Decizia civilă nr. 334/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă

Decizii și sentințe civile - Curtea de Apel Cluj (2012)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. (...) Cod operator 8428

D. CIVILĂ NR. 334/R/2012

Ședința publică din 27 ianuarie 2012

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: C.-M. CONȚ JUDECĂTORI: I.-D. C.

A.-A. P.

GREFIER : A.-A. M.

S-au luat în examinare recursul declarat de pârâtul S. R., PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE R. PRIN D. A J. C. și recursul declarat de moștenitoarea reclamantei P. H., numita B. S., împotriva sentinței civile nr. 827 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosar nr. (...), având ca obiect despăgubiri în baza Legii nr. 221/2009.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C., procuror S. A., lipsă fiind recurenta și reprezentantul pârâtului recurent.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul declarat de pârâtul S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice reprezentat prin D. a jud. C., a fost formulat și motivat în termen legal, a fost comunicat părții adverse și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar în baza art. 5 alin. 3 din L. nr. 221/2009.

Recursul declarat de moștenitoarea reclamantei P. H., numita B. S., a fost formulat și motivat în termen legal, a fost comunicat părții adverse și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar în baza art. 5 alin. 3 din L. nr. 221/2009.

S-a făcut referatul cauzei după care C. lasă cauza la a doua strigare, pentru a da părților posibilitatea de a se prezenta la dezbateri.

La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C., procuror S. A., lipsă fiind recurenta și reprezentantul pârâtului recurent.

C. constată că prin memoriul de recurs (f. 3 din dosar), pârâtul recurent a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform prevederilor art. 242 alin. 2

C.pr.civ.

De asemenea, C. constată că la data de (...) a fost înregistrată la dosar o întâmpinare, într-un singur exemplar, formulată și expediată prin poștă de recurenta B. S., prin care se solicită respingerea în totalitate a recursului declarat de pârât, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și judecarea cauzei în lipsă, precum și comunicarea hotărârii luate de către instanță la termen (f. 12 din dosar).

Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. arată că nu are de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.

În privința recursului declarat de pârât, C. din oficiu, invocă excepția lipsei de interes a pârâtului în ceea ce privește critica referitoare la problematica acordării daunelor morale, având în vedere că acest petit a fost respins de către instanța de fond.

Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, C. declară închise dezbaterile și acordă cuvântul reprezentantei P.ui de pe lângă C. de A. C. pentru a pune concluzii pe cele două recursuri care formează obiectul prezentului dosar și pune în vedere acesteia ca odată cu concluziile pe fond să se refere și la excepția invocată din oficiu de către instanță.

Cu privire la recursul declarat de pârât, reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. solicită admiterea excepției lipsei de interes a pârâtului în ceea ce privește critica referitoare la problematica acordării daunelor morale, iar pe fond solicită respingerea recursului declarat de pârât ca nefondat, având în vedere că la dosarul cauzei există dovezi privind internarea numitului P. I. în colonii de muncă, întrucât acesta s-a manifestat împotriva regimului comunist, iar această măsură administrativă are caracter politic și se încadrează în prevederile Legii nr. 221/2009.

De asemenea, reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. solicită aplicarea în cauză a D. nr. 12/2011 a Înaltei Curți de C. și Justiție și respingerea recursului declarat de moștenitoarea reclamantei P. H., respectiv de numita B. S.

C. reține cauza în pronunțare.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr.827 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta P. H., decedată în cursul procesului, și continuată de succesoarea B. S. în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice și s-a constatat caracterul politic al măsurii administrative de internare în colonie de muncă, dispusă față de P. I. în perioada (...)-(...).

S-a respins capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtului la plata despăgubirilor pentru prejudiciul moral suferit de P. I.

Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut în ceea ce privește capătul de cerere privind constatarea caracterului politic al măsurii administrative dispuse față de P. I., că din înscrisurile comunicate de C. N. pentru Studierea Arhivelor Securității rezultă că P. I. a fost internat în colonie de muncă în perioada 25 februarie 1952-25 februarie 1953. În raportul întocmit la începutul executării măsurii dispuse s-a consemnat că s-a evidențiat prin manifestări împotriva regimului comunist, prin comentarii „. contra măsurilor și hotărârilor luate de partid și G.. De asemenea, s-a reținut în sarcina acestuia că întreține relații de prietenie cu elemente dușmănoase regimului din localitatea sa, cum ar fi preotul și învățătorul. În raportul menționat s-a reținut și activitatea acestuia în perioada anterioară anului

1946, aspecte care nu intră însă sub incidența prevederilor Legii nr.

