Decizia civilă nr. 5030/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ

DOSAR NR. (...)

DECIZIA CIIVLĂ NR. 5030/R/2012

Ședința publică din data de 5 decembrie 2012

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE:

T. D. - președintele Secției I-a civilă

JUDECĂTORI:

A.-T. N.

M.-C. V.

GREFIER:

M.-L. T.

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul C. L., împotriva deciziei civile nr. 25 din 17aprilie 2012, pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosarul nr. (...), privind și pe reclamanta E. A.-E., având ca obiect succesiune - acțiune în constatare.

Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 28 noiembrie 2012, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

C U R T E A :

Prin sentința civilă nr. 4048 din 7 decembrie 2011 a Judecătoriei Z., s-a admis excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtul C. L. B. și în consecință, s-a respins ca inadmisibilă acțiunea civilă intentată de reclamanta E. A. E., în contradictoriu cu pârâtul C. L. B., prin care solicită să se constate că masa succesorală rămasă în urma defunctului C. Beniamin se compune din terenul în suprafață de 3.885 mp cu grădiniță, anexă și WC, situate administrativ în localitatea C. nr. 224, având nr.top.160/a/1/1/a/1/1/1/1/a/1/1/a/1/a/a/1/1/1/a/a/1/2/a/1/1/a/

1/1/1/2/1/a/1/a/1a/1/1/1/1/, conform deciziei nr. (...), din suprafața de

30 ha și 8.900 mp teren situat pe raza municipiului Z., cuprins în TP nr. (...)0/(...), din suprafața de 16 ha și 5.700 mp teren situat pe raza localității

H., înscrisă în TP nr. 2./(...) și dreptul de creanță constând în despăgubiri pentru suprafața de 86.729 mp.

S-a admis cererea reconvențională formulată de către pârâtul reclamant reconvențional C. L. B. în contradictoriu cu reclamanta pârâtă reconvențională E. A. E. și în consecință, s-a constatat că pârâtul reclamant reconvențional C. L. B. este unicul moștenitor al defunctului C. Beniamin, cu privire la terenul în suprafață de 3.885 mp, cu grădiniță, anexă și WC, având nr. top.

160/a/1/1/a/1/1/1/1/a/1/1/a/1/a/a/1/1/1/a/a/1/2/a/1/1/a/1/1/1/

2/1/a/1/a/1a/1/1/1/1/, conform deciziei nr. (...), din suprafața de 30 ha

și 8.900 mp, teren situat pe raza municipiului Z., cuprins în TP nr. (...)0/(...), din suprafața de 16 ha și 5700 mp teren situat pe raza localității H., înscrisă în TP nr. 2./(...).

A fost obligată reclamanta să îi plătească pârâtului suma de 4.038.6 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că prin decizia civilă nr. 3. din (...) a Curții de A. C., s-a dispus restituirea în natură în favoarea lui C. L. B., a imobilului identificat cu nr. nou

160/a/1/1/a/1/1/1/1/a/1/7/a/1/a/a/1/1/1/a/ a/1/2/a/1/1/a/1/1/1/2/1/a/1/a/a/1/1/1/1/b reprezentând teren în suprafață de 3885 mp cu grădiniță, anexă și WC.

Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit prin decizia nr. 3. că în ceea ce privește acțiunile întemeiate pe dispozițiile dreptului comun având ca obiect revendicarea imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, formulate după intrarea în vigoare a Legii nr. 1. și soluționate neunitar de instanțele judecătorești, concursul dintre legea specială și legea generală se rezolvă în favoarea legii speciale, conform principiului specia generalibus derogant.

Cererea reclamantei expediată prin e-mail privind renunțarea la judecata capetelor de cerere având ca obiect constatarea că masa succesorală rămasă după defunctul C. Beniamin se compune și din suprafața de 30 ha și 8.900 mp situat pe raza municipiului Z., cuprins în titlul de proprietate nr. 41768/21010/(...), din suprafața de 16 ha și 5.700 mp teren situat pe raza localității H. înscrisă în titlul de proprietate nr.

2./(...), precum și de constatarea dreptului său de creanță constând în despăgubiri pentru suprafața de 86.729 mp, nu întrunește condițiile prevăzute de art. 246 C.

