Decizia civilă nr. 5130/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr.(...)
D. CIVILĂ NR. 5130/R/2012
Ședința publică din 17 decembrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : A. A. C. J.ECĂTORI : A. C.
: ANA I.
G. : C. B.
S-a luat în examinare -pentru pronunțare- recursul declarat de pârâta R. S., împotriva sentinței civile nr. 156 din (...) al T. C. în dosarul nr. (...), privind și pe intimații T. M., F. G., F. Ș., R. I., F. I., F. T., T. M., F. V., B. I., R. I., G. S., având ca obiect partaj judiciar.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință a termenului din 13 decembrie 2012, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 17 decembrie
2012.
C U R T E A
Prin acțiunea civila formulată, precizata pana la primul termen de judecata, reclamantul T. I. a chemat in judecata pe parații R. S., F. G., F. S., R. I., F. I., F. T., T. M. si F. V. , solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța sa dispună ieșirea din indiviziune asupra masei succesorale rămasa in urma defuncților T. G. decedat la (...) si T. I. decedata la (...), stabilita prin sentința civila 2094/(...) a J. V. de S.
Prin completările de acțiune depuse la filele 77 si 127, reclamantul T. I. a solicitat excluderea de la partaj a terenului „Leurda I „ proprietatea sa tabulara, cu care a fost înzestrat de părinți si pe care l-a cumpărat ulterior de la mama sa, la (...).
In ipoteza includerii la partaj , a solicitat , mai intai, anularea contractului, iar prețul sa fie considerat o datorie a succesiunii, parații urmând sa fie obligați la plata a cate 1/3 parte din valoarea actuala a terenului ( 212.160.000 lei vechi), iar ulterior rezolutiunea contractului cu restabilirea situației anterioare.
Prin S. civilă nr. 611 din (...) a J. V. de Sus s-a admis în parte cererea formulată, precizată si completată de reclamantul T. I., împotriva pârâților R. S., F. G., F. Ș., R. I., F. I., F. T., T. M. și F. V., s-a dispus ieșirea din indiviziune asupra masei succesorale rămase in urma defuncților T. G. decedat la (...) și T. I. decedata la (...), stabilite prin sentința civilă nr. 2094/(...) a J. V. de Sus, modificată prin D. civilă nr. 637/A/(...) a T. M. și rămasă irevocabilă prin D. civilă nr. 37/R/(...) a C. de A. C., măsurată si evaluată conform raportului de expertiza tehnica-judiciara întocmit de expertul C. S., a atribuit părților bunuri conform variantei de partajare nr. 2 din completarea la raportul de expertiză ( anexele 5-8) după cum urmează:
Lotul nr. 1reclamantului T. I. in valoare de 875.075.000 lei vechi, conturat croșu in anexele grafice, compus din:
- parcela „Leurda nr. 1"; in suprafata de 2652 m.p si in valoare de 212.160.000 lei,
- parcela „Leurda nr 2"; in suprafața de 3538 m.p si in valorare de 106.140.000 lei,
- parcela „In Vârf 2"; in suprafața de 8497 m.p in valoare de 42.485.000 lei,
- parcela „. V. in suprafața de 14135 m.p si in valoare de 141.350.000 lei,
- parcela „. Jurchii nr 1"; in suprafața de 9019 m.p si in valoare de 90.190.000 lei,
- suprafata de 1131 m.p din parcela „Lunca de J. in valoare de 282.750.000 lei.
Lotul nr. 2paratei R. S. in valoare de 1.189.251.000 lei, conturat cu verde in anexele grafice compus din
- parcela „. nr 4"; in suprafața de 2325 m.p in valoare de 465.000.000 lei,
- parcela „. Jurchii nr 3"; in suprafața de 2242 m.p si in valoare de 22.420.000 lei,
- suprafața de 2262 m.p din parcela „Lunca de J. in valoare de 565.500.000 lei
- parcela „In varf 1"; in suprafața de 11387 m.p si in valoare de 56.935.000 lei,
- parcela „. S. in suprafața de 19849 m.p si in valoare de 79.396.000 lei.
Lotul nr. 3paraților F. G., F. S., R. I., F. I., F. T., T. M. si F. V. in valoare d
502.058.000 lei conturat cu albastru in anexele grafice, compus din:
- parcela „. nr 1"; in suprafața de 438 m.p si in valoare de 78.840.000 lei
- parcela „. nr 2"; in suprafața de 824 m.p in valoare de 148.320.000 lei,
- parcela „. nr 3"; in suprafața de 1100 m.p si in valoare de 132.000.000 lei,
- parcela „. Jurchii nr 2"; in suprafața de 2312 m.p si in valoare de 23.120.000 lei,
- parcela „. Jurchii nr 4"; in suprafața de 4800 m.p si in valoare de 48.000.000 lei,
- parcela „In varf nr 3"; in suprafața de 9500 m.p si in valoare de 47.500.000 lei,
- parcela „ Locșor"; in suprafața de 12139 m.p si in valoare de 24.278.000 lei.
