Decizia civilă nr. 3593/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 3593/R/2012
Ședința publică din data de 12 septembrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:
T. D. - președintele Secției I-a civilă
J.ECĂTORI:
A.-T. N.
M.-C. V.
G.:
M.-L. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta F. V. împotriva deciziei civile nr. 9. din 5 aprilie 2012, pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosar nr. (...), privind și pe reclamanții P. A. și P. M., având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentanta pârâtei-recurente F. V., avocat P. E., și reprezentantul reclamanților- intimați P. A. și P. M., avocat A. Ș.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 5 septembrie 2012, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A,
Prin sentința civilă nr. 564 din 11 octombrie 2011 a J.ecătoriei T. L., s-a respins acțiunea civilă intentată de reclamanții P. R.-A. și P. M., în contradictoriu cu pârâta F. V., ca neîntemeiată.
Au fost obligați reclamanții P. R.-A. și P. M. să îi plătească pârâtei
F. V. cheltuieli de judecată în sumă de 1.850 lei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1110/(...), reclamanții P. R.- A. și P. M. au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 316 mp înscris în CF nr. 50220 T. L., nr. cadastral 50220.
Vânzătoarea U. M. și-a intabulat dreptul de proprietate asupra terenului, în baza titlului de proprietate nr. 4. din (...).
Proprietara terenului învecinat în suprafață de 600 mp, pârâta F. V., l-a cumpărat de la numita Sas R. în baza contractului de vânzare- cumpărare și a schiței de dezmembrare a imobilului înscris în CF nr.
1976 T. L., nr. top 78/19/1/1/a/2/20/1.
Atât terenul deținut de reclamanți, cât și terenul deținut de pârâta F. V., au aparținut numitei Sas R., care au înstrăinat suprafața de teren asupra căreia numita U. M. a dobândit drept de proprietate.
U., în anul 2004, numita Sas R. a înstrăinat suprafața de 600 mp terencătre pârâta F. V., astfel că terenul deținut de U. M. nu s-a mai învecinat cu terenul deținut de Sas R., ci doar cu parcela de teren în suprafață de 600 mp, proprietatea pârâtei F. V.
Potrivit mențiunilor din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1110/(...), cumpărătorul P. R.-A. a luat cunoștință de situația de fapt a imobilului stăpânit de vânzătoare.
Din declarațiile martorilor audiați, a rezultat că la momentul încheierii convenției, terenul deținut de vânzătoarea U. M. și terenul deținut de pârâta F. V. erau clar delimitate printr-un gard înalt de beton, situație care persistă și în prezent. Vânzătoarea U. M. este cea care a fost de acord cu stabilirea limitelor terenului său în acest fel, înainte de construirea gardului din beton de către pârâtă în anii 2004-
2005.
Din raportul de expertiză efectuat în cauză de expertul V. I., a reieșit că documentația cadastrală vizată sub nr. 2993/(...) pentru intabularea titlului de proprietate nr. 4. din data de (...) emis pe numele vânzătoarei U. M., nu a fost corect întocmită din punct de vedere al măsurătorilor; că deși în fapt U. M. a deținut suprafața de 294 mp, iar conform înscrierii în cartea funciară a fost proprietara suprafeței de
316 mp, prin documentația cadastrală nu a fost intabulat și șanțul cu suprafața de 44 mp care a rămas în CF nr. 769 pe vechiul proprietar; concluzia expertului fiind că ar fi necesară mutarea gardului construit de pârâtă, pe un alt aliniament tangent față de construcția cu destinația de casă de locuit, iar parte din anexa gospodărească de pe acest aliniament să fie demolată, fiindcă numai în acest fel reclamanții pot deține suprafața de 316 mp înscris în CF nr. 50220 T. L..
Chiar dacă în contractul de vânzare-cumpărare s-a menționat suprafața de 316 mp teren, în realitate părțile au avut în vedere suprafața efectiv deținută de vânzătoarea U. M., și cu toate că potrivit înscrierii în cartea funciară a fost proprietară și pe o porțiune de 24 mp teren aflat în posesia pârâtei F. V., nu a avut intenția de a transmite către reclamanți această suprafață de teren, ba nici reclamanții la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, nu au avut intenția de a cumpăra și porțiunea de teren aflată în posesia pârâtei F.