Anterior, prin sentința civilă nr. 2573 din (...) a Judecătoriei Z., irevocabilă prin respingerea recursului, s-a respins cererea reclamantei privind modificarea titlului de proprietate nr. 4. din (...) și a titlului de proprietate nr. 2. din (...), în sensul înscrierii reclamantei în calitate de moștenitoare alături de pârâtul C. L. B.

Întrucât și în această situație primează legea specială față de legea generală, cererea reclamantei s-a respins ca inadmisibilă.

Față de prevederile art. 13 alin. (1) și (2) din L. nr. 18/1991 și ale art. 4 alin. (3) din L. nr. 1., având în vedere că pârâtul a formulat cerere de restituire a imobilelor preluate abuziv, respectiv de reconstituire a dreptului de proprietate după defunctul C. B., s-a admis cererea reconvențională și s- a recunoscut calitatea de moștenitor unic a pârâtului după defunctul C. B.

Prin decizia civilă nr. 25 din 27 aprilie 2012 a T.ui S., s-au respins excepțiile tardivității înregistrării apelului, a netimbrării apelului și a lipsei calității de reprezentare a avocatului reclamantei E. A. E.

S-a admis apelul reclamantei E. A. E. împotriva sentinței nr. 4048 din (...) a Judecătoriei Z., pe care a schimbat-o în parte și judecând în fond cauza, s-a admis în parte acțiunea reclamantei E. A. E. împotriva pârâtului C. L. B.

S-a constatat că masa succesorală rămasă după defunctul C.

Beniamin, decedat la data de (...) se compune din teren în suprafață de

3.885 mp cu casă de locuit (conac), anexă și WC, situat administrativ în localitatea C., nr. 224, având nr. topografic nou

160/a/1/1/a/1/1/1/1/a/1/1/a/1/a/a/1/1/1/a/a/1/2/a/1/1/a/1/1/1/

2/1/a/1/a/1/a/1/1/1/1/b conform deciziei civile nr. 3. pronunțată de

Curtea de A. C. în dosarul nr. (...).

S-a constatat că au calitate de moștenitori reclamanta E. A. E. și pârâtul C. L. B. în calitate de fii ai defunctului C. Beniamin, în cote de 1/2 părți fiecare.

S-a luat act de renunțarea la judecată a reclamantei E. A. E. la capetele de cerere nr. 2 și 3 din acțiunea introductivă referitoare la suprafața de 30 ha și 8900 mp teren situat în municipiul Z., cuprinsă în T.P. nr. 41768/21010 din (...) eliberat de C. J. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor S. și la suprafața de 16 ha și 5700 mp situat în localitatea H., cuprinsă în T.P. nr. 2. din (...) eliberat de C. J. S. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

S-a respins cererea reconvențională formulată de pârâtul reclamant reconvențional C. L. B. împotriva reclamantei E. A. E. pentru a se constata că acesta este unicul moștenitor acceptant și legatar cu titlu universal după defunctul C. Beniamin și pentru obligarea reclamantei pârâte reconvențională la despăgubiri în cotă de 1/4-a parte pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de purtarea proceselor civile pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

A fost obligat pârâtul C. L. B. la 42,9 lei cheltuieli de judecată către reclamanta E. A. E.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că excepțiile tardivității înregistrării apelului, a netimbrării apelului și a lipsei calității de reprezentare a avocatului reclamantei, sunt nefondate.

Pe fondul cauzei, instanța de apel a reținut că în mod greșit prima instanță a respins ca inadmisibilă acțiunea reclamantei și a admis cererea reconvențională formulată de pârât, deoarece reclamanta a depus o cerere de restituire a imobilului teren în suprafață de 3.885 mp, cu supraedificate casă de locuit (conac), anexă și WC, expediată la data de (...) din Germania prin mandatar E. Ș. către biroul executorilor judecătorești în termenul legal pentru depunerea notificărilor în temeiul Legii nr. 1..

Chiar și notificarea trimisă de pârât la data de (...) din Germania, a fost formulată și în numele surorii lui, a reclamantei, situație în care dispoziția nr. 397 din (...) emisă de P. comunei C., a soluționat notificările nr. 701 din (...) și nr. 696-731 depuse de pârât și de reclamantă.

Față de dispozițiile deciziei civile nr. 3. din (...) a Curții de A. C., și reclamanta are calitate succesorală alături de pârât, în cotă de ½ parte din masa succesorală rămasă după defunctul C. B. decedat la data de (...), compusă din teren în suprafață de 3.885 mp cu casă de locuit (conac), anexă și WC, situat administrativ în localitatea C., nr. 224.