A fost obligat reclamantul T. I. să plătească pârâților F. G., F. Ș., R. I., F. I., F. T., T. M. și F. V., suma de 19.600.000 lei ( 1960 RON) cu titlu de sultă și pe pârâta R. S. suma de 338.800.000 lei (33.880 RON) cu același titlu.
S-a respins petitul acțiunii privind excluderea de la partaj a terenului „Leurda
I"; si s-a anulat ca insuficient timbrat petitul rezoluțiunii contractului de vânzare-cumpărare încheiat la (...) cu privire la același teren.
Instanța de fond a admis în parte cererea reconvențională formulată depârâta R. S. și a stabilit că masa succesorală rămasă in urma defunctului T. G. este grevată de un pasiv succesoral în sumă de 3000 lei, suportat în întregime de pârâta-reclamanta.
Reclamantul T. I. si pârâții F. G., F. S., R. I., F. I., F. T., T. M. si F. V. împreună au fost obligați să plătească pârâtei-reclamante R. S. suma de câte 1000 lei aferente cotei lor de moștenire.
S-a respins cererea de intervenție in interes propriu formulată și completată de intervenienții G. S., R. I. și B. I.a.
Atât pârâta R. S., cât și pârâții F. G., F. T., T. M. si F. V., in solidar, au fost obligați să plătească reclamantului T. I. câte 450 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale și au fost compensate restul cheltuielilor de judecata efectuate de părți.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că reclamantul T. I. a solicitat instanței să dispună ieșirea din indiviziune asupra masei succesorale rămasa in urma defuncților T. G. decedat la (...) si T. I. decedata la (...), stabilita prin sentința civila 2094/(...) a J. V. de Sus, învederând că este nemulțumit de faptul ca sora lui, pârâta R. S., deține bunuri imobile mult mai multe decât cota de 1/3 care i se revine și, cu toate c-a promis predarea unor terenuri, nu și-a îndeplinit obligația și nici nu a permis nici măsurarea si expertizarea lor in dosarul 1054/2002.
Pârâții F. G., F. S., R. I., F. I., F. T., T. M. si F. V. nu s-au opus ieșirii din indiviziune, iar pârâta R. S. a formulat întâmpinare arătând că terenul denumit „.
A., formează proprietatea tabulara a copiilor ei si nu poate fi supus partajului.
Pe cale reconvențională pârâta R. S. a solicitat instanței să stabilească că masa succesorală rămasă in urma defuncților este grevată de un pasiv succesoral in cuantum de 15.000 RON, reprezentând cheltuieli de înmormântare si întreținerea defunctei T. I. timp de 20 de ani.
Intervenientii G. S. nasc. R., R. I. si B. I.a nasc R., au formulat cerere de intervenție in interes propriu solicitând excluderea de la partaj a terenului „. A. in suprafața de 2300 m.p, înscris in CF 5739/N M., arătând că terenul a fost testat de defuncta T. I. pârâtei R. S., testamentul nu a fost prezentat in dosarul
1054/2002, hotărârea nu le este opozabilă, iar conform sentinței civile 1., sunt proprietari tabulari.
Cererea de intervenție a fost completată de intervenienta G. S., care a solicitat excluderea de la partaj si a terenului denumit „. J. in suprafață de 2500 m.p, constatarea calității sale de proprietar conform testamentului autentificat nr
672/(...), provenind de la defuncta T. I.
A mai reținut prima instanță că prin completările de acțiune depuse la filele
77 si 127, reclamantul T. I. a solicitat excluderea de la partaj a terenului „Leurda I „ proprietatea sa tabulară, cu care a fost înzestrat de părinți si pe care l-a cumpărat ulterior de la mama sa, la (...), iar în ipoteza includerii acestuia la partaj a solicitat anularea contractului, iar prețul să fie considerat o datorie a succesiunii, pârâții urmând sa fie obligați la plata a câte 1/3 parte din valoarea actuală a terenului ( 212.160.000 lei vechi), iar ulterior rezoluțiunea contractului cu restabilirea situației anterioare.
Apoi, analizând actele dosarului prin prisma dispozițiilor legale , prima instanță a reținut că prin S. civilă 2094/(...) a J. V. de Sus modificată prin D. civilă nr. 637/A/(...) a T. M. și rămasă irevocabilă prin D. civila 37/R/(...) a C. de A. C., s-a stabilit masa succesorală rămasă în urma defuncților T. I., decedată la (...) si T. G. decedat la (...) , cu ultimul domiciliu în M. și s-a constatat calitatea de moștenitori legali a reclamantului T. I. si pârâtei R. S., în cotă de 1/3 parte, precum și a pârâților F. G., F. S., R. I., F. I., F. T., T. M. si F. V. , în reprezentarea mamei lor F. I.a născ T., fiica predecedată a defuncților, în cotă de 1/3 parte împreună.
S-a anulat ca insuficient timbrată cererea reconvenționala a pârâtei- reclamante R. S., cu privire la pasivul succesoral.
