Decizia civilă nr. 1734/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R.IA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1734/R/2012
Ședința publică din data de 20 aprilie 2012
Instanța constituită din:
Președinte : V. M.- reședintele Curții de A. C
Judecători : D.-L. B.- icepreședinte al Curții de A. C
A. C. Grefier : S. - D. G.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul B. N. împotriva sentinței civile nr. 43 din (...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR
PUBLICE- D. G. A F. P. C., având ca obiect D. în baza L. nr. 2..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul reclamantului recurent, domnul avocat O. P. din cadrul Baroului C., cu împuternicire avocațiale la dosar și reprezentantul P.ui de pe lângă C. de A. C., domnul procuror S. D., lipsă fiind reclamantul recurent, reprezentantul pârâtului intimat.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, la întrebarea instanței reprezentantul reclamantului recurent arată că daunele morale solicitate au avut ca temei nu măsura confiscării de bunuri ci ansamblul măsurilor represive luate de statul comunist împotriva lui B. N. și B. C.
Nefiind formulate cereri prealabile ori excepții de invocat, C. constată cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul reclamantului recurent susține recursul astfel cum a fost formulat, solicitând admiterea lui, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Cluj pentru ca acțiunea să fie judecată pe fond de către instanța competentă.
Reprezentantul P.ui de pe lângă C. de A. C. solicită respingerea recursului ca nefondat apreciind sentința atacată ca temeinică și legală.
C U R T E A
1. Cererea de chemare în judecată. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul T. C., reclamantul B. N. a chemat în judecată S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o vapronunța sa constate ca părinții săi, B. N. si B. C., au fost subiecți ai unor masuri administrative cu caracter politic, constând in confiscarea unor bunuri cu importantă valoare economică si afectivă; să oblige paratul la acordarea de despăgubiri, reprezentând valoarea bunurilor confiscate, să oblige paratul la plata echivalentului in lei a sumei de 100.000 euro, cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit de către reclamant ca urmare a măsurilor comuniste de represiune îndreptate împotriva părinților săi, cu cheltuieli de judecata.
În motivele cererii, reclamantul a arătat că este moștenitor al lui B. N., fiul lui D. și al S., decedat la data de (...), conform Certificatului de M. seria
Mb nr. 1. și al lui B. C., fiica lui C. I. și C. M., decedata la data de 07 iunie
2000.
Datorita originii străvechi a familiei lor, cunoscuta ca descendenta directa a Banilor de C., au suferit numeroase șicane politice din partea vechiului regim.
Tatăl său, după absolvirea Facultății de M. din B., a fost angajat ca medic al S. B. si a plecat la S., apoi la P. pentru o perioada de 4 ani (1928-
1932), pentru a-si face specializarea in radiologie si radiumterapie (metoda foarte noua la acea vreme). Șederea in Franța a fost de 4 ani, timp in care mama sa își finalizase studiile de biologie în B. si s-a deplasat la P., unde s- au căsătorit si au rămas timp de 1 an si jumătate acolo. In acest timp tatălui său i-au fost oferite posturi de angajare definitiva atât la S. cât si la mai multe instituții din P.. Totuși, a urmat educația familiei, cultivata in spiritul dragostei fata de tara si fata de pământul natal, astfel ca s-a întors in tara pentru a fi alături de cei dragi.
Revenit in țară, a fost numit medic radiolog al acestui spital si apoi medic primar radiolog, definind in același timp si un cabinet de radiologie in B. P., a desfășurat o intensa activitate de cercetare, realizând peste 450 de lucrări de specialitate.
De asemenea, a predat cursuri de radiologie la F. de M. din B., funcție din care a fost suspendat in perioada anilor 1947-1948 datorita refuzului de a activa in partidul comunist.
A mai arătat reclamantul că, unchiul său, B. Constantin, după studiile liceale si școala agronomica a rămas in Alexandria sa cultive mai departe pământurile familiei, care erau foarte întinse la acea vreme, unchiul său împreuna cu băiatul lui, B. G., au fost de nenumărate ori arestați si șicanați de regimul comunist, sfârșind prin accidente cardiace (infarcte). Surorile tatălui său, din cauza familiei si a familiei soților lor, au avut de suferit de asemenea teroarea comunista.