221/2009. S-a concluzionat însă că P. I. reprezintă un element dușmănos din comuna sa și nu prezintă încredere statului și democrației populare. În fișa personală a lui P. I. s-a menționat că s-a manifestat ostil față de regim și față de reforma instituită.

Atenta examinare a înscrisurilor menționate relevă faptul că măsura administrativă constând în internare în colonie de muncă a defunctului P. I. a avut caracter politic. Față de împrejurarea că măsura administrativă dispusănu constituie de drept măsură cu caracter politic, T. a dat eficiență dispozițiilor art. 4 alin. 2 din L. nr. 221/2009, cu modificările ulterioare și a constatat caracterul politic al măsurii administrative dispusă față de P. I. în perioada (...)- (...).

Referitor la cererea având ca obiect obligarea pârâtului la acordarea despăgubirilor pentru prejudiciul moral suferit prin măsura administrativă de către P. I., instanța a constatat că dispozițiile art. 5 alin. 1 lit. a din L. nr.

221/2009, în vigoare la data introducerii acțiunii, modificate prin O. nr. 6. dispozițiile art.5 alin.1 lit. a au fost declarate neconstituționale prin D. nr. 1. a

C. C.

În conformitate cu dispozițiile art. 147 alin. 1 din , dispozițiile din legile constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei C. C. dacă, în acest interval, P.ul nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.

În consecință, instanța a constatat că de la data publicării deciziei menționate au trecut 45 de zile, fără să intervină nici o modificare a dispozițiilor art. 5 alin.1 lit. a din L. nr.221/2009, astfel încât aceste dispoziții și-au încetat efectele juridice, iar acțiunea reclamantului este lipsită de temei legal și a fost respinsă.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâtul S. R., PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE R. PRIN D. A J. C. și moștenitoarea reclamantei P. H., numita B. S.

Pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii instanței de fond cu consecința respingerii acțiunii.

În motivarea recursului a arătat că instanța de fond a admis petitul privind constatarea caracterului politic al măsurii administrative de internare în colonie de munca, dispusa fata de P. I. in perioada (...) - (...), deși, potrivit art. 111 din Codul de procedura civila "partea care are interes poate sa facă cerere pentru constatarea existentei sau neexistentei unui drept. Cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului".

Prin urmare, una dintre condițiile necesare pentru promovarea și admiterea acțiunii în constatare este aceea ca partea reclamanta sa justifice un interes.

Astfel, din actele depuse în probațiune de către reclamanta rezulta ca acesteia i-a fost acordata lunar o indemnizație in baza Decretului-Lege

118/1990 ca urmare a măsurii administrative de internare în colonie de munca a soțului/. P. I.

Raportând dispozițiile legale menționate anterior la situația de fapt existenta în cauza, considera ca reclamanta nu justifica un interes in constatarea acestui capăt de cerere în baza prevederilor Legii 221/2009 întrucât, aceasta recunoaștere a fost deja efectuata așa cum a menționat anterior.

Mai arată ca chiar în cuprinsul deciziei nr. (...), C. C. a constatat ca în materia despăgubirilor pentru daune morale persoanele persecutate din motive politice în perioada comunista exista reglementarii paralele și anume pe de o parte, Decretul-Lege 118/1990, republicat și O. de urgenta a guvernului nr.

214/1999, aprobata cu modificările și completările prin L. 5., cu modificările și completările ulterioare iar, pe de alta parte L. nr.221/2009 privind condamnările cu caracter politic și masurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989.

In consecința, in speța este lipsit de interes admiterea petitului de constatare a caracterului politic, în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor

Publice în calitate de reprezentant al S., în condițiile în care este deja emis un act administrativ prin care s-au acordat drepturile aferente iar, prin decizia nr.

1. C. C. a constatat ca în materia despăgubirilor pentru daune morale suferite de foștii deținuți politici în perioada comunista nu ar exista vreo obligație a statului de a le acorda.

Declararea ca neconstituționala a dispozițiilor legale, echivalează cu lipsa opțiunii statului de acordare a despăgubirilor în temeiul acestui act normativ, având semnificația acordării benevole de despăgubiri de către stat, potrivit practicii CEDO.