Prima instanță a apreciat că terenul „. sau „Leurda I"; pe care reclamantul susține ca l-a cumpărat de la defuncta T. I. in 1972 nu poate fi exclus de la partaj, cu autoritate de lucru judecat fiind analizată aceasta cerere, deoarece prin D. civilă nr. 637/A/(...) a T. M. a fost admis apelul pârâtei R. S., în sensul că terenul respectiv a fost inclus în partaj reținându-se în considerente că actul sub semnătură privată încheiat în anul 1972 este nul. Faptul că ulterior, fără chemarea in judecată a celorlalți moștenitori, reclamantul s-a intabulat prin uzucapiune, nu schimba cu nimic regimul juridic al terenului, fiind eventual un criteriu la atribuirea în lotul său.
Instanța de fond a considerat că petitul acțiunii principale având ca obiect rezolutiunea convenției, considerarea prețului actual de 212.160.000 ROL ca o datorie a succesiunii și obligarea celorlalți moștenitori la plata acestuia în cota de 1/3 parte nu a mai fost analizată pe fond atâta timp cât nu a fost timbrată la valoare, impunându-se anularea ca insuficient timbrata.
În ce privește cererea de intervenție si completarea ei, ce vizau terenurile „. A. si „. J. obiect al testamentului autentic 672/(...) provenind de la defuncta T. I., imobile cuprinse în masa succesorală prin hotărârea susmenționată, instanța de fond a reținut că este de prisos a se analiza faptul că la dezbaterea succesiunii legatarele nu s-au prevalat de testament și în ce măsură hotărârea le este opozabilă, atâta timp cât defuncta a revocat testamentul la 21 ianuarie 1978 și a considerat că intabularea ulterioară fără chemarea în judecată a celorlalți moștenitori nu afectează regimul juridic al bunurilor.
Prima instanță a mai reținut că la pronunțarea hotărârii de stabilire a masei succesorale după cei doi defuncți nu s-au efectuat măsurători si evaluăriale bunurilor datorită opoziției pârâtei-reclamante R. S., dar raportul de expertiză tehnico-judiciară efectuat în cauză, deși a constatat inadvertențe cu privire la denumiri ale terenurilor si suprafețe, a fost acceptat de toate părțile, obiecțiunile ulterioare referindu-se la valori și sulte.
Prima instanță a constatat că bunurile de natura „. de construcție rezultat din demolarea casei părintești"; precum și „2 șoproane si o magazie din lemn situate pe terenul F. S. nu pot face obiectul partajului, deoarece părțile au declarat că acele construcții nu au existat niciodată și nu s-a propus si administrat nici o probă cu privire la valoarea lor, existența și moștenitorul care le-a avut în posesie, dispunând de ele.
În ceea ce privește partajul, judecătoria a constatat că în completarea la raportul de expertiza tehnico-judiciara s-au propus două variante : varianta I a avut in vedere folosința terenurilor, situație în care pârâta-reclamantă R. S. avea de plătit 706.700.000 lei vechi sultă, iar varianta II însușită de instanța, a avut in vedere criteriile legale si solicitările părților, cu sultă în sarcina pârâtei- reclamante R. S. de 353.400.000 lei vechi.
Prima instanță a apreciat că nemulțumirile acesteia legate de valori si sulta nu pot fi soluționate decât in varianta cedării si altor terenuri pe care le are in folosința ( partaj strict in natură fără să se țină cont de parcelele intabulate si construcțiile pe care le are edificate).
În ce privește cererea reconvenționala având ca obiect pasiv succesoral in suma de 15.000 RON, prima instanță a constatat că nu există nici autoritate de lucru judecat si nici nu este prescrisă întrucât prin hotărârea 2. a fost anulata ca netimbrată, deci nu a fost judecată pe fond.
In ceea ce privește prescripția, potrivit art. 673 indice 5 al 1 C.pr.civ „când
se imparte o moște nire instanța va stabili datoriile transmise prin moștenire";.
Cum în dosarul 1054/2002 nu s-a efectuat partajul judiciar, ci doar s-a stabilit componenta masei succesorale si calitatea de moștenitori legali ai parților, lichidarea activului si pasivului succesoral, are loc concomitent cu soluționarea cererii de împărțeală judiciară, care nu este supusă prescripției de 3 ani prevăzută de D. 1., iar pe cale de consecința nici lichidarea pasivului nu este supusă prescripției. În plus, posesia exercitată de moștenitorul care a suportat cheltuieli de înmormântare asupra bunurilor succesorale are caracter întrerupător de prescripție ( in acest sens s-a pronunțat deja fostul T.S. D. civila
503/(...)).
Cheltuielile de întreținere a defunctei T. I. timp de 20 de ani în cuantum de
15.000 RON pretinse de reclamanta reconvențională nu au fost dovedite, iar pe de altă parte reprezintă îndeplinirea unei obligații legale, astfel încât prin aceasta reclamanta R. S. nu a devenit creditoare a succesiunii mamei sale.
Din declarațiile martorilor audiați, recunoașterile si susținerile părților prima instanță a concluzionat că pârâta-reclamantă R. S. s-a ocupat de înmormântarea ambilor părinți, în ceea ce-l privește pe defunctul T. G. suportând exclusiv cheltuielile in suma de 3000 lei.