V.
În lipsa dovedirii de către reclamanți a titlului de proprietate pentru suprafața de 24 mp teren aflat în posesia pârâtei F. V., acțiunea în revendicare este neîntemeiată.
În consecință, nu a fost admis nici capătul de cerere privind grănițuirea, deoarece terenul reclamanților este clar delimitat prin gardul înalt de beton și nu este necesar a se stabili puncte de reper pentru marcarea limitelor terenului asupra căruia aceștia au un drept de proprietate.
Prin decizia civilă nr. 9. din 5 aprilie 2012 a T.ui M., s-a admis apelul declarat de reclamanții P. R.-A. și P. M. împotriva sentinței civile nr. 564 din (...) a J.ecătoriei T. L., care a fost schimbată în tot, în sensul că s-a admis acțiunea precizată, intentată de reclamanții P. R.- A. și P. M. în contradictoriu cu pârâta F. V. și în consecință, s-a stabilit linia de hotar dintre terenul proprietatea reclamanților situat în T. L., str. L. R. nr. 38 jud. M., în suprafață de 316 mp, înscris în CF nr.
50220 și terenul învecinat proprietatea pârâtei, situat în T. L., str. L. R.nr. 36, jud. M., înscris în CF nr. 2985 T. L., nr. top
78/19/1/1/a/20/1/1, pe aliniamentul punctelor 6-7 din planul de amplasament și delimitare Anexa grafică nr. 2 la raportul de expertiză tehnică efectuat de expertul P. C. G., care face parte integrantă din decizie.
A fost obligată pârâta să lase în deplină proprietate și pașnică folosință suprafața de 24 mp teren materializată de punctele 2-6-7-3 din planul de amplasament și delimitare Anexa grafică nr. 2 la raportul de expertiză tehnică întocmit de expertul P. C.-G.
A fost obligată pârâta să le plătească reclamanților cheltuieli de judecată în sumă de 1.749,5 lei la prima instanță și în sumă de 2.068,5 lei în apel.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că reclamanții P.
R.-A. și P. M. sunt proprietari tabulari asupra unui teren în suprafață de 3. situat în intravilanul localității T. L., str. L. R. nr. 38, învecinat la nord cu X. G., la est cu F. V., iar la sud cu str. L. R..
Acest teren are categoria de folosință curți-construcții, este edificată pe el o casă de locuit și are o suprafață rezultată din măsurători, de 292 mp, înscrisă în CF nr. 50220, nr. cadastral 5020.
E. introdus în cauză a constatat că documentația cadastrală vizată sub nr. 2. pentru intabularea titlului de proprietate nr. 4., nu a fost întocmită corect din punct de vedere al măsurătorilor, existând diferențe între situația din teren și limitele de intabulare a parcelei determinate prin documentația cadastrală.
Pe anexa grafică nr.1, parcela cadastrală 50220 este delimitată de punctele 1-6-7-1 care nu corespunde cu situația din teren, aliniamentul determinat de punctele 6-7 intersectând construcția pârâtei de la nr. 36, care a fost edificată în anul 2005, cu mult înaintea întocmirii documentației cadastrale, prin care nu a fost intabulat
șanțul existent la latura 1-2, care a fost dezmembrat cu nr. top
78/19/1/1/a/2/20/2/2, având suprafața de 44 mp, ce a rămas în CF nr. 769 T. L..
Pârâta F. V. este proprietară asupra unui teren în suprafață de
600 mp situat în intravilanul localității T. L., str. L. R. nr. 36, învecinat la nord cu X. G., la est cu Sas R., la sud cu strada L. R., iar la vest cu P. R., delimitat de punctele 2-4-5-3-2 pe anexa grafică nr. 1, identificat cu nr. top 78/19/1/1/a/2/20/1/1 din CF nr. 2985 T. L.. În urma măsurătorilor între gardurile existente, a rezultat că pârâta folosește suprafața de 624 mp teren, pe care sunt edificate o casă, o anexă gospodărească și un garaj.
Tot din măsurători, a rezultat că reclamanții dețin suprafața de
292 mp, cu 24 mp mai puțin decât cea intabulată, pe când pârâta deține suprafața de 624 mp, cu 24 mp mai mult decât suprafața intabulată.
Terenul în suprafață de 316 mp reconstituit prin titlul de proprietate nr. 4. a fost pus în posesie prin procesul-verbal din (...), tot cu suprafața de 316 mp, iar vecinătățile terenului înscrise în procesul- verbal de punere în posesie, sunt identice cu cele din teren, potrivit expertului P. C. G.
Prima instanță și-a întemeiat soluția în mod greșit pe expertiza extrajudiciară efectuată de topograful B. I. dar neacceptată dereclamanți, și pe declarații de martori extrajudiciare, interpretarea dată de judecătorie contractului autentic de vânzare-cumpărare încheiat între reclamanți și U. M. nu are suport probator și nici justificare din punct de vedere juridic.
Aceasta pentru că reclamanții au dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1110/(...) de notarul public R. A. P., de la vânzătoarea U. M., terenul în suprafață de 316 mp, suprafață cu care acesta figurează în titlul de proprietate nr. 4. și în procesul-verbal din (...).
Pârâta nu a respectat documentația eliberată pentru construirea casei și a gardului despărțitor, deoarece casa trebuia construită la distanța de 2 m față de limita de proprietate dinspre vest cu U. M., însă a fost construită la distanța de + m față de gard; la rândul său, gardul trebuia construit din fundații izolate pentru țevi metalice, elevație de beton, panouri din țeavă pătrată cu plasă de sârmă zincată, dar l-a construit din zidărie de bolțari din beton de 25 cm grosime.
Față de aceste probe, declarațiile notariale extrajudiciare au fost apreciate de tribunal ca fiind subiective, fiind constituite pro causa; cedarea unui teren pentru construirea gardului dintre pârâtă și Sas R. martora, nu este opozabilă reclamanților, nu îndeplinește condițiile unei donații și nu a fost învestită instanța cu stabilirea mejdei dintre pârâtă și martora Sas R.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta F. V., solicitând în principal casarea deciziei civile nr. 9. din 5 aprilie 2012 a T.ui M., cu trimiterea cauzei spre rejudecare pe fond, iar în subsidiar modificarea deciziei recurate și rejudecând, respingerea acțiunii reclamanților, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 554 din (...), a cumpărat de la numita Sas R., terenul în suprafață de 600 mp, situat în T. L., înscris în CF nr. 1976 T. L., nr. top 78/19/1/1/a/20/1/1. La rândul lor, intimații au cumpărat terenul în suprafață de 316 mp situat în T. L., str. L. R. nr. 38, înscris în CF nr. 50220 T. L., nr. cadastral 50220, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1110 din (...), de la numita U. M.
Recurenta F. V. pe lângă suprafața de 600 mp cumpărată de la
Sas R., mai deține 30 mp teren cedat de aceeași Sas R., cu condiția construirii gardului dintre cele două proprietăți, pe cheltuiala recurentei F. V., pe terenul numitei Sas R.
La data cumpărării terenului de către intimați, recurenta avea edificate construcțiile în forma actuală pe teren, finalizate însă din anul
2007. Cu toate acestea, intimații la data de (...) au sesizat Primăria orașului T. L. pentru nerespectarea de către recurentă a autorizației de construire și ulterior au înregistrat acțiunea în justiție.
Din păcate instanța de apel a preluat în totalitate motivele de apel invocate de intimați și a reținut în mod eronat că probele testimoniale au fost constituite pro causa de către recurentă ulterior demarării litigiului, apreciindu-le prin prisma subiectivismului lor, întrucât martora Sas R. ar fi dat cifre extrem de precise cu privire la limitele terenurilor, deși este în vârstă de 76 ani, or măsurătorile au fost efectuate de un topograf, în prezența și a lui Z. A., ginerele numitei
Sas R., a cărei declarație dată în fața instanței, nu a fost analizată de tribunal.