Adevăratele probleme provocate de statul comunist român familiei sale au început, insa, in jurul anilor 1946 - 1947, când șicanele și controalele nejustificate din partea comuniștilor au devenit o rutina: linia telefonica era permanent ascultata, „vizitele" unor diferiți funcționari care le numărau animalele si le măsurau produsele agricole de la ferma pe care părinții săi o dețineau la C., au devenit la ordinea zilei;
Totodată, aproximativ in aceeași perioada au început si agresiunile politice împotriva tatălui său. In jurul anilor 1946, cu ocazia deportării in R.ia a cetățenilor români de origine germana, tatăl său a fost anchetat timp de săptămâni pe motiv ca ar fi ascuns originea germana a asistentei de la cabinetul sau medical. In anul 1947 a urmat o arestare a tatălui său pentru
10-14 zile, timp in care a fost anchetat si schingiuit sub acuzația de colaborare cu mișcarea legionara din R.ia. Suspiciunile in acest sens au fosttrezite de faptul ca tatăl său a tratat un pacient care era urmărit pentru activități legionare.
Ulterior, in anul 1948, după o partida de vânătoare organizata de către societatea „Lunca";, la care a luat parte si tatăl său, a urmat o percheziție fără mandat a casei de la C. si a cabinetului medical, fiind confiscate o serie de obiecte, in special cu specific vânătoresc. In aceeași seara, tatăl său a fost ridicat si maltratat vreme de 10 zile, in încercarea de a se obține mărturisiri despre eventuale activități contra statului. In acest interval, a suferit un infarct cardiac din care și-a revenit cu mare greutate.
Reclamantul a precizat, de asemenea, că nu mai deține documentele doveditoare pentru susținerile sale. În același timp, reclamantul nu deține vreun act de condamnare a tatălui său pentru una din infracțiunile la care face referire L. nr. 2. sau un act oficial privind aplicarea unor masuri administrative cu caracter politic luate împotriva sa.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 3 și art. 4 alin. 3 din L. nr. 2., art. 20, art. 147 alin. 4 din Constituție, art. 6 din Convenția Europeană a
Drepturilor Omului, art. 1 din Protocolul mr. 1 adițional la C.
2. Întâmpinarea. Pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice a depusla dosar completare la întâmpinare, prin care solicita respingerea precizării de acțiune formulata de reclamantul B. N.
Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului nu poate constitui, prin ea însăși, temei de drept a unei acțiuni in justiție, fiind necesar ca prin acțiune sa se invoce care anume din drepturile prevăzute de C. a fost încălcate, in ce anume consta încălcarea, precum si care anume lege interna se impune a fi înlăturata in aplicarea art. 20 alin (2) din Constituția R.iei.
In fapt, reclamantul a promovat prezenta acțiune in temeiul dispozițiilor art. 5 alin.1 lit. a din L. nr. 2., care a fost declarat neconstituționale prin decizia nr. 1358/(...), publicata in Monitorul Oficial nr. (...), astfel ca in prezent nu mai exista temei juridic pentru acordarea daunelor morale, ca masuri reparatorii de către S. R. reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice.
In consecința, dispozițiile art.5 alin.1 lit. a din L. nr. 2. nu mai pot fi aplicate, suspendarea echivalând cu inexistenta normei juridice.
Decizia Curții Constituționale este general obligatorie, opozabila "erga omnes" inclusiv pentru instanțele judecătorești si are putere numai pentru viitor, ceea ce înseamnă ca după publicare, ea are efect asupra cauzelor aflate in curs de soluționare sau care se vor soluționa in viitor.
3. Judecata în primă instanță. Prin sentința civilă nr. 43/(...),pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), s-a respins acțiunea civilăformulată de reclamantul B. N., în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin
Ministerul Finanțelor Publice, având ca obiect constatarea caracterului politic al măsurii confiscării și obligare la despăgubiri, ca inadmisibilă.
Pentru a pronunța această hotărâre, T. a reținut următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art. 3 din L. nr. 2., cu modificările și completările ulterioare, „constituie măsură administrativă cu caracter politic orice măsură luată de organele fostei miliții sau securități, având ca obiect dislocarea și stabilirea de domiciliu obligatoriu, internarea în unități și colonii de muncă, stabilirea de loc de muncă obligatoriu, dacă au fost întemeiate pe unul sau mai multe dintre actele normative"; enumerate la pct. a)-f). Potrivit art. 4 alin. 2 din legea menționată, „persoanele care au făcut obiectul unor măsuri administrative, altele decât cele prevăzute la art. 3,pot, de asemenea, solicita instanței de judecată să constate caracterul politic al acestora";.