Cheltuielile de înmormântare ale defunctei T. I. au fost modice (fiind in postul Paștelui) și au contribuit la ele atât reclamantul T. I., cât si defuncta F. I.a, mama pârâților veniți in reprezentarea ei la succesiune.
Ca urmare, văzând și prevederile art. 728 C.civ și 673 indice 5 alin 2
C.pr.civ, prima instanță a admis în parte acțiunea și în parte cererea reconvențională conform dispozitivului.
Prin decizia civilă nr. 6. din (...) a T. M. pronunțată în dosar nr. (...) s-arespins apelul declarat de apelanta R. S. împotriva Sentinței Civile nr. 611 din 5 martie 2007 pronunțate de J. V. de Sus, ca nefondat și a fost obligată apelantă să-i plătească intimatei T. M. suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele:
Potrivit art.282 Cod procedură civilă, apelul are ca obiect hotărârea pronunțată în primă instanță.
Prin urmare, instanța de apel este chemată să verifice numai ceea ce s-a judecat în primă instanță, neputând fi făcute în apel cereri noi ori modificate elementele pe care prima instanță le-a avut în vedere la darea soluției, această regulă regăsindu-se și în cuprinsul art. 294 al. 1 teza I Cod procedură civilă.
În motivele de apel, pârâta reclamantă reconvențional a pretins că instanța de fond ar fi trebuit să constate că terenul „Lunca de J. nu putea face obiectul partajului, deoarece fusese uzucapat printr-o posesie utilă de peste 30 de ani, exercitată de apelantă.
Or, în condițiile în care pârâta reclamantă reconvențional prin cererea reconvențională formulată a solicitat sistarea stării de coproprietate cu privire la toate imobilele menționate în sentința civilă nr. 2094/(...), deci inclusiv a terenului „Lunca de J.-de 45 ari și nu invocat niciodată un drept de proprietate exclusiv asupra acestei parcele, pretenția ei de a fi exclus terenul „Lunca de J. din masa de împărțit ca și consecință a constatării dreptului său de proprietate dobândit prin prescripție achizitivă nu poate fi primită, fiind o cerere nouă în sensul dispozițiilor art. 294 al. 1 teza I Cod procedură civilă.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2094/(...) și decizia civilă nr. 637/A/(...) pronunțate în dosarele nr. 1054/2002 și, respectiv, nr. 6., s-a stabilit componența maselor succesorale rămase după defuncții T. G. și T. I., calitatea de moștenitori a celor trei frați: T. I., R. S. și F. I.a și cota de proprietate de 1/3 părți a fiecăruia din bunurile incluse în masa succesorală.
Deoarece cu ocazia dezbaterii succesiunii celor doi defuncți nu s-a realizat și sistarea stării de indiviziune dintre moștenitori, unul dintre aceștia, T. I., a promovat prezenta cerere în scopul partajării imobilelor dobândite prin devoluțiune legală.
A.anta R. S. a formulat cerere reconvențională solicitând partajarea tuturor bunurilor rămase după defuncții T. G. și T. I., apreciind că reclamantul T. I. nu a vizat toate imobilele aflate în indiviziune.
Prin raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit la data de (...) de expertul C. S.(f.99-109) s-au identificat terenurile menționate în sentința civilă nr. 2094/(...) pe baza indicațiilor părților, dat fiind faptul că hotărârea judecătorească preciza doar denumirile, suprafețele și categoria de folosință a imobilelor, fără date topografice sau vecinătăți.
S-a reținut de către expertul topograf că în locul numit „. părțile au indicat 4 parcele cu o suprafață totală de 46,87 ari în loc de una cu o suprafață de 75 ari, că în locul denumit „. s-au identificat două parcele în suprafață totală de 61,90 ari, în loc de una de 20 ari, în locul denumit „. J., în loc de 115 ari cât aveau cele trei parcele (75+30+10), s-au identificat 4 parcele cu o suprafață totală de 183,73 ari, în locul denumit „în V. unde este menționată o singură parcelă de 0,5 ha, s-au identificat 3 parcele cu suprafață totală de 183,73 ari, în locul numit „. S. s-a identificat o parcelă de 1,98 ha în loc de o parcelă de 4,5 ha, imobilul din locul numit „. în suprafață de 30 ari nu-și găsește corespondent în teren și nu se poate stabili din care dintre parcelele măsurate din cele cu case face parte.
A mai constatat expertul că părțile nu folosesc parcelele extravilane
„Locșor"; și „. V. .
În ședința publică din data de (...) atât reclamantul T. I., cât și apelanta pârâtă -. reconvențional au solicitat a se partaja și terenurile identificate suplimentar față de cele din sentința civilă nr. 2094/(...).
Nici la acel moment și nici la un altul ulterior în cursul judecății în fața primei instanțe apelanta nu a invocat existența vreunui partaj de folosință, iar prin obiecțiunile la raportul de expertiză formulate, chiar a indicat variante de împărțeală sau atribuire a terenurilor „ Dealu J., respectiv „. S. și „. V. (f.131-
132) .
- Prin completarea raportului de expertiză din (...) s-a concluzionat asuprafolosinței terenurilor de către coindivizari.
În privința parcelelor „ Locșor"; în suprafața de 12139 m.p - în valoare de
24.278.000 lei și „. V. in suprafața de 14135 m.p si in valoare de 141.350.000 lei expertul a constatat că nu sunt folosite de copărtași.
Într-o primă variantă de partajare expertul topograf a propus respectarea modului de folosință a terenurilor și astfel apelantei pârâte să i se atribuie în folosință exclusivă cele cinci parcele susmenționate, în valoare totală de
1.562.191.000 lei, reclamantului să i se mai atribuie, pe lângă terenurile folosite, parcela „. V. în suprafață de 14135 m.p și în valoare de 141.350.000 lei, iar moștenitorilor defunctei F. I.a, să li se mai atribuie în plus parcela „ Locșor"; în suprafața de 12139 m.p - în valoare de 24.278.000 lei.
În această variantă de partaj reclamantul T. I. primea terenuri în valoare totală de 502.135.000 lei, iar moștenitorii defunctei F. I.a- terenuri în valoare totală de 502.058.000 lei, situație în care pârâta apelantă ar fi datorat o sultă de
353.300.000 lei reclamantului T. I., iar celorlalți pârâți, o sultă de 353.400.000 lei.
În varianta a II-a expertul a propus atribuirea unor terenuri în întregime părților care le foloseau, iar pentru echilibrarea loturilor, atribuirea către reclamantul T. I. a terenului „. J. nr. 1 in suprafață de 9019 m.p si in valoare de
90.190.000 lei aflat în folosința apelantei R. S. , precum și a unei părți de 1131 mp din terenul „Lunca de J. corespunzătoare cotei de proprietate a acestuia, de
1/3 părți.
Lotul propus pentru moștenitorii defunctei F. I.a rămânea același ca și în varianta I de partaj, adică acestora li se atribuiau terenurile pe care le aveau în folosință și terenul „Locșor";.
Practic și în această a doua variantă de partaj se respecta modalitatea de folosință în privința majorității imobilelor incluse în masa de împărțit, excepție făcând terenul „. J. nr. 1 in suprafață de 9019 m.p și a părții de 1131 mp din terenul „Lunca de J., din folosința pârâtei, se atribuiau reclamantului T. I..
În această situație lotul reclamantului intimat T. I. avea o valoare de
875.075.000 lei, el urmând a le achita moștenitorilor defunctei F. I.a o sultă de
19.615.000 lei, iar lotul apelantei avea o valoare mai mică decât în varianta I, aceasta urmând a plăti o sultă de 338.800.000 lei doar moștenitorilor defunctei
F. I.a.
Reclamantul T. I. și pârâta reclamantă reconvențională nu au agreat nici una din variantele de partajare propuse apreciind că valorile terenurilor stabilite de expert nu corespund realității, însă doar cea din urmă a declarat apel, criticând în primul rând valorile terenurilor, obligarea ei la sultă, nerespectarea întru totul a modului de folosință a terenurilor, dar și includerea parcelei Lunca de Jos în masa bunurilor de împărțit în condițiile în care a uzucapat-o posedând-o peste 30 de ani, această ultimă critică fiind înlăturată în lumina dispozițiilor art. 294 al. 1 teza I Cod procedură civilă.
Observând în ansamblu nemulțumirile apelantei, Tribunalul a constatat că, de fapt, aceasta își dorește să i se atribuie în proprietate exclusivă toateterenurile pe care le folosește, acceptând practic varianta I de partaj propusă de expertul C. S., dar să fie exonerată de plata sultei către ceilalți copărtași, deși nu deține o cotă mai mare de proprietate decât aceștia, iar valoarea lotului ei conform acestei variante (1.562.191.000 lei) este de aproximativ trei ori mai mare decât a acestora (502.135.000 lei-T. I., 502.058.000 lei - moștenitorilor defunctei F. I.a).
În apel s-a încuviințat o nouă expertiză la cererea apelantei pentru reevaluarea terenurilor supuse partajului.
Potrivit raportului de expertiză întocmit la data de (...) de inginer S. I. L. (f.80) au fost stabilite valorile terenurilor supuse partajului. Raportat la aceste valori, în varianta I propusă de expertul C. în care apelantei i s-ar atribui toate terenurile pe care le folosește, așa cum a solicitat în cererea de apel, lotul acesteia ar avea o valoare de 208.276 lei, lotul reclamantului T. I. -63.139 lei, iar al moștenitorilor defunctei F. I.a- 70.038 lei.
În acest caz apelanta ar trebui să le achite moștenitorilor defunctei F. I.a- suma de 43.779 lei cu titlu de sultă, iar moștenitoarei reclamantului T. I., decedat în cursul procesului - T. M. o sultă de 50.678 lei, în total datorând o sultă de 94.459 lei, mai mare decât cea la care a fost obligată de prima instanță.
În varianta de partajare aleasă de judecătorie, dar având în vedere valorile terenurilor din noua expertiză, lotul apelantei ar avea o valoare de 160.282 lei, lotul lui T. I. o valoare de 111.133 lei, iar lotul moștenitorilor defunctei F. I.a-
70.038 lei.
Și în acest caz, apelanta ar datora o sultă mai mare decât cea stabilită în sarcina sa prin hotărârea primei instanțe, respectiv de 46.465 lei, din care
2684 lei pentru intimata T. M. , soția supraviețuitoare a intimatului decedat
T. I. și 43.779 lei pentru moștenitorii defunctei F. I.a.
A.anta a contestat concluziile raportului de expertiză întocmit de expertul S. I. L., apreciind valorile terenurilor prea mari, iar prin completarea raportului de expertiză din data de (...), expertul a indicat și valorile orientative ale terenurilor de partajat, stabilite prin expertiza întocmită de camera notarilor publici.
Chiar raportat la aceste valori, atât în ipoteza în care apelantei i s-ar atribui toate terenurile pe care le folosește, cât și în cea propusă în varianta II din raportul de expertiză întocmit de C. S., valoarea lotului apelantei ar fi superioară valorilor loturilor celorlalți copărtași, iar sulta datorată pentru egalizarea loturilor ar depăși-o pe cea de 33.880 lei RON stabilită de prima instanță, în prima variantă fiind de 89.161 lei, iar în a doua de 53705 lei.
Potrivit 6. Cod procedură civilă, la formarea și atribuirea loturilor, instanța a ținut seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
Așadar, reținând că în principiu părțile au fost de acord cu modalitatea în care li s-au atribuit terenurile din masa de împărțit în condițiile în care, cu două excepții, le-au primit pe cele pe care le folosesc, nemulțumirea apelantei vizând împărțirea în natură a terenului „Lunca de jos"; și cuantumul sultei, Tribunalul a constatat că prima instanță a respectat criteriile de partajare prevăzute de art. 6. Cod procedură civilă, ținând cont și de acordul părților, de construcțiile edificate pe terenurile aflate în folosința lor, dar și de mărimea cotei părți a fiecăruia, căci în ce privește terenul „Lunca de jos";, comod partajabil în natură, a decis să-i atribuie reclamantului T. I. suprafața echivalentă cotei sale de 1/3, respectiv 1131 mp.
D. judecătoriei de a împărți terenul „Lunca de J. folosit de apelantă și de a- i atribui reclamantului o treime din acesta pentru a reduce cuantumul sultei datorate de cea dintâi secundului este judicioasă, având în vedere posibilitățile materiale modeste ale apelantei, pe care ea însăși le-a invocat în apel.
În ce privește stabilirea sultei, prima instanță a aplicat corect prevederile art. 673^5 al. 2 Cod procedură civilă, căci, așa cum rezultă din cuprinsul acestora, în cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă de bani, chiar dacă părțile nu au solicitat expres plata sultei.
Față de aceste considerente, având în vedere că reevaluarea bunurilor imobile incluse în masa de împărțit realizată în apel, atât în modalitatea realizată de expertul judiciar, cât și raportat la expertiza uzitată de camera notarilor publici, a condus la valori mai ridicate ale sultelor pe care apelanta le-ar datora celorlalte părți, iar luarea în considerare a acestei reevaluări i-ar crea o situație mai grea ca și la instanța de fond și reținând că apelanta nu a solicitat o altă variantă de partajare prin care terenurile comod partajabile în natură să fie împărțite proporțional cotelor fiecăruia dintre coproprietari, singura în măsură să reducă sau chiar să excludă plata unei sulte egalizatoare, Tribunalul, în baza art. 296 Cod procedură civilă, a respins apelul formulat de pârâta reclamantă reconvențional R. S. împotriva Sentinței Civile nr. 611 din 5 martie 1007 pronunțate de J. V. de Sus, ca neîntemeiat.
Reținând culpa procesuală a apelantei, Tribunalul a obligat-o, în baza art. 274 Cod procedură civilă, să-i plătească intimatei T. M. suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta R. S. solicitând înprincipal casarea deciziei și în parte a sentinței, iar în urma rejudecării cauzei respingerea acțiunii formulate de reclamant. În subsidiar s-a solicitat casarea deciziei și a sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea administrării de noi probatorii și efectuării unei expertize de lotizare și reevaluare imobiliară de către experți specializați în topografie, respectiv evaluare imobiliară, cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că un prim aspect de nelegalitate a sentinței și a deciziei pronunțate de către judecătorie, respectiv tribunal, este acela că deși au fost investite cu o acțiune având ca obiect partaj judiciar, neexercitându-și rolul activ și necercetând fondul, au soluționat cauza în sensul admiterii acțiunii formulate. Este incidentă excepția autorității de lucru judecat raportat la decizia civilă nr. 6. a T. M., rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 3. a C. de A. C., prin aceasta din urmă reținându-se că între părți s-a realizat un partaj de folosință asupra bunurilor ce compun masa succesorală. Excepția a fost invocată de către pârâți, putând raportat la încadrarea în sfera excepțiilor de ordine publică a fi invocată și din oficiu de către instanță, același lucru fiind valabil și în ceea ce privește excepția inadmisibilității.