Instanța de apel a reținut că terenul în suprafață de 316 mp înscris în titlul de proprietate nr. 4. a fost pus în posesie conform procesului-verbal din (...), unde a fost înscrisă suprafața de 316 mp, însă nu a avut în vedere că în procesul-verbal s-a reținut că la întocmirea lui, Comisia locală T. L. a ținut seama de adeverința nr. 981 emisă de comuna T. L. la punerea în posesie în urma reconstituirii dreptului de proprietate a terenului în suprafață de 0,3 ha.
Amplasamentul celor două proprietăți este stabilit conform schiței de dezmembrare vizate de O. M. sub nr. 3514 din (...) pentru recurenta F. V. și nu s-a făcut dovada că documentația pentru terenul recurentei F. nu ar fi corect întocmită.
Casa de locuit ce i-a aparținut lui U. M., cumpărată de intimați, are colțul situat pe mejdia dintre cele două proprietăți așa cum rezultă din planul de încadrare în zonă și din declarațiile martorilor, iar intabularea terenului în suprafață de 316 mp cuprins în titlul de proprietate nr. 4. emis pentru numita U. M., s-a realizat în anul 2009.
Instanța de apel nu a avut în vedere că situația din teren nu corespunde cu cea stabilită prin planul de amplasament și delimitare vizat sub nr. 2993/(...) de O. M. pentru U. M., aspect confirmat prin expertiza efectuată de expertul P. C., în sensul că documentația nu a fost întocmită corect din punct de vedere al măsurătorilor, existând diferențe între situația din teren și limitele de intabulare a parcelei determinate prin documentația cadastrală, prin care nu a fost intabulat șanțul existent pe latura 1-2 care a fost dezmembrat și a rămas în CF nr. 769 T. L. pe vechiul proprietar, iar parcela cu nr. cadastral 50220 nu corespunde cu situația din teren deoarece aliniamentul determinat de punctele 6-7 intersectează construcția pârâtei de la nr. 36 edificată în anul 2005 cu mult înainte de întocmirea documentației cadastrale.
La obiecțiunile recurentei aduse raportului de expertiză, expertul a răspuns evaziv, expunând o situație confuză și arătând eronat că suprafața de 30 mp este delimitată de anexa grafică 2-3-6-2 și nu i-a aparținut lui Sas R. din punct de vedere topografic.
Suprafața de 30 mp nu a fost identificată potrivit anexei grafice nr. 1 a raportului de expertiză, întrucât cei 30 de mp au fost cedați în vecinătatea proprietății lui Sas R., din terenul acesteia în suprafață de
1918 mp.
Din cuprinsul aceluiași raport de expertiză, reiese că între punctele 1-6-2 există o fâșie de teren pentru care nu se aduc nici un fel de explicații și nu se cunoaște dimensiunile ei, aspecte ce nu au fost analizate de instanța de apel.
Din depozițiile martorilor reiese că mejdia dintre cele două proprietăți a fost stabilită de recurenta F. V. împreună cu U. M., iar la măsurători a participat și un topograf.
Întrucât între situația din teren și raportul de expertiză inclusiv completarea la acesta, există serioase contradicții, recurenta a respins această probă, iar după audierea martorilor Sas R. și Z. A. a solicitat din nou efectuarea unei contraexpertize, dar aceeași instanță de fond a respins din nou proba solicitată, încălcându-i dreptul la apărare al recurentei.
Instanța de apel avea posibilitatea să schimbe hotărârea instanței de fond și să trimită cauza spre rejudecare la prima instanță pentru o reală cercetare pe fond a cauzei, însă s-a pronunțat o hotărâre nelegală raportat la dispozițiile art. 129 alin.(5) C.pr.civ.
Și în condițiile în care cererea ar fi admisibilă, față de prevederile art. 584 C.civ., cheltuielile legate de grănițuire trebuiau stabilite doar la jumătate.
Intimații P. R.-A. și P. M. prin întâmpinare depusă l,a dosar f.14-
15, au solicitat respingerea recursului și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată, susținând în principal că motivele de recurs nu se încadrează în prevederile art. 304 pct. 1-9 C.pr.civ.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, curtea reține următoarele:
În actuala lui configurație, recursul constituie o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată numai pentru motivele de nelegalitate prevăzute expres și limitativ de art. 304 pct. 1-9 C.pr.civ.
Aspectele privitoare la analiza probelor ce au făcut obiectul analizei primei instanțe și a instanței de apel, nu mai pot forma obiectul reevaluării lor de către instanța de recurs, astfel încât să li se dea o altă interpretare decât aceea a instanței de apel, după abrogarea pct. 11 al art. 304 C.pr.civ.
Prin acțiunea civilă precizată, reclamanții P. R.-A. și P. M., au chemat-o în judecată pe pârâta F. V., pentru stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile părților și revendicarea suprafeței de 25 mp ocupată de pârâtă, cu cheltuieli de judecată.
Părțile din proces, sunt proprietari asupra unor parcele de teren învecinate, astfel: pârâta F. V. este proprietara terenului în suprafață de 600 mp, identificat în CF nr. 1976 T. L., nr. top
78/19/1/1/a/2/20/1, cumpărat prin contractul de vânzare- cumpărare autentificat sub nr. 554/0(...), de la vânzătoarea Sas R. la rândul lor reclamanții P. R.-A. și P. M. sunt proprietari asupra terenului în suprafață de 316 mp cumpărat de la defuncta U. M. prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1110/(...) de BNP R. A. P., identificat în CF nr. 50220 T. L., nr. cadastral 50220.
În concluziile raportului de expertiză efectuat de expertul P. C. G. f. 59-62, dosar prima instanță, s-a arătat că în urma măsurătorilor efectuate, a rezultat că reclamanții dețin suprafața de 292 mp, cu 24 mp mai puțin decât suprafața intabulată de 316 mp, în timp ce pârâta deține suprafața de 624 mp, cu 24 mp mai mult decât suprafața intabulată de 600 mp, mejdia dintre proprietățile părților fiind aliniamentul 6-7 din anexa grafică nr. 2. În completarea la raportul de expertiză la f. 74-75, același expert a precizat că schița de dezmembrare nr. 3. s-a realizat corect; pe anexa grafică nr.1 din raportul de expertiză, terenul intabulat, parcela cadastrală nr. 50220, este delimitat de punctele 1-6-7-1, pct. 6-7 intersectează construcția pârâtei de la nr. 36, care a fost edificată în anul 2005; declarația notarială nr.
678/2010 nu ține seama de schița de dezmembrare nr. 3., deoarece în declarație frontul la stradă al terenului pârâtei este indicat ca fiind 22,2 mp în timp ce în schiță este doar 19,61 m, suprafața de 30 mp este delimitată în anexa grafică pe traseul punctelor 2-3-6-2 și nu i-a aparținut numitei Sas R. terenul în suprafață de 316 mp înscris întitlul de proprietate nr. 4. a fost pus în posesie conform procesului- verbal din (...), unde suprafața înscrisă este tot de 316 mp și a fost intabulat în baza documentației cadastrale nr. 2. cu suprafața de 316 mp, iar vecinătățile înscrise în procesul-verbal sunt identice cu cele din teren.
Din nota de constatare întocmită de S. urbanism și amenajarea teritoriului sub nr. 749/(...), f. 9-10 dosar judecătorie, rezultă că pârâta F. V. a fost autorizată să construiască o casă, șură, garaj, debara și un gard, dar în realitate a construit doar o casă și un garaj dintre cele autorizate, precum și o anexă neautorizată, la distanța de 2 m față de limita de proprietate dinspre vest, dar a construit la distanța de 1 m. D. s-a autorizat construirea unui gard pe fundații izolate pentru țevi metalice, elevație de beton, panouri din țeavă pătrată cu plasă de sârmă zincată, pârâta a construit un gard din zidărie din bolțari de beton, cu grosimea de 25 cm. E. extrajudiciar B. I. f. 94 dosar judecătorie, a arătat că „este corectă observația expertului P. C., despre cei 44 mp teren, care a rămas în CF nr. 769 T. L., în sensul că această suprafață reprezintă canalul adiacent proprietății reclamanților";.
Așadar, decizia instanței de apel se bazează pe probele scrise administrate în cauză, eliminând motivat probele extrajudiciare cu privire la care nu s-a respectat principiul nemijlocirii administrării lor.