Întrucât măsura administrativa invocata de către reclamanta este prevăzuta expres la art. 3 din L. nr. 221/2009, considera ca petitul privind constatarea caracterului politic al măsurii administrative de internare în colonie de munca este inadmisibil și trebuia respins de către instanța de fond.

Reclamanta B. S. a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței prin admiterea capătului de cerere având ca obiect obligarea pârâtului la plata despăgubirilor pentru prejudiciul moral suferit de tatăl acesteia P. I. și întreaga familie în cuantum de 20.000 Euro.

În motivarea recursului a arătat că instanța de fond a respins cererea invocând D. nr. 1. a C. C. care a admis excepția de neconstituționalitate, ridicata de S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, D. G. a F. P. C. și a constatat ca prevederile art. 5 alin. 1, litera A, din L. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și masurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sunt neconstituționale.

Referitor la prevederile D. 1358 a C. C. si la O. de U. nr. 6. se poate constata influenta politicului in găsirea unei cai de a respinge cererea de acordare a despăgubirilor pentru prejudiciul moral suferit de foștii deținuți politici. Pe aceasta linie se înscriu atât demersurile Direcției Generale a F. P. C. la C. C. cat și O. a G.ui prin care se modifica prevederile art. 5, alin. 1, litera A din L. 22112009, ceea ce denota ca G. după ce a recunoscut constituționalitatea legii în întregime, inclusiv a articolului menționat din aceasta lege a întreprins alte acțiuni și dispoziții potrivit cărora magistrații sa fie dirijați pe o astfel de soluționare a cererilor.

Daca dispozițiile din legile politice contestate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea D. C. C., de ce nu se aplica cauzelor ce se vor înscrie pe rol de la data intrării în vigoare a publicării

D. C. C. și nu retroactiv de la apariția legii care a fost emisa de P. și promulgată de președintele țării.

Solicită soluționarea cererii ținând cont de faptul ca în perioada de detenție de l an de zile, tatăl reclamantei, P. I. a trecut prin celulele securității ale penitenciarelor si prin coloniile de munca de la P. A., S. și M., supus la munci grele și ostăvitoare în urma cărora a contactat mai multe afecțiuni reumatice, cardiace și psihice care i-au grăbit sfârșitul la 72 de ani.

Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acestea nu sunt fondate, urmând a fi respinse pentru următoarele considerente:

Pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice în motivarea recursului a arătat că instanța de fond a admis petitul privind constatarea caracterului politic al măsurii administrative de internare în colonie de munca, dispusa fata de P. I. in perioada (...) - (...), deși, potrivit art. 111 din Codul de procedura civila "partea care are interes poate sa facă cerere pentru constatarea existentei sau neexistentei unui drept. Cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului". Prin urmare, una dintre condițiile necesare pentru promovarea și admiterea acțiunii în constatare este aceea ca partea reclamanta sa justifice un interes.

C. constată că nu sunt incidente dispozițiile art. 111 din Codul de procedura civila ci dispozițiile art. 4 alin. 2 din L. nr. 221/2009 care prevăd că

„Persoanele care au făcut obiectul unor măsuri administrative, altele decât cele prevăzute la art. 3, pot, de asemenea, solicita instanței de judecată să constate caracterul politic al acestora."

În consecință acest text legal permite părților să solicite constatarea caracterului politic al măsurii administrative, chiar și în condițiile acordării indemnizației în baza Decretului-Lege 118/1990, textul Legii nr. 221/2009 neprevăzând vreo diferență între persoanele care au primit sau nu indemnizație în baza Decretului-Lege 118/1990, și oricum scopul și obiectul celor două acte normative este diferit.

În privința recursului declarat de pârât, C. constată că este incidentă excepția lipsei de interes a pârâtului în ceea ce privește critica referitoare la problematica acordării daunelor morale, având în vedere că acest petit a fost respins de către instanța de fond.

Cu privire la recursul declarat de reclamanta B. S. aceasta a solicitat obligarea pârâtului la plata despăgubirilor pentru prejudiciul moral suferit de tatăl acesteia P. I. și întreaga familie în cuantum de 20.000 Euro.

C. reține că dispozițiile art. I pct. 1 din OUG nr. 6. au fost declarate neconstituționale prin decizia nr. 1. a C. C. iar prin decizia nr. 1. Curtea Constituțională a stabilit că dispozițiile art. 5 pct. 1 lit. a din L. nr. 221/2009 sunt neconstituționale.