Ținând cont de prevederile art. 728, 730, 786 Cod civil, coroborate cu cele ale art. (...) C. una din condițiile de admisibilitate a acțiunii de partaj este aceea ca toți comoștenitorii să facă dovada calității de proprietar asupra bunurilor care formează obiectul partajului. Faptul că prin sentința civilă nr. 2. s-a constatat componența masei succesorale, calitatea de moștenitori și cotele de moștenire a părților din prezentul litigiu nu dovedesc dreptul de proprietate al defuncților asupra bunurilor supuse partajului, fiecare parte solicitând să fie excluse de la partaj bunurile asupra cărora sunt proprietari de CF.
S-a mai arătat că pârâta a exercitat calea de atac a apelului împotriva sentinței instanței de fond deoarece nu a fost mulțumită de evaluarea terenurilor și de varianta de partajare. D. nemulțumirile au fost arătate clar, instanța de apel a dispus doar o expertiză pentru evaluarea terenurilor, nu și pentru întocmireaaltor variante de partajare în vederea realizării unui partaj în natură, fără obligarea pârâtei la plata unei sulte. Aceasta în condițiile în care pârâta nu are banii necesari pentru achitarea sultei, fiecare parcelă de teren putând fi partajată în cote egale, terenurile neputând fi vândute la valorile indicate de expert.
Prin respingerea obiecțiunilor formulate la raportul de expertiză atât de către instanța de fond cât și de către cea de apel a fost încălcat dreptul la un proces echitabil și just garantat de art. 6 din CEDO.
Atât pârâta recurentă cât și alți pârâți au contestat calitatea de expert evaluator a expertului S. I. L., acesta specificând că dacă părțile nu sunt mulțumite de evaluările făcute de el, au posibilitatea de a se adresa unui expert în specialitatea evaluării imobiliare. De altfel, acest aspect trebuia sesizat din oficiu de către instanță, fiind efectuate în cauză expertize care nu au nicio valoare fiind nule absolute.
Având în vedere dispozițiile art. 6735și 6739C. instanța trebuia să împartă bunurile pe cât posibil în natură atâta timp cât acest lucru se poate face comod. Instanța de apel a dat o hotărâre nelegală raportat la cele arătate mai sus, încălcând prevederile art. 129 alin. 5 C., art. 295 alin. 2 C. și art. 201 C. Pârâta a precizat că instanța de judecată trebuia să ia în considerare valoarea imobilului partajabil la data dispunerii partajului pentru a exista o justețe a acestuia. În drept au fost invocate dispozițiile art. 247, art. 299 alin. 1, art. 304 pct. 9, art. 312 și art. 315 C. Intimații, deși legal citați nu au formulat întâmpinare, intimata T. M.exprimându-și poziția procesuală față de recursul declarat prin scriptul intitulat „concluzii scrise"; depus la dosar la termenul din (...) și susținut oral în fața instanței de reprezentantul acesteia. Intimatul F. Teodor, prezent în fața instanței la termenul din (...) a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Analizând recursul declarat de pârâta R. S., împotriva deciziei civile nr. 6. a T. M., Curtea reține următoarele: 1. Prima critică formulată este neîntemeiată. Se invocă de către pârâtă excepția autorității de lucru judecat raportat la partajul de folosință convențional încheiat între părți în ceea ce privește masa succesorală constatată prin decizia civilă nr.6. a T. M.. Această excepție invocată pentru prima dată în recurs nu este fondată. Faptul că între părți s-a încheiat un partaj de folosință, materializat în fapt, nu a fost contestat de către părți, instanțele de fond având în vedere acest aspect la partaj raportat la art.6739C., astfel cum rezultă din considerentele sentinței civile nr.611/2007 a J. V. de Sus și ale deciziei civile nr.6. a T. M.. Au fost deci respectate dispozițiile art.729 și art.730 C.civ., existența unui partaj de folosință neîmpiedicând coindivizarul interesat să solicite partajul, atâta timp cât între părți nu a intervenit un partaj de proprietate convențional. Ținând cont de cele reținute mai sus nu prezintă relevanță dacă partajul de folosință a fost invocat sau nu pentru prima dată în fața primei instanțe sau în fața instanței de apel, neputându-se pune problema lipsei de rol activ sau a necercetării fondului de către instanța de apel. 2.A doua critică din cererea de recurs se referă la faptul că nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate asupra bunurilor care fac parte din masa succesorală, fiind obligatoriu ca părțile să facă dovada dreptului de proprietate asupra bunurilor supuse partajului, în caz contrar neputându-se dispune partajul. Acest aspect este invocat omisso medio, pentru prima dată în fața instanței de recurs, din motivele de apel formulate împotriva sentinței civile nr.611/2007 a J. V. de Sus rezultând că pârâta a acceptat stabilirea în mod corect a masei succesorale și a cotelor de proprietate ale părților prin decizia civilă nr.6. a T. M.. Oricum, decizia civilă nr.6. a T. M., irevocabilă, a stabilit cu putere de lucru judecat componența masei succesorale rămase antecesorii părților din dosar, aceasta însemnând că în prealabil a verificat dreptul de proprietate al defuncților asupra bunurilor care compun masa succesorală, neputându-se reveni asupra acestei chestiuni decât cu încălcarea puterii de lucru judecat a acestei hotărâri judecătorești. Ceea ce se poate face fără a se încălca puterea de lucru judecat este numai suplimentarea masei succesorale cu un bun omis la stabilirea inițială a acesteia. 3. În ceea ce privește critica formulată referitor la varianta de partaj aleasă de către prima instanță și menținută în apel, se constată că, așa cum a reținut și tribunalul, singura nemulțumire a pârâtei privește varianta de partajare și sulta la plata căreia a fost obligată în urma partajului. Se contestă modul de evaluare al terenurilor de către expert, acesta neavând competența să se pronunțe asupra valorii terenurilor care compun masa succesorală. Referitor la această critică se constată în primul rând că pârâta R. S. este singura nemulțumită de varianta de partajare aleasă de către prima instanță și confirmată de către instanța de apel. Varianta de partajare dispusă respectă în primul rând criteriul folosinței terenurilor de o lungă perioadă de timp, fiind necesar ca o parte din terenurile aflate în folosința exclusivă a pârâtei să fie partajate între coindivizari tocmai pentru a se evita stabilirea unei sulte prea oneroase raportat la posibilitățile materiale ale acesteia. Pârâta nu indică în ce fel au fost încălcate prevederile art.6735și ale art.6739C., arătând numai că bunurile care compun masa succesorală sunt comod partajabile în natură, ori exact acest principiu al partajării în natură a fost aplicat de către instanțele de fond, alături de celelalte criterii de partajare prevăzute de lege. În ceea ce privește competența expertului S. I. L. de a evalua terenurile care compun masa succesorală, se constată că pârâta a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză tehnică judiciară depus la dosar la data de (...), obiecțiuni prin care nu s-a contestat competența expertului de a evalua terenurile identificate, solicitându-se numai ca acesta să explice cum a ajuns la aceste valori. Prin completarea la raportul de expertiză depusă la dosar la data de (...) s- au enumerat criteriile avute în vedere de expert la stabilirea valorii de circulație a terenurilor care fac obiectul cauzei( filele 179,180 dosar apel). Este vorba de prețurile de circulație în zonă, caracteristicile terenurilor, valorile notariale, rezultând deci că valoarea terenurilor nu a fost stabilită în mod aleatoriu. Competența expertului de a stabili valoarea de circulație a terenurilor a fost invocată de-abia în ședința publică din (...), după depunerea completării la raportul de expertiză. Chiar în condițiile în care expertul topograf nu ar fi avut competența de a stabili valoarea de circulație a terenurilor în virtutea specializării sale, acest aspect trebuia invocat în momentul numirii sale, puse în discuția părților(încheierea ședinței publice din (...)), sau eventual cel târziu la primul termen după depunerea raportului de expertiză (art.212 C.). Invocarea acestei neregularități după depunerea completării raportului de expertiză, raportat la conținutul acestei completări, nu mai putea fi avută în vedere de instanță, încuviințarea unui raport de expertiză la acest moment procesual conducând la tergiversarea nejustificată a judecării cauzei, aceasta putând constitui o încălcare a art.6 din CEDO iar nu cele invocate de către pârâtă în recurs. Conform art.129alin.1 C. părțile au îndatorirea să urmărească desfășurarea și finalizarea procesului, să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau judecător, să-și exercite drepturile procedurale conform dispozițiilor art.723 alin.1., art.129 C. nereglementând numai principiul rolului activ al judecătorului. Oricum, cum în mod corect a reținut tribunalul în decizia atacată, este relevant și faptul că și dacă ar fi avute în vedere valorile notariale pentru terenurile care compun masa succesorala, sulta pe care ar trebui să o achite pârâta R. S. celorlalți coindivizari ar fi mai mare decât cea stabilită de către instanța de fond, soluția pronunțată de judecătorie în acest sens neputând fi schimbată decât cu încălcarea principiului non reformatio in pejus. Referitor la momentul avut în vedere pentru stabilirea valorii terenurilor care compun masa succesorală, s-a avut în vedere o valoare actualizată a acestora, instanța de apel încuviințând o nouă expertiză, întocmită în anul 2010 și completată în anul 2012, ținând cont și de valorile notariale de la momentul judecării apelului. Ținând cont de considerentele de mai sus, Curtea, în temeiul art. 304 pct.9, art.312 alin.1 C. va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta R. S., împotriva deciziei civile nr. 67 din (...) a T. M. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o va menține ca legală. În temeiul art.274 alin.1 C.pr.civ instanța va obliga recurenta să plătească intimatei T. M. suma de 2480 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta R. S., împotriva deciziei civile nr. 67 din (...) a T. M. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține. Obligă recurenta să plătească intimatei T. M. suma de 2480 lei, cheltuieli de judecată în recurs. D. este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 17 decembrie 2012. PREȘEDINTE, J.ECĂTOR, J.ECĂTOR, A. A. C. A. C. ANA I. G., C. B. Red.A.C./dact.L.C.C. 2 ex./(...) J..apel: Giuroiu Brîndușa, Waltner D. J..fond: M. S.
| ← Decizia civilă nr. 88/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 4873/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