Instanța de apel a analizat declarațiile tuturor martorilor, inclusiv ale lui Sas R. și Z. A., dar le-a înlăturat motivat, așa cum rezultă din considerentele deciziei recurate.
Corespunde realității că pârâta și-a edificat edificat construcțiile anterior datei la care reclamanții au cumpărat terenul în suprafață de
316 mp de la defuncta U. M., numai că pârâta nu a respectat autorizația de construire nici în privința amplasamentului casei (anexa a fost construită fără autorizație) și nici în privința gardului care nefiind construit conform proiectului, ci din bolțari de beton în lățime de 25 cm, ocupă o suprafață consistentă din teren.
Terenul proprietatea reclamanților în suprafață de 316, a figurat cu această întindere în actele de reconstituire a dreptului de proprietate pe numele defunctei vânzătoare U. M., în procesul-verbal de punere în posesie din (...), aceeași suprafață figurând și în contractul de vânzare- cumpărare autentificat sub nr. 1110 din (...) de BNP R. A. P.
E. P. C. G. a explicat de ce nu a fost corect întocmită documentația de dezmembrare nr. 2., iar cu privire la suprafața de 30 mp delimitată în anexa grafică prin punctele 2-3-6-2, a arătat că nu a aparținut din punct de vedere topografic martorei Sas R.
Susținerea recurentei că suprafața de 30 mp ar fi fost cedată de către Sas R. în vecinătatea proprietății acesteia, ar trebui să se regăsească sub gardul construit de pârâtă între proprietatea acesteia și proprietatea martorei Sas R., dar întrucât linia de hotar dintre proprietățile acestora nu a format obiectul judecății, în obiectivele raportului de expertiză nu a figurat și măsurarea suprafeței deținute de martora Sas R.
Prin modul de instrumentare a cauzei în apel, tribunalul nu a încălcat prevederile art. 129 alin. (5) C.pr.civ. privind rolul activ al judecătorului și aflarea adevărului, decizia pronunțată fiind în acord cu probele administrate și cu dispozițiile legale incidente în cauză.
Așa fiind, curtea reține că nu sunt prezente motivele de recurs invocate de pârâtă: art. 304 pct. 5 și 9 și art. 312 C.pr.civ., în ceea ce privește fondul cauzei, atât în privința solicitării de casare cu trimitere spre rejudecare la același tribunal, cât și în privința solicitării de modificare a deciziei recurate în sensul respingerii apelului reclamanților.
În privința cheltuielilor de judecată, într-adevăr art. 584 partea
II-a C. civ., cheltuielile grănițuirii se vor face pe jumătate.
La prima instanță, reclamanții au ocazionat 3.617 lei cheltuieli de judecată, însă le-au fost acordate doar 1749,5e lei, adică mai puțin de jumătate.
În apel, reclamanții au ocazionat cheltuieli de judecată în sumă de 2.068,3 lei iar tribunalul a obligat pârâta să le plătească 2.068,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Având în vedere că pentru judecata în prima instanță pârâta a fost obligată la mai puțin de jumătate din cheltuielile de judecată ocazionate cu grănițuirea de către reclamanți, s-au respectat dispozițiile art. 584 C. civ.
Pentru judecata în apel, nu mai subzistă regula suportării cheltuielilor de judecată în cote de câte ½ parte, regula fiind aceea a culpei procesuale prevăzute de art. 274 C. pr. civ.
Întrucât recursul urmează să fie respins, în temeiul art. 274 alin. (1) C. pr. civ., recurenta va fi obligată să le plătească intimaților cheltuieli de judecată în recurs, în sumă de 2.480 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta F. V. împotriva deciziei civile nr. 9. din 5 aprilie 20012, pronunțată în dosar nr. (...) al T.ui M., pe care o menține în întregime.
Obligă pe numita recurentă să le plătească intimaților P. R.-A. și
P. M., cheltuieli de judecată în recurs, în sumă de 2.480 lei.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 12 septembrie 2012.
Președinte J.ecători
T. D. A.-T. N. M.-C. V.
G. M.-L. T.
Red.TD:(...) Dact.CC:(...)-2 ex. J..fond:T. D.
J..fond:Țiplea D., Haidu D.
| ← Decizia civilă nr. 1541/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 4719/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