Întrucât în cuprinsul testamentului nu se specifică nici o proprietate funciară, cotele de ¾ în favoarea pârâtului și ¼ parte în favoarea reclamantei nu se vor aplica imobilului în litigiu, ci se vor stabili cote egale de câte ½ parte, potrivit legii române, art. 669 Cod civil.

Renunțarea reclamantei la judecata capetelor 2 și 3 de cerere din acțiunea introductivă de instanță, s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art. 246 C.

Cererea reconvențională formulată de pârât, având ca obiect constatarea calității pârâtului de unic moștenitor acceptată și legatar universal după defunctul C. B. și de obligare a reclamantei la plata despăgubirilor în cotă de ¼ parte din cheltuielile ocazionate cu purtarea proceselor civile, a fost respinsă cu motivarea că reclamanta a formulat notificare în temeiul Legii nr. 1., iar pentru procesele susținute de pârât nu s-a făcut dovada și cuantumul acestora.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul C. L., solicitând modificarea ei în parte, în sensul respingerii acțiunii reclamantei și admiterea cererii reconvenționale formulate de pârât, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului, pârâtul a susținut că decizia recurată este nelegală și netemeinică, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, deoarece instanța de apel a interpretat în mod greșit actul aflat la fila 130 din dosarul primei instanțe ca fiind notificare în baza Legii nr. 112/1995, care în realitate nu este altceva decât o scrisoare simplă adresată executorului judecătoresc de către soțul reclamantei, o persoană fără mandat, prin care a arătat că soția lui este moștenitoare ca și fratele ei.

Această scrisoare nu reprezintă o notificare în sensul dispozițiilor art. 22 alin. (2) și (3) din L. nr. 1..

Simplul fapt al atașării de către executor a corespondenței intimatei la notificarea pârâtului, nu echivalează nici pe departe cu îndeplinirea procedurii prealabile prevăzute de L. nr. 1..

Notificarea trimisă de pârât la data de (...) din Germania, nu este o notificare formulată în baza Legii nr. 1..

Prin urmare, în mod cu totul eronat, instanța de apel a constatat că și reclamanta ar avea calitate de moștenitoare după defunctul lor tată, aplicând dispozițiile art. 4 alin. (3) din L. nr. 1., având în vedere că nu a formulat o notificare în temeiul acestei legi.

Pârâtul a mai criticat decizia tribunalului și pentru cotele de câte ½ parte la care ar fi îndreptățite părțile, în ipoteza în care s-ar admite vocația intimatei la moștenire.

Din cuprinsul testamentului, rezultă clar vocația recurentului la cota de ¾ parte din moștenire, în timp ce intimata este instituită legatar doar cu privire la cota de ¼ parte din moștenirea tatălui său.

Însă instanța de apel a stabilit vocația părților la câte o cotă egală de

½ parte cu privire la imobilul restituit în baza legii, fără a respecta dispozițiile unui testament perfect valabil.

De aceea soluția instanței de apel este eronată și sub acest aspect, deoarece în cazul recunoașterii vocației intimatei la succesiunea tatălui său, instanța ar fi trebuit să respecte cotele stabilite prin dispozițiile testamentare și nu să aplice regulile devoluțiunii, prin neluarea în considerare a testamentului.

Intimata E. A. E. prin întâmpinare depusă la dosar fila 13-14, a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat și obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, intimata a susținut că înscrisul aflat la fila 130 din dosarul primei instanțe întrunește condițiile cerute de L. nr. 1. cu privire la notificare, iar în privința cotelor cuvenite părților din moștenirea după tatăl lor, instanța de apel a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 669 C. civ., considerând că sunt succesori ai tatălui lor cu părți egale de câte ½ parte în calitate de fii.

Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, curtea reține următoarele:

Potrivit art. 21 alin. (1) din L. nr.1. în forma ei inițială, persoana îndreptățită va notifica în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a legii persoana juridică deținătoare, solicitând restituirea în natură a imobilului; alin. (3) prevede că notificarea va fi comunicată prin executorul judecătoresc de pe lângă judecătoria în a cărei circumscripție teritorială seaflă imobilul solicitat sau în a cărei circumscripție își are sediul persoana juridică deținătoare a imobilului; iar alin. (4) prevede că notificarea înregistrată face dovada deplină în fața oricărei autorități, persoanele fizice sau juridice a termenului prevăzut la alin. (1).