Reclamantul B. N. a învestit instanța cu primul capăt de cerere având ca obiect constatarea faptului că părinții săi, B. N. și B. C. (născută Crâșmaru), au fost subiecți ai unor măsuri administrative cu caracter politic, constând în confiscarea unor bunuri cu importanță economică și afectivă.
Este de remarcat faptul că prin art. 5 alin. 1 lit. b) din L. nr. 2. s-a reglementat posibilitatea oricărei persoane care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum și după decesul acestei persoane, soțul sau descendenții acesteia până la gradul al II-lea inclusiv, de a solicita „acordarea de despăgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotărârea de condamnare sau ca efect al măsurii administrative, dacă bunurile respective nu i-au fost restituite sau nu a obținut despăgubiri prin echivalent în condițiile L. nr.
10/2001privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau ale L. nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare";.
Din interpretarea coroborată a textelor legale analizate rezultă că legiuitorul a avut în vederea acordarea despăgubirilor în condițiile art. 5 alin.
1 lit. b) în favoarea persoanelor în privința cărora s-a stabilit în prealabil că au fost victime ale unor condamnări cu caracter politic sau ale unor măsuri administrative cu asemenea caracter, fie din categoria celor expres enumerate de art. 3, fie ale unor măsuri asimilate acestora în condițiile art. 4 alin. 2 din L. nr. 2..
Prin actul normativ examinat nu s-a reglementat posibilitatea de a se solicita constatarea caracterului politic al măsurii confiscării dispuse în perioada de referință a L. nr. 2..
Pentru bunurile imobile și mobile, inclusiv metale prețioase, trecute în mod abuziv în proprietatea statului există alte legi reparatorii.
În speță, instanța a dispus efectuarea verificările ce se impun de către C. N. pentru Studierea Arhivelor Securității în vederea identificării eventualelor dosare privind antecesorii reclamantului. Prin adresa nr. P
4530/2011 (f. 91) instituția menționată a comunicat instanței că a fost studiat dosarul fond informativ F.I. 53172 (I 2.), vol. 9 și la fila 240 se găsește o declarație a doamnei C. B. în care se menționează faptul că a fost înscrisă în M. L.. Nu sunt referiri la bunuri confiscate ori alte aspecte relevante. În consecință C.N.S.A.S. a comunicat instanței că au fost epuizate toate căile de verificare, astfel încât consideră cererea soluționată integral. Instanța a dispus efectuarea acestor verificări cu toate că din cuprinsul cererii de chemare în judecată nu rezulta că s-ar fi dispus vreo măsură administrativă cu caracter politic față de antecesorii reclamantului.
În altă ordine de idei, reclamantul nu a indicat în mod expres bunurile confiscate, cu excepția cantității de metale prețioase. Pentru aceste din urmă bunuri există însă alte căi de valorificare a drepturilor reclamantului.
Reclamantul a invocat ca temei al acțiunii sale și art. 6 din Convenția
Europeană a Drepturilor Omului, art. 1 din Protocolul mr. 1 adițional la C. T. a apreciat însă că sunt întemeiate susținerile pârâtului în sensul că reclamantul nu are posibilitatea de a invoca dispoziții ale C.i ca temei al acțiunii sale, fiind necesar ca prin acțiune să se precizeze care anume dindrepturile prevăzute de C. au fost încălcate, în ce anume constă încălcarea, precum și care dintre legile interne se impune a fi înlăturată în aplicarea art. 20 alin. 2 din Constituția R.iei.
Având în vedere considerentele expuse, acțiunea reclamantului a fost respinsă, fiind inadmisibilă, ca urmare a admiterii excepției invocate din oficiu.
În baza dispozițiilor art. 274 C.pr.civ., s-a constatat că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
4. Declarația de recurs. Î. acestei sentințe a declarat recurs, în termenullegal, reclamantul B. N., solicitând admiterea recursului formulat, casareasentinței atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru ca acțiunea să fie judecată pe fond de instanța competentă.
Instanța a respins acțiunea ca urmare a admiterii excepției inadmisibilității invocate din oficiu fața de împrejurarea susținută de către prima instanță că dispozițiile L. nr. 2. nu ar fi aplicabile situației întrucât acest act normativ nu reglementează posibilitatea constatării caracterului politic al confiscării.
