorul său a fost condamnat încă odată de instanțele statului de drept numit R.
Pârâtul intimat S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE reprezentat de
D. C. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat
(f.6).
În susținerea poziției procesuale, pârâtul a arătat că dispozițiile art. 5 alin.
1 lit. a din L.a nr. 2. au fost declarate neconstituționale prin decizia nr. 1. a C. C., astfel că în mod corect instanța de fond a respins petitul de acordare a daunelor morale.
Analizând sentința criticată prin prisma motivelor de recurs invocate și a apărărilor formulate, C., în temeiul art. 3041C.pr.civ., reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 23 mai 2012, reclamantul P. S., în calitate de moștenitor al fostului deținut politic P. P., a chemat în judecată pârâtul S. R. solicitând instanței să condamne cu fermitate măsurile discreționare prin care tatăl său a fost condamnat de către regimultotalitar comunist la pedeapsa de 5 ani cu privire de libertate, antecesorul său să fie reabilitat, iar în temeiul L. nr. 2. să oblige pârâtul la acordarea unor daune morale în cuantum de 620.000 euro, adică suma de 10.000 euro pentru fiecare lună de detenție.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a învederat instanței că tatăl său, P. P., s-a opus regimului totalitar comunist, fiind membru al Partidului Național Țărănesc, fiind arestat în 1949 și, ulterior, printr-un simulacru de procese, condamnat în mod discreționar la pedeapsa de 5 ani temniță grea pentru infracțiunea de crimă contra umanității și 4 ani pentru port ilegal de armă. Pedepsele au fost contopite urmând să execute pedeapsa cea mai mare, aceea de 5 ani, fiind eliberat din Penitenciarul Oradea abia în luna mai a anului 1959.
Numitul P. P. a decedat la data de (...), iar reclamantul P. S. este moștenitorul acestuia în calitate de fiu, așa cum rezultă din actele de stare civilă și certificatul de moștenitor nr. 349/(...) emis de N. de S. J. C., înscrisuri anexate la f.5-7 dosar fond.
Din înscrisurile depuse de reclamant la fondul cauzei, respectiv fișa matricolă penală, întocmită la (...) de P. V. N., fișa matricolă penală întocmită la data de (...) de Penitenciarul Oradea și biletul de liberare nr. 4412/(...) emis de Penitenciarul Oradea, antecesorul reclamantului, P. P., a fost condamnat prin sentința nr. 1. a T. M. C. pentru crimă contra umanității la 5 ani de corecție (f.8,9-10, f.11-12).
În ședința publică din (...), C. în temeiul art. 316 C.pr.civ. coroborat cu art. 137 alin. 1 C.pr.civ. și art. 306 alin. 2 C.pr.civ. a invocat un motiv de recurs de ordine publică, respectiv excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată întemeiată pe prevederile art. 7 din L.a nr. 2., având în vedere că aceste prevederi legale nu se aplică în cazul condamnărilor pentru infracțiuni contra umanității, iar antecesorul reclamantului recurent a fost condamnat pentru o astfel de infracțiune, așa cum s-a menționat în cererea de chemare în judecată, respectiv la f. 2 din dosarul instanței de fond.
Potrivit art. 7 din L.a nr. 2., „Prevederile prezentei legi nu se aplică persoanelor condamnate pentru infracțiuni contra umanității și persoanelor condamnate pentru că au desfășurat o activitate de promovare a ideilor, concepțiilor sau doctrinelor rasiste și xenofobe precum ura și violența pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase și inferioritatea altora, antisemitismul, incitarea la xenofobie";.
Având în vedere împrejurarea că însuși reclamantul a recunoscut prin cererea de chemare în judecată faptul că antecesorul său a fost condamnat pentru crime contra umanității, împrejurare dovedită și prin înscrisurile mai sus menționate, C. apreciază că prevederile L. nr. 2. invocate de reclamant în susținerea acțiunii sale nu sunt aplicabile în speță potrivit textului de lege mai sus invocat.
În aceste condiții și ținând seama de faptul că reclamantul nu a sesizat prima instanță cu niciun alt capăt de cerere care să intre sub incidența L. nr.2., temei de drept pe care și-a fundamentat cererea de chemare în judecată, critica reclamantului recurent referitoare la respingerea cererii în probațiune a acestuia este neîntemeiată.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept, C., în temeiul art. 312 alin.
1 C.pr.civ. raportat la art. 316 coroborat cu art. 296 teza II C.pr.civ., va respinge recursul declarat de reclamantul P. S. împotriva sentinței civile nr. 512 din (...) a
T. C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o va menține ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE L.
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul P. S. împotriva sentinței civile nr. 512 din (...) a T. C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 19 octombrie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
C.-M. CONȚ I.-D. C. A.-A. P.
GREFIER, A.-A. M.
Red.A.A.P./(...). Dact.H.C./2 ex. Jud.fond: M. T..
| ← Decizia civilă nr. 1852/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 63/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