Potrivit art. 31 alin. 1 și 3 din L. nr. 47/1992 „D. prin care se constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare este d efinitivă și obligator ie . Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își

încetează ef ectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei C. C., dacă, în acest interval, P.ul sau G., după caz, nu pune de acord prevederileneconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept."

Dat fiind că decizia este definitivă și obligatorie rezultă că temeiul legal ce a stat la baza admiterii acțiunii, cu privire la acordarea de despăgubiri, nu mai există astfel că trebuie să ne raportăm la o situație în care acțiunea este în prezent lipsită de un temei legal și prin urmare nu se mai pot acorda despăgubiri în temeiul unui act normativ care nu mai există.

Nu se poate susține că aceste decizii se vor aplica doar cauzelor viitoare deoarece textul legal anterior indicat prevede că dispozițiile legale constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice. Or dacă își încetează efectele nu mai pot fi aplicate.

Nu se poate susține că aceste decizii ale C. C. ar avea efect retroactiv cât timp se aplică unei situații prezente iar nu uneia din trecut.

Prin principiul aplicării imediate a legii noi se înțelege regula de drept conform căreia, de îndată ce a fost adoptată, legea civilă nouă se aplică tuturor situațiilor ivite după intrarea ei în vigoare, excluzând aplicarea legii civile vechi.

L. civilă nouă se aplică atât situațiilor juridice în curs de formare, modificare sau stingere la momentul intrării ei în vigoare, cât și efectelor viitoare ale situațiilor juridice trecute.

Simpla recunoaștere prin lege a unor drepturi generale și abstracte nu înseamnă că legiuitorul nu va putea pe viitor modifica (fie în sensul restrângerii, fie în sensul extinderii, fie în sensul suprimării), respectivele prevederi legale. O astfel de modificare, completare sau abrogare este posibilă fără a se încălca principiul neretroactivității dacă drepturile respective au rămas la stadiul de situație legală abstractă sau dacă în urma manifestării de voință a subiectului de drept, respectiva situație legală nu s-a concretizat până la momentul intrării în vigoare a legii noi, fie printr-o hotărâre judecătorească definitivă, fie printr-un alt act de autoritate generator de drepturi concrete.

În consecință, atâta timp cât dreptul persoanei îndreptățite la obținerea măsurilor reparatorii nu era stabilit prin hotărâre definitivă, instanțele trebuie să aplice normele de drept material în vigoare la momentul soluționării pricinii.

În acest sens sunt și dispozițiile din D. nr. 12 în dosarul nr. 14/2011, obligatorie pentru instanțe, potrivit art. 330^{7alin. 4 din Codul de procedură civilă, s-a stabilit că urmare a deciziilor C. C. nr.1. și nr.1360/2010, dispozițiile art. 5 alin. 1 lit. a teza I din L. nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsuri administrative asimilate acestora și-au încetat efectele și nu mai pot constitui temei juridic pentru cauzele nesoluționate definitiv la data publicării deciziilor instanței de contencios constituțional în Monitorul Oficial.}

Ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii celei noi, numai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii legi, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare.

Dar, în măsura în care raporturile juridice nu erau încă pe deplin constituite în momentul intrării în vigoare a noii legi, acele raporturi nu se vor putea consolida decât în limitele determinate de legea nouă și nu vor produce decât efectele pe care această lege le îngăduie.

Ca urmare, în cazul în care legea ulterioară modifică efectele viitoare sau le exclude, dispozițiile din legea ulterioară se aplică și la efectele actului anterior nerealizate încă sub vechea lege, întrucât ordinea publică trebuie să aibă în esența ei un caracter de unitate și de uniformă obligativitate pentru toți.

În temeiul prevederilor art. 312 alin . 1 și art. 299 și urm. Cod procedură civilă, curtea urmează să respingă ca nefondate recursurile, nefiind incidente nici unul din motivele de casare sau modificare prevăzute art. 304 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta B. S. precum și recursul declarat de pârâtul S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr. 827 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.

D. este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 27 ianuarie 2012.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI C. M. CONȚ I. D. C. A. A. P.

Redactat de I., dactilografiat de S. În 2 ex., la data de (...)

Judecător fond - L. E. - Tribunalul Cluj

GREFIER A. A. M.

← Decizia civilă nr. 4167/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă		Decizia civilă nr. 2605/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă →

Decizia civilă nr. 334/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 334/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă