Decizia civilă nr. 4386/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. (...)
D. CIVLĂ NR. 4386/R/2012
Ședința publică din data de 31 octombrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:
A.-T. N.
JUDECĂTORI:
M.-C. V.
A. C.
GREFIER:
M.-L. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții B. I. și B. M., împotriva deciziei civile nr. 3. din 26 iunie 2012, pronunțată de Tribunalul
Cluj, în dosar nr. (...), privind și pe pârâții C. C., K. Z. și C. B. PRIN P., având ca obiect obligația de a face.
Se constată că la data de 19 octombrie 2012, reclamanții-recurenți au depus la dosar, prin registratura instanței, concluzii scrise.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de
17 octombrie 2012, când părțile prezente au pus concluzii care au fostconsemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1421 pronunțata la data de (...) in dosar nr. (...) al J. C.-N. s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a pârâților reclamanți C. C. și K. Z. invocată de reclamanții pârâți B. I. și B. M., ca neîntemeiată, s-a respins excepția prescripției dreptului la acțiunea în rectificare invocată de reclamanții-pârâți B. I. și B. M., ca neîntemeiată și a fost admisă acțiunea precizată formulată de pârâții-reclamanți C. C. și K. Z. în contradictoriu cu pârâții reclamanți B. I. și B. M. și cu pârâta C. B. PRIN P., dispunându-se rectificarea C. F. nr. 50524 B., nr. cad. 2007, în sensul că se va înscrie dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în această carte funciară, în favoarea Comunei B. a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților-pârâți B. I. și B. M. invocată de pârâtul C. C. a fost respinsă acțiunea precizată formulată de reclamanții B. I. și B. M. în contradictoriu cu pârâții-reclamanți C. C. și K. Z., ca fiind formulată de persoane fără calitate procesuală activă.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanții-pârâți B. I. ȘI B. M. au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1512 mp la (...), fiind înscris în CF 1672 B. cu titlu de drept de partaj și cumpărare.
Prin D. 2. o parte din terenul înscris în CF 1672 B. , top. 44, a fost expropriat, fiind trecut în proprietatea statului în vederea realizării de blocuri de locuințe.
Reclamanții pârâți au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului înscris în CF 1672 B., pentru suprafața de 531 mp fiind emis T.P: nr. (...).
Cu privire la suprafața de 991 mp, reclamanții-pârâți au formulat plângere împotriva refuzului Comisiei Locale de restituire a acestei suprafețe, astfel că prin sentința civilă nr. 5. pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr. 6. s-a stabilit că suprafața de 991 mp (diferența dintre suprafața de 1512 mp inițial înscrisă în CF 1672 B. și suprafața de
531 mp asupra căreia s-a reconstituit dreptul de proprietate prin TP (...)) a fost expropriată în temeiul D.ui nr. 2., pe această suprafață fiind construite în prezent blocuri de locuințe.
Prin D. civilă nr. 1360/R/(...) pronunțată de Tribunalul Cluj în soluționarea recursului împotriva sentinței civile nr. 5. în s-a mai reținut că, „astfel cum recunosc și recurenții - B. I. și B. M. - terenul în suprafață de 991 mp a făcut obiectul D.ui de expropriere nr. 2., în prezent fiind construite pe acest teren blocuri, iar suprafața neafectată de construcții face parte din spațiul aferent pentru normala folosință a acestora";.
Ulterior, prin actul de dezlipire autentificat sub nr. 1174/(...), reclamanții-pârâți B. au solicitat diminuarea suprafeței de 1512 mp înscrisă în CF 1672 BAciu, nr. top. 44, la suprafața de 703 mp rezultată în urma măsurătorilor, apoi dezlipirea imobilului în suprafață de 703 mp în trei imobile de sine stătătoare, printre care și imobilul teren în suprafață de 173 mp căruia urma a-i fi atribuit numărul cadastral 2007 și care a fost apoi înscris într-un nou CF cu nr. 50524 B.
Astfel cum rezultă și din cuprinsul raportului de expertiză tehnic în specialitatea topografie întocmit de exp. P. S., imobilul în suprafață de 1512 mp înscris în CF 1672 Bacu a făcut parțial obiect al D.ui de expropriere nr.
2..
De asemenea, s-a constatat în cuprinsul raportului de expertiză tehnică faptul că pe lotul cu nr. cad. 2007 în suprafață de 173 mp se remarcă a fi edificate garajul nr. 1 de pârâtul-reclamant C. C., cu suprafața de 21 mp, și garajul nr. 2, în suprafață de aprox. 26 mp edificat de pârâtul- reclamant K. Z., acesta din urmă ocupând o suprafață de aprox. 18 mp di imobilul cu nr. cadastral 2007. Garajele au fost edificate de pârâții- reclamanți pe terenul care face obiect al contractelor de închiriere încheiate cu Primăria Comunei B., în baza unor autorizații de construire emise de aceeași autoritate publică locală.
Instanța a reținut incidența în cauză a efectului pozitiv al puterii de lucru judecat.
Asupra excepției lipsei calității procesuale active a pârâților-reclamanți
K. Z. și C. C. în acțiunea având ca obiect rectificare de carte funciară, instanța a reținut că potrivit art. 89 alin. 2 din Ordinul 633/2006, rectificarea unei înscrieri în cartea funciară poate fi cerută de orice persoană interesată, prin persoană interesată înțelegându-se acea persoană care a avut sau are un drept referitor la imobilul înscris în cartea funciară, drept care a fost lezat prin înscrierile anterioare.
Raportat la textul legal menționat, instanța a constatat că pârâții- reclamanți justifică un interes prin aceea că sunt beneficiarii unor contracte de închiriere având ca obiect imobilul înscris în CF 50524 B., cad. 2007, având un drept de folosință asupra imobilului asupra căruia se află amplasate garaje proprietatea privată a pârâților-reclamanți, în alte cuvinte au un drept cu privire la imobil.
Asupra excepției prescripției dreptului la acțiune având ca obiect rectificare de carte funciară invocată de reclamanții-pârâți B., excepție unită cu fondul, instanța a reținut incidența art. 26 din D. 115/1938.
Față de concluziile raportului de expertiză și având în vedere efectul pozitiv al autorității de lucru judecat al sentinței civile nr. 5. pronunțată de
Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr. 6. irevocabilă prin respingerea recursului soluționat prin decizia D. civilă nr. 1360/R/(...) pronunțată de
Tribunalul Cluj, instanța a reținut că suprafața de 173 mp teren în prezent înscrisă în CF nr. 50524 B. face parte din suprafața de 991 mp care a făcut obiectul exproprierii prin D. nr. 2. (devenind proprietate publică) și cu privire la care s-a constatat în mod irevocabil imposibilitatea restituirii în natură către reclamanții-pârâți B. I. și B. M.
Întrucât suprafața de 173 mp a făcut obiectul exproprierii, dreptul de proprietate publică al statului asupra acestei suprafețe de teren a fost dobândit fără înscrierea în cartea funciară, în speță CF 1672 B. De asemenea, potrivit art. 11 din Legea 213/1998, bunurile din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile, astfel încât acțiunea de fond având ca obiect astfel de bunuri este imprescriptibilă. Raportat la dispozițiile art. 36 din D. 115/1938, care stabilește că acțiunea în rectificarea, sub rezerva prescripției acțiunii de fond, va fi imprescriptibilă, instanța a reținut că în cauză acțiunea în rectificare promovată de pârâții reclamanți K. și C. este imprescriptibilă, astfel că a respins ca neîntemeiată excepția prescripției dreptului la acțiunea în rectificare invocată de reclamanții-pârâți B.
De asemenea, în lumina acelorași considerente, instanța a reținut că prin efectul exproprierii, terenul în suprafață de 173 mp în prezent înscris în CF 50524 B., cad. 2007 a devenit proprietate publică a Comunei B., astfel cum aceasta din urmă a admis prin întâmpinare, iar reclamanții-pârâți B. I. și B. M. au pierdut calitatea de proprietari ai aceluiași imobil, chiar dacă în fapt aceștia au continuat să ocupe o parte din terenul expropriat prin D. 2.. Situația de fapt și de drept a fost definitiv și irevocabil tranșată prin sentința civilă nr. 5. pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr. 6. irevocabilă prin respingerea recursului soluționat prin decizia D. civilă nr.
1360/R/(...) pronunțată de Tribunalul Cluj. F. că noul proprietar a omis să își înscrie dreptul de proprietate nu conduce la pierderea de către acesta a însuți dreptului. Este de necontestat rolul înscrierilor în cartea funciară (efect constitutiv sub vechea reglementare, efect de opozabilitate sub noile reglementări), însă acesta nu poate fi opus reclamanților-pârâți cât timp asupra dreptului lor în mod direct s-au produs efectele exproprierii.
Reclamanții au susținut că dețin un bun în sensul art. 1 Protocolului
1 din C. E. a D. O.. Cu toate acestea, instanța a constatat că prin hotărâre judecătorească irevocabilă a fost stabilit dreptul acestora la despăgubiri, constatându-se că terenul în discuție nu poate fi restituit în natură. Prin urmare, conform jurisprudenței C.i EDO în materie, reclamanții nu au niciosperanță legitimă cu privire la imobilul în suprafață de 173 mp, dreptul lor de proprietate asupra terenului în materialitatea sa nefiind recunoscut în nici unul din modurile prevăzute de lege, prin urmare nu au un bun în sensul Convenției. A.ora li s-a recunoscut, într-adevăr, dreptul la despăgubiri, despăgubiri cu privire la care aceștia nu și-au exprimat dreptul de opțiune.
Asupra excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților-pârâți invocată de pârâtul C. C., instanța a reținut următoarele: calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat, precum și între persoana pârâtului și cel care este subiect pasiv în raportul dedus judecății.
Prin acțiunea formulată, reclamanții-pârâți B. I. și B. M. au solicitat obligarea pârâților C. și K. la predarea posesiei asupra garajelor în favoarea reclamanților, întemeindu-se pe calitatea lor de proprietari tabulari ai imobilului în suprafață de 173 mp înscris în CF 50524 B. Ca urmare a admiterii acțiunii precizate formulate de pârâții-reclamanți C. C. și K. Z. în contradictoriu cu pârâții reclamanți și cu pârâta C. B. și a dispozițiilor de rectificare a C. F. nr. 50524 B., nr. cad. 2007, în de a se înscrie dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în această carte funciară, în favoarea Comunei B., instanța constată că reclamanții-pârâți nu mai dețin calitatea de proprietari tabulari ai suprafeței de teren de 173 mp înscris în CF 50524
B., cad. 2007. În consecință, aceștia nu justifică nici calitatea de a cerere predarea garajelor proprietatea pârâților-reclamanți, motiv pentru care instanva va admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților- pârâți B. I. și B. M.
Prin decizia civilă nr. 337/(...) a T.ui C. a fost respins ca nefondatapelul declarat de reclamanții B. I. si B. M. impotriva Sentintei civile nr. 1. pronuntata la data de (...) in dosar nr. (...) al J. C.-N., care a fost pastrată in intregime.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut următoarele: Asupra imobilului înscris în CF 1672 B., nr. top 44, apelanții au înscris dreptul de proprietate.
Din analiza decretului de expropriere nr. 296/(...) rezultă că terenul descris mai sus a făcut obiectul exproprierii. În posesia apelanților a rămas doar suprafața de 567 m.p., diferența până la 1512 mp fiind expropriată.
Pe cale de consecință, apărarea apelanților că terenul a fost preluat fără existența unui decret de expropriere este neîntemeiată.
În temeiul Legii 18/1991 s-a reconstituit reclamanților apelanți dreptul de proprietate asupra unui teren 531 m.p. conform TP (...).
Plângerea împotriva hotărârii comisiei de fond funciar prin care s-a respins solicitarea apelanților de restituire în natură a terenului de 991 m.p. expropriat, a fost respinsă prin sentința civilă nr. 5. pronunțată de
Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul civil 6., rămasă irevocabilă prin respingerea recursului, prin D. civilă 1..
Prin hotărârea sus amintită s-a consemnat și stabilit îndreptățirea apelanților la acordarea de despăgubiri, plecând de la faptul că terenul nu este liber, fiind ocupat de construcții.
Ca atare, nici critica privitoare la lipsa unei despăgubiri pentru acest teren, nu poate fi primită.
În urma declarației notariale date de reclamanți, imobilul cu nr. top
44 din CF 1672 B. s-a dezmembrat, iar parcela cu nr. cadastral 2007 s-a transcris în CF 50524 B.
Din însăși lucrarea tehnică întocmită de expert autorizat în vederea realizării lucrări de dezmembrare, rezultă că lotul cu nr. 3, căruia i s-a acordat nr. cadastral 2007 este separat de restul terenurilor aparținând apelanților, printr-o alee, fiind înconjurată pe celelalte părți de stradă.
Aceasta denotă că terenul într-adevăr a făcut obiectul exproprierii, situație care rezultă și din anexa la decretul de expropriere sus menționat.
În aceste condiții, instanța de fond în mod corect a analizat excepția lipsei calității procesuale ale părților și a dat eficiență art.26 din D.
115/1938. Aspecte legate de exproprierea acestui teren, au fost cuprinse și în poziția procesuală a părților, precum și în decizia pronunțată în dosarul
(...).
Fiind dovedit dreptul de proprietate al unității administrative, dar fără a fi realizate formele de publicitate imobiliară, cererea reconvențională formulată apare ca o veritabilă acțiune oblică, plecând de la interesul reclamanților reconvenționali născut în legătură cu drepturile exercitate de ei asupra garajelor edificate pe terenul în litigiu.
Chiar dacă nu a fost întemeiată pe aceste considerente, în mod evident motivele de fapt invocate în susținerea cererii dovedesc această susținere.
În condițiile dovedirii dreptului de proprietate al comunei B., fiind evident că bunul ca urmare a exproprierii intervenite în anul 1986 aparține acesteia, acțiunea în rectificare este admisibilă și nu este prescrisă, întrucât așa cum s-a reținut și de către instanța de fond, sunt incidente disp. art36 din D. Lege 115/1938.
Soarta acțiunii în rectificare, urmărește soarta prescripției acțiunii de fond, acțiunea la dispoziția comunei B. pentru apărarea dreptului său, fiind una imprescriptibilă.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs în termen legal reclamanții,solicitând modificarea în sensul admiterii apelului și schimbării sentinței în sensul admiterii acțiunii reclamanților și respingerii acțiunii formulată de reclamanții C. C. și K. Z., cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului reclamanții au arătat că hotărârea instanței de apel încalcă dispozițiile art. 480 C civil, art. 44 alin. 1, 3 din Constituție, art. 1 din Protocolul nr. 1 al C.E.D.O. și art. 37 alin. 2 din D. nr. 115/1938.
Astfel, reclamanții au arătat că terenul în suprafață de 1512 mp din care face parte și suprafața de 173 mp nu a fost preluată de către S. Român cu titlu valabil și nu există vreo dispoziție care să reglementeze la acel moment dreptul de despăgubire al reclamanților.
D. de expropriere a fost emis la data de (...), în condițiile în care S.
Român a preluat încă din anul 1983 aproximativ 900 mp din grădina proprietatea reclamanților. În aceste condiții, nu a existat un decret de expropriere la data preluării efective a terenului de către stat, astfel încât reclamanții nu au pierdut niciodată dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1512 mp.
Din perspectiva legislației și jurisprudenței C.E.D.O., reclamanții dețin un bun în sensul art. 1 din Protocolul nr.1, astfel încât rectificarea cărții funciare în sensul înscrierii dreptului de proprietate asupra terenului înfavoarea Comunei B. reprezintă o privare a reclamanților de bunul lor și o ingerință în dreptul de proprietate al acestora.
Hotărârea instanței de apel nu cuprinde motivele pentru care acțiunea reclamanților a fost apreciată ca nefondată, invocându-se doar sentința civilă nr. 5. a J. C.-N., irevocabilă, prin care s-a respins solicitarea reclamanților de restituire în natură a terenului în suprafață de 991 mp.
În acea hotărâre însă instanța nu a reținut că reclamanții nu ar fi îndreptățiți să revendice terenul, ci faptul că terenul nu este liber.
Or, potrivit raportului de expertiză efectuat în prezenta cauză, reiese că terenul este ocupat doar de două garaje demontabile.
Prin sentința civilă nr. 5. a J. C.-N., s-a respins cererea de restituire a terenului în natură, fără a se dispune acordarea de despăgubiri, iar reclamanții nu au primit nicio despăgubire pentru teren.
Nelegal s-a reținut de către instanța de apel că lotul în suprafață de
173 mp este separat de restul terenurilor, proprietatea recurenților.
Această suprafață reprezintă parcela care a rezultat în urma dezmembrării suprafeței de 1512 mp, asupra căreia recurenții au fost intabulați din anul 1974.
În mod nelegal instanța de apel a statuat că terenul în suprafață de
173 mp a devenit proprietatea publică a comunei B. A. regim juridic nu poate fi prezumat, proprietatea publică este consacrată expres prin acte normative speciale, ceea ce nu este cazul în prezentul dosar.
Prin decizia nr. 2. a Î. C. de C. și Justiție, s-a statuat că este obligatorie existența procedurii de trecere a terenurilor din domeniul public în domeniul privat, numai prin hotărâre a G., decizie care se aplică prin analogie și în prezentul dosar.
Referitor la acțiunea reclamanților C. C. și K. Z., instanța de apel a reținut că dreptul de proprietate al comunei B. a fost dovedit, astfel încât acțiunea în rectificare este admisibilă și nu este prescrisă.
Din conținutul CF nr. 1672 B. nr. top 44 și CF nr. 50524 B. nr. cad.
2007, reiese că reclamanții B. au avut întotdeauna calitatea de proprietari tabulari ai imobilului în litigiu.
Prin urmare, reclamanții C. C. și K. Z., neavând calitatea de proprietari, nu se încadrează în categoria persoanelor interesate și nu justifică legitimarea procesuală activă în a solicita înscrierea în CF a dreptului de proprietate în favoarea comunei B.
Referitor la excepția prescripției dreptului la acțiune a acelorași reclamanți, recurenții apreciază că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 37 alin. 2 din D.-lege nr. 115/1938, întrucât suprafața de 173 mp nu este proprietatea publică a statului și nu face parte din domeniul public, acțiunea reclamanților fiind prescrisă.
Prin întâmpinarea formulată (f.15-17), reclamanții C. C. și K. Z. au solicitat respingerea recursului și obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată, arătând în esență că în mod corect instanța de apel a reținut că terenul în litigiu a fost expropriat, că suprafața de 173 mp aparține comunei B., că recurenților li s-a stabilit dreptul la despăgubiri pentru acest teren, constatându-se printr-o hotărâre judecătorească faptul că terenul nu poate fi restituit în natură.
Intimații se încadrează în categoria persoanelor interesate întrucât dețin contracte de închiriere pentru suprafața de 39 mp, pe care se aflăedificate garajele proprietatea lor, pentru care s-au emis autorizații de construire.
În ce privește excepția prescripției acțiuni în rectificare CF, în mod corect s-a reținut caracterul imprescriptibil, potrivit art. 26 din D. - lege nr. 115/1938.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acesta este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Referitor la încălcarea art. 480 C. civil, art. 44 alin. 1 și 3 din
Constituția României și art. 1 din Protocolul nr. 1 la C. E. a D. O., invocate de către recurenți, curtea constată că acestea nu sunt incidente.
Cu privire la suprafața de 991 mp, evidențiat în CF 1672 B., nr. top
44, suprafață în care se include și cea de 173 mp, având nr. cad. 2007, s-a statuat în mod irevocabil prin sentința civilă nr. 5034/(...) a J. C.-N., în sensul că a fost respinsă plângerea formulată de recurenții B. I. și B. M., împotriva hotărârii nr. 98/2006 a Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
Prin această hotărâre, a fost respinsă contestația recurenților împotriva modului în care le-a fost soluționată cererea de restituire a terenului în suprafață de 991 mp.: în sensul includerii acestora în anexa de despăgubiri.
Prin urmare, există o hotărâre irevocabilă prin care s-a statuat că hotărârea de includere a reclamanților în anexa de despăgubiri pentru suprafața de 991 mp teren, este legală, reclamanții fiind îndreptățiți să beneficieze de despăgubiri pentru acest teren.
Includerea suprafeței de 173 mp teren în suprafața mai mare de 991 mp teren rezultă din raportul de expertiză topografică efectuat în fața primei instanțe în care se arată că imobilul cu nr. cad. 2007, a cărei suprafață este de 173 mp, a luat ființă din CF nr. 50425 B., provenită din conversia pe hârtie a CF 1672 B., nr. top 44.
Imobilul a făcut parțial obiectul exproprierii, în baza D.ui nr. 2., iar parțial obiectul unei exproprieri faptice împrejurare ce rezultă din faptul că pe terenul în litigiu sunt edificate construcții.
Corect au reținut instanțele de fond incidența art. 26 din D. - lege nr.
115/1938, în sensul că asupra întregii suprafețe de 991 mp, în care este inclusă și cea de 173 mp, statul a dobândit dreptul real de proprietate prin expropriere, situație în care înscrierea dreptului în CF nu se mai impunea.
Prin urmare, motivele vizând nelegalitatea hotărârii derivând din încălcarea dreptului de proprietate al recurenților nu sunt întemeiate, întrucât imobilul în litigiu a făcut obiectul unei exproprieri, parțial prin titlu și parțial faptică, este în prezent ocupat de construcții, iar reclamanților li s- a stabilit în mod irevocabil că sunt îndreptățiți să beneficieze de despăgubiri.
În ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune, curtea constată că aceasta a fost corect soluționată.
În urma exproprierii, terenul a devenit proprietate publică, încă de la data preluării, astfel încât în mod corect s-a reținut de către instanțele de fond incidența art. 36 din D. - lege nr. 115/1938.
Referirile recurenților la cele statuate prin D. nr. 2. a Î. C. de C. și
Justiție nu sunt incidente în cauză, întrucât, pe de o parte, acestea privescprocedura de trecere a terenurilor din domeniul public în domeniul privat numai prin hotărâre G., or, în speță, este o situație inversă - terenul a trecut din domeniul privat în domeniul public, prin procedura exproprierii. Statuările instanței supreme nu pot fi aplicate prin analogie, iar în speță, exproprierea s-a operat anterior anului 1990, puterea executivă fiind exercitată în acea perioadă de alte organe.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., recursul va fi respins ca nefondat.
În temeiul art. 274 alin. 1 Cod proc.civ., recurenții vor fi obligați să plătească intimaților C. C. și K. Z. suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocat (f. 20).
PENTRU A.E M.IVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții B. I. și B. M. împotriva deciziei civile nr.337 din 26 iunie 2012 a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Obligă recurenții să plătească intimaților C. C. și K. Z. suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 22 octombrie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER A.-T. N. M. C. V. A. C. M. L. T.
Red. MV dact. GC
2 ex/(...)
Jud. apel: C.A.C., D.Tatu
| ← Decizia civilă nr. 803/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 396/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