La momentul la care a promovat prezenta acțiunea, nu se afla în posesia vreunui act de condamnare a părinților, pentru una din infracțiunile la care face referire L. nr. 2. sau a unui act oficial privind aplicarea unor măsuri administrative cu caracter politic luate împotriva sa. De fapt, nu cunoștea dacă arestările repetate ale tatălui au fost urmate de vreo condamnare sau dacă nu au reprezentat decât anchete, amenințări, torturi, nematerializate într-un act oficial. Cunoștea doar despre existența unei Ordonanțe de încetare a procesului penal din cuprinsul căreia rezultă faptul că mama a fost pusă în mod abuziv sub urmărire penală, de către organele fostei Miliții, ocazie cu care i s-au confiscat cele 141 de monede de aur care au fost găsite în locuință.
Raportat la actele de persecuție pe care le-au suferit părinții, detaliate în cuprinsul cererii de chemare în judecată, au mai confiscate și alte bunuri pentru care nu deține documente, fie pentru ca documentele au fost distruse, fie pentru ca au fost preluate în fapt fără a exista o hotărâre de condamnare.
Pentru a lămuri aceste aspecte, s-a adresat C. N. pentru Studierea Arhivelor Securității cu o cerere prin care a solicitat să i se comunice dacă B. N. a suferit, în perioada 1940-1957, vreo condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, cu executare sau cu suspendarea executării pedepsei, pentru vreo faptă prevăzută de legea penală, dacă împotriva sa a fost pornită urmărirea penală, cu sau fără punerea în mișcare a acțiunii penale, precum și dacă s-au luat împotriva sa măsuri de confiscare a averii sau orice alte măsuri cu caracter administrativ. Aceeași cerere a rost formulată și în fața primei instanțe, care, la cinci termene de judecată succesive a apreciat ca necesar și util cauzei administrarea acestei probe. Drept răspuns la solicitarea instanței C. N. pentru Studierea Arhivelor Securității a arătat că nu a identificat documente/dosare cu privire la părinții reclamantului.
Prima instanță a respins ca inadmisibilă cererea exclusiv față de petitul referitor la constatarea caracterului politic al măsurilor administrative la care au fost supuși părinții reclamantului, prin prisma art. 3, respectiv art. 4 alin. 2 din L. nr. 2.. Nu se face nicio referire la petitul privind acordarea daunelor morale, astfel încât prima instanței nu s-a pronunțat deloc asupra cererii în acest sens.
Se apreciază că acțiunea este admisibilă raportat la dispozițiile art. 4 alin. 2 din Lege. Mama reclamantului a fost în mod abuziv pusă subînvinuire de către organele fostei Miliții, prin O. din 21 octombrie
1960, urmând ca abia la data de 21 noiembrie 1960 să se pronunțe o ordonanță de încetare a procesului penal, pe fundalul declarațiilor obținute prin constrângere față de justificarea deținerii monedelor de aur găsite asupra ei.
În mod evident, aceasta reprezintă o măsură administrativă cu caracter politic, constituindu-se într-o acțiune abuzivă a organelor statului comunist, care nu au urmărit altceva decât să confiște monedele găsite. Desigur, confiscarea monedelor este efectul măsurii administrative.
Pe de altă parte, dat fiind scopul legii, și anume acela de a acorda o reparație în favoarea persoanelor care au suferit de pe urma politicii regimului comunist sau în favoarea familiei, acest act normativ este pe deplin aplicabil și cauzei de față. Nu a fost în intenția legiuitorului de a crea o disociere între persoanele care au trecut prin caznele închisorii comuniste cu o hotărâre de condamnare și persoanele care au trecut prin caznele aceleiași închisori comuniste fără o hotărâre de condamnare. De altfel, trebuie remarcat faptul că textul L. nr. 2. este cât se poate de permisiv în sensul acordării posibilității justițiabililor de a face dovada caracterului politic al neplăcerilor suferite din partea regimului comunist. A., L. nr. 2. este menită să repare prejudiciile cauzate persoanelor din raționamente ce țin de politica regimului comunist, iar nu să procure unele avantaje unei categorii de condamnați.
Măsura care se impune ulterior casării hotărârii este trimiterea cauzei spre rejudecare în fața aceleiași instanțe, potrivit art. 312 alin. 6 C.pr.civ.
Având în vedere aceste motive, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și casarea cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
În cauză, a depus întâmpinare intimatul pârât S. R. prin Ministerul
Finanțelor Publice (pag. 9-10 dosar), prin care a solicitat respingerearecursului reclamantului ca nefondat.
5. Judecata în recurs. Recursul reclamantului este în parte fondat și seva admite, pentru motivele arătate în continuare.
A. cum temeinic a reținut prima instanță, prin cererea de chemare în judecată formulată în data de (...), reclamantul B. N. a chemat în judecată S.
R. prin Ministerul Finanțelor Publice, solicitând textual:
„1. să constatați că părinții mei, B. N. și B. C. (născută C.) au fost subiecți ai unei măsuri administrative cu caracter politic, constând în confiscarea unor bunuri cu importantă valoarea economică și afectivă;
2. să obligați pârâtul la acordarea de despăgubiri, reprezentând valoarea bunurilor confiscate al căror cuantum urmează să îl precizăm ulterior administrării probatoriului;
3. să obligați pârâtul la plata echivalentului în lei a sumei de 100.000 euro, cu titlu de despăgubiri, pentru prejudiciul moral suferit de către subsemnatul ca urmare a măsurilor comuniste de represiune îndreptate împotriva părinților mei";.
În motivele de fapt ale cererii introductive, reclamantul arată că atât părinții săi, cât și el personal, a fost supus unor măsuri abuzive ale regimului comunist, datorită refuzului tatălui său de a activa în Partidul Comunist. Mai mult decât atât, refuzul de orientare politică comunistă al mamei sale a fost sancționat cu demiterea din postul de cercetător, șicanele și controalele nejustificate vizând practic întreaga familie. Reclamantul susține că tatăl său a fost anchetat, că a fost arestat pentru un timp de 10 -
14 zile, fiind maltratat sub acuzația de colaborare cu M. L..
Prima instanță a apreciat, în raport cu dispozițiile L. nr. 2., exclusiv solicitarea reclamantului având ca obiect constatarea caracterului politic al confiscării unor bunuri cu importanță economică și afectivă.
Din această perspectivă, sunt corecte concluziile primei instanțe în sensul că prin actul normativ evocat nu s-a reglementat posibilitatea de a se solicita constatarea caracterului politic al măsurii confiscării dispuse în perioada de referință a legii, pentru bunurile imobile și mobile trecute în mod abuziv în proprietatea statului prin confiscare existând alte legi speciale reparatorii.
Instanța a respins însă acțiunea reclamantului în integralitatea sa, ca inadmisibilă, fără a cerceta și celelalte capete de cerere expres formulate și susținute prin motivele de fapt ale cererii introductive, referitoare la pretinsa luare a unor măsuri administrative față de părinții reclamantului și față de el însuși, măsuri cu caracter politic, pentru săvârșirea unor fapte prin care s-a urmărit unul dintre scopurile prevăzute la art. 2 alin. 1 din O.U.G. nr.
214/1999. Apărea necesar a se verifica dacă măsurile invocate de reclamant în cuprinsul cererii introductive au sau nu un caracter politic, din perspectiva dispozițiilor art. 4 alin. 2 al L. nr. 2..
Mai mult decât atât, prima instanță a omis a se pronunța, consecutiv cererii de constatare a caracterului politic al unor măsuri administrative, cu privire la solicitarea reclamantului de a-i fi plătită o sumă pentru prejudiciul moral suportat.
Așa fiind, instanța va admite în parte recursul reclamantului și va casa hotărârea primei instanței cu trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru ca aceasta să se pronunțe asupra tuturor capetelor de cerere cu soluționarea cărora a fost învestită.
Văzând și dispozițiile art. 312 alin. 31C.pr.civ., PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. D E C I D E Admite în parte recursul declarat de reclamantul B. N. împotriva sentinței civile nr. 43 din (...) a T. C. pronunțată în dosar nr. (...) pe care o casează în ceea ce privește petitul având ca obiect prejudiciul moral și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Cluj în aceste limite. Menține restul dispozițiilor sentinței. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE JUDECĂTORI V. M. D.-L. B. A. C. GREFIER S.-D. G. Red.DB/dact.MS 3 ex. Jud.fond: E.L.
| ← Decizia civilă nr. 2605/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 402/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