Înscrisul trimis de soțul reclamantei, numitul Ș. E. din Germania la data de (...), adresat B. E. judecătorești din Z., str. Tudor Vladimirescu nr.

12, bl. D53, ap. 3, aflat la fila 130 din dosarul primei instanțe, întrunește condițiile prevăzute pentru notificare, prevăzute de art. 21 din L. nr. 1. în forma ei inițială.

Chiar dacă notificarea a fost trimisă de soțul reclamantei, ea a fost însușită de către soție.

Într-adevăr, notificarea trimisă de pârât la data de (...), anterior intrării în vigoare a Legii nr.1., nu constituie o notificare în sensul acestei legi.

Dar întrucât notificarea din (...) întrunește condițiile prevăzute de art. 21 din L. nr.1. în forma ei inițială, fiind însușită de reclamantă, în mod corect instanța de apel a făcut aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (3) din aceeași lege.

În ceea ce privește stabilirea de către instanța de apel a calității părților de moștenitori legali după defunctul C. B. în baza art. 669 C.civ. în cote egale de câte ½ parte fiecare, în calitate de fiu și respectiv de fiică, instanța de recurs reține că prin testamentul întocmit la data de 26 octombrie 1973 de notarul W. B. din Aschaffenurg, Friedrichstr nr.19, testatorul B. C. a instituit ca moștenitori ai săi pe L. B. C. în cotă de ¾ parte în calitate de fiu și pe A. E. în cotă de ¼ parte în calitate de fiică.

Acest testament prezentat de pârât, nu a fost atacat de către reclamantă, situație în care în mod greșit instanța de apel l-a înlăturat și nu i-a dat eficiență juridică.

Potrivit art. 66 lit. b) din L. nr. 105/1992, succesiunile imobiliare sunt supuse legii locului unde sunt situate imobilele.

Imobilele ce fac obiectul prezentului litigiu se află situate în România, iar dispozițiile legale imperative referitoare la devoluțiunea succesorală, nu interzic succesiunea testamentară, pentru ca testamentul exhibat de pârât să fie înlăturat de instanță.

Conform art. 650 C.civ., succesiunile se deferă sau prin lege, sau după voința omului, prin testament.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 304 pct. 9 C., coroborat cu art. 312 alin. (1) și (3) din același cod, se va admite în parte recursul declarat de pârât împotriva sentinței tribunalului, care va fi modificată în parte, în sensul că admițându-se în parte cererea reconvențională, formulată de pârât împotriva reclamantei, se va constata că după defunctul C. Beniamin decedat la data de (...), au calitate de moștenitori testamentari reclamanta E. A. E. în cotă de ¼ parte (fiică) și pârâtul C. L. B. în cotă de ¾ parte (fiu).

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale deciziei, privind admiterea în parte a acțiunii reclamantei.

Având în vedere că recursul urmează să fie admis doar în parte, în baza art. 276 C., intimata va fi obligată să îi plătească recurentului cheltuieli de judecată parțiale reprezentând taxa judiciară de timbru, timbrul judiciar și onorariul de avocat, în sumă de 2.965,3 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII D E C I D E :

Admite în parte recursul declarat de pârâtul C. L. B., împotriva deciziei civile nr. 25 din 27 aprilie 2012 a T.ui S., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o modifică în parte, în sensul constatării că după defunctul C. Beniamin decedat la data de (...), au calitate de moștenitori testamentari reclamanta E. A. E. în cotă de 1/4 parte în calitate de fiică și pârâtul C. L. B. în cotă de 3/4 parte în calitate de fiu, ca urmare a admiterii în parte a cererii reconvenționale.

Menține celelalte dispoziții ale deciziei.

Obligă pe intimata E. A. E. să îi plătească recurentului suma de

2965,3 lei, cheltuieli de judecată în recurs.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 5 decembrie 2012.

Președinte Judecători

T. D. A. T. N. M. C. V.

Grefier

M. L. T.

Red.TD:(...) Dact.CC:(...)-3 ec. Jud.fond:U. D.E.R. Jud.apel:D. P.,C. N.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 5030/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă