Decizia civilă nr. 3529/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...) Cod operator 8428
D. CIVILĂ NR. 3529/R/2012
Ședința publică din 07 septembrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A.-A. P.
JUDECĂTORI: C.-M. CONȚ
I.-D. C.
GREFIER : A.-A. M.
P. de pe lângă C. de A. C., reprezentat prin procuror: A. S.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul S. R., PRIN MINISTERUL
FINANȚELOR PUBLICE, R. PRIN D. A J. C., împotriva sentinței civile nr. 302 din
29 martie 2012 a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe reclamanții intimați B. T. și C. M. D., având ca obiect despăgubiri în baza L. nr. 2..
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C., doamna procuror A. S., lipsă fiind reprezentantul pârâtului recurent și reclamanții intimați personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care C. lasă cauza la a doua strigare, pentru a da reprezentantului pârâtului recurent și reclamanților intimați posibilitatea de a se prezenta la dezbateri.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C., doamna procuror A. S., lipsă fiind reprezentantul pârâtului recurent și reclamanții intimați personal.
C. constată că pârâtul S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat prin D. a jud. C. a declarat apel împotriva sentinței civile nr. 302/(...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), care a fost introdus în termen legal și a fost comunicat părților adverse, iar prezenta cale de atac este scutită de taxă judiciară de timbru și de timbru judiciar în baza art. 5 alin. 3 din L. nr. 2. și art. 15 lit. f din L. nr. 146/1997.
De asemenea, C. constată că la data de (...), pârâtul recurent a înregistrat la dosar ". de apel";, prin care solicită și judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art. 242 alin. 2 C.pr.civ., iar la data de (...), domnul avocat I. C. V. a depus la dosar o cerere pentru studierea motivelor de apel, precum și împuternicirea avocațială, care atestă împrejurarea că reclamanții intimați B. T. și C. M. D. l-au împuternicit pentru a-i asista și reprezenta în fața Curții de A. C., în dosarul nr.
(...), astfel încât, se prezumă că acesta a luat cunoștință de motivele de apel.
Totodată, C. constată că la data de (...), reclamanții intimați, prin intermediul domnului avocat I. C.-V., au înregistrat la dosar o cerere de recalificare a căii de atac declarată de pârâtul S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat prin D. a jud. C., din apel în recurs, cerere la care au anexat și practică judiciară, respectiv D. civilă nr. 2041/(...) a Î.C.C.J.
Instanța pune în discuția reprezentantei P.ui de pe lângă C. de A. C. cererea formulată de reclamanții intimați privind recalificarea căii de atac declarată de pârâtul S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat prin D. a jud. C., din apel în recurs.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. solicită recalificarea căii de atac declarată de către pârâtul S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat prin D. a jud. C., din apel în recurs, având în vedere că acțiunea formulată de reclamanții B. T. și C. M. D. a fost înregistrată la Tribunalul Cluj în data de (...), după intrarea în vigoare a L. nr. 2., iar potrivit art. XIII pct. 1 din L. nr. 2. în litigiile întemeiate pe L. nr. 2. există o singură cale de atac, aceea a recursului.
În urma deliberării, C., în temeiul art. XIII pct. 1 din L. nr. 2., prin care s-a introdus alin. 6 al art. 4 din L. nr. 2., recalifică calea de atac promovată de către pârâtul S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat prin D. a jud. C., din apel în recurs.
Având în vedere că pârâtul S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat prin D. a jud. C. a depus la dosar motivele de apel doar în data de (...), iar hotărârea atacată a fost comunicată pârâtului la data de (...), așa cum rezultă din dovada de comunicare a hotărârii, care se află la f. 167 din dosarul instanței de fond, respectiv după termenul legal de 15 zile de la data comunicării hotărârii, C. invocă și pune în discuție nulitatea recursului declarat de pârât.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. arată că motivele de apel au fost depuse la dosar peste termenul legal de 15 zile de la data comunicării hotărârii, motiv pentru care, solicită admiterea excepției nulității recursului.
C. reține cauza în pronunțare asupra excepției nulității recursului.
După închiderea dezbaterilor, s-a prezentat în sala de judecată reprezentantul reclamanților intimați, domnul avocat I. C.-V.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 302 din 29 martie 2012 pronunțată de Tribunalul
Cluj s-a respins excepția prescripției dreptului la acțiune.
S-a admis acțiunea formulată de reclamanții B. T. și C. M. D., împotriva pârâtului S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - D. G. A F. P. C., și, în consecință:
S-a constatat caracterul politic al execuției prin împușcare a antecesorului reclamanților, defunctul MĂHĂLEAN I., la data de (...), în localitatea S., jud. C., de către organele fostei Securități.
Pârâtul a fost obligat să achite reclamanților suma de 200.000 lei, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit ca urmare a măsurii descrise mai sus.
Pârâtul a fost obligat să achite reclamanților suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că Măhălean
I., zis a „Puiuțului";, tatăl reclamantei B. T. și bunicul reclamantului C. M. D., a fost primar în S. înainte de cel de-al doilea război mondial, perioadă în care la guvernare se afla Partidul Național Liberal al cărui membru era.
După ce au fost capturați, cei doi au fost duși la marginea pădurii de la dealul U., unde au fost executați prin împușcare cu mitraliera. Măhălean I. a fost împușcat în omoplat, astfel încât decesul nu a intervenit imediat ci după multe ore de suferințe, aspect confirmat și de B. C., un verișor al acestuia.
Crima a fost înfăptuită în noaptea de 5 spre 6 octombrie 1949, cadavrele fiind îngropate a doua zi pe locul execuției, într-o groapă comună, fără sicrie, fiind acoperiți doar cu o pătură, apoi aruncat pământ.
S-a reținut că măsura execuției prin împușcare poate fi încadrată în noțiunea de „. măsuri administrative"; la care se referă art.4 alin.(2) din L. 2..
Consideră că nu ar fi echitabil ca o persoană căreia i s-a aplicat sancțiunea cea mai drastică în lipsa unei hotărâri de condamnare la pedeapsa cu moartea, să nu beneficieze de dispozițiile L. 2., în timp ce alte persoane ce au suferit pedepse mai blânde să fie destinatari ai acestui act normativ, apreciind că o interpretare contrară ar crea o discriminare fără o justificare obiectivă și rezonabilă.
În ceea ce privește caracterul politic al măsurii dispuse, reclamanții au invocat dispozițiile art.1 alin.3 din L. nr.2., în condițiile în care execuția a avut loc în scopul destrămării organizației „Garda Albă"; care se împotrivea regimului comunist și din care făcea parte și antecesorul lor.
În ceea ce privește caracterul politic al măsurii dispuse, reclamanții au invocat dispozițiile art.1 alin.3 din L. nr.2., în condițiile în care execuția a avut loc în scopul destrămării organizației „Garda Albă"; care se împotrivea regimului comunist și din care făcea parte și antecesorul lor.
Referitor la despăgubirile solicitate, instanța a reținut că dispozițiile art. 998, 999 cod civil au caracter de principiu, fiind concepute în termeni generali, însă permit interpretarea extensivă, aptă a realiza prejudiciul produs persoanei victimă a unei astfel de măsuri.
Totodată, așa cum s-a reținut și în jurisprudența Inaltei Curți de C. și
Justiție, cuantumul daunelor morale se stabilește, prin apreciere, urmare aplicării de către instanța de judecată a criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de cel în cauză în plan fizic și psihic, importanța valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situația familială, profesională și socială. De asemenea, în cuantificarea prejudiciului moral, aceste criterii sunt subordonate condiției aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs victimei erorii judiciare.
În speță, în lumina dispozițiilor art.998-1000 C.civ., instanța a considerat că reclamanții sunt îndreptățiți la repararea prejudiciului moral suferit ca urmare a execuției prin împușcare a antecesorului lor, fiind evident vorba despre o faptă ilicită săvârșită de reprezentanții statului prin care s-a adus atingere dreptului fundamental la viață și prin care rudelor defunctului Măhălean I. li s-a produs o suferință majoră.
De asemenea, instanța a reținut că prin măsura execuției prin împușcare a antecesorului lor, reclamanților li s-a produs un prejudiciu deosebit de grav, ținând cont atât de suferința incomesurabilă produsă de deces, cât și de faptul că tot cursul vieții lor a fost schimbat în mod esențial și negativ. Trebuie ținut cont și de faptul că, din cauza modalității în defunctul Măhălean I. a fost împușcat și îngropat, rudele acestuia au fost imposibilitate de a-i cinsti memoria, în perioada regimului comunist fiindu-le interzisă apropierea de locul execuției și unde se presupunea că a fost îngropat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal pârâtul S. R. prin
Ministerul Finanțelor Publice, recursul fiind nemotivat.
În ședința publică din 7 septembrie 2012, C. a pus în discuție excepția nemotivării recursului în termen legal, invocată din oficiu în temeiul art. 303 alin. (1) coroborat cu art. 306 alin. (1) C.pr.civ.
Asupra acestei excepții, C. reține următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art. 303 C.proc.civ., recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, iar potrivit art. 306 C.proc.civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal.
Față de cele expuse, reținând că sentința a fost comunicată recurentului la data de (...), iar motivele de recurs au fost depuse la data de (...), urmează a constata nulitatea recursului.
Chiar dacă în speță calea de atac a fost greșit indicată de instanță în dispozitivul hotărârii, trebuie constatat că, potrivit principiului legalității, calea de atac este dată de lege, mai precis de art. XII pct. 1 din L. nr. 2., prin urmare nu se poate susține o altă cale de atac decât recursul, mai ales având în vedere că suntem în 2012 iar recursul este cale de atac în această materie încă din 2010, de la data L. nr. 2..
Nu se poate susține că apelul este calea de atac, pentru că pretențiile reclamanților nu au fost întemeiate doar pe dispozițiile art. 998 și urm. Cod civil ci și pe cele ale L. nr. 2., după cum reiese din precizarea de acțiune a temeiului de drept pentru capătul de cerere ce privește daunele morale (fila 23 dosar fond). Chiar și în ipoteza în care capătul de cerere pentru daune morale ar fi întemeiat doar pe dreptul comun trebuie sesizat că pentru o sentință calea de atac este unitară și are în vedere că acțiunea se sprijină în capătul principal de cerere pe L. nr. 2. iar capătul de cerere de daune morale este accesoriu.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E :
Constată nul recursul declarat de pârâtul S. R. prin MINISTERUL
FINANȚELOR PUBLICE prin D. C. împotriva sentinței civile nr. 302 din 29 martie
2012 a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 07 septembrie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. A. P. C.-M. CONȚ I. D. C.
GREFIER A. A. M.
Red.IDC/(...) Dact.SzM/2ex.
| ← Decizia civilă nr. 3530/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 1407/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
