Decizia civilă nr. 3620/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I C.
Dosar nr. (...) Cod operator 8428
D. C. NR. 3620/R/2012
Ședința publică din 14 septembrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A.-A. POP
JUDECĂTORI: C.-M. CONȚ
I.-D. C. GREFIER : A.-A. M.
S-au luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de către M. G., PRIN P. și recursul declarat de către debitorul C. LOCAL AL M. G., împotriva deciziei civile nr. 230/1/(...) a T. C., pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe creditorii intimați T. C. A. și S. E., precum și pe terțul poprit intimat T. M. G., având ca obiect validare poprire.
Se constată că la data de (...), au fost înregistrate la dosar ". scrise";, în 2 exemplare, care au fost expediate prin fax, de către reprezentantul creditorilor intimați, domnul avocat A. P., iar la data de (...), a fost înregistrat la dosar exemplarul original al acestor „Concluzii scrise";, care a fost expediat prin poștă de reprezentantul creditorilor intimați.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile reprezentanților recurenților și ale reprezentantului creditorilor intimați au fost consemnate în încheierea ședinței publice din (...), care face parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
Pr in sen tinț a c iv il ă n r. 4838/(...), pronunț ată de Judec ător ia G al aț i în dos arnr. (...), s-a respins acțiunea civilă având obiect validare poprire, formulată de creditorii T. C. și S. E., în contradictoriu cu pârâții: terț poprit T. M. G. și debitorul C. Local al M. G., ca nefondată și s-a dispus desființarea popririiinstituită asupra T. M. G., privind pe debitorul C. Local al municipiului G.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit art. 460 C.pr.civ., „dacă terțul poprit nu-și îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă a liberat-o debitorului poprit, creditorul, debitorul sau organul de executare în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuiasă consemneze suma urmăribilă a liberat-o debitorului poprit, creditorul, debitorul sau organul executare, în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească SL urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi.
Instanța va cita creditorul urmăritor, debitorul și terțul poprit și, dacă din probele administrate rezultă că terțul poprit datorează sume de bani debitorului, va da o hotărâre de validare a popririi prin care va obliga terțul poprit să plătească creditorului, în limita creanței, suma datorată debitorului, iar în caz contrar, va hotărî desființarea popririi."
Față de aceste dispoziții legale instanța trebuie să verifice câte condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a putea trece la validarea popririi, să fie începută o executare silită;să fi trecut cel puțin 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă;terțul poprit să datoreze o sumă de bani către debitor;. popririi să se facă în limita debitului datorat de terțul poprit către debitor.
În cauză este îndeplinită condiția existenței unei executări silite, executări efectuate de creditorii T. C. și S. E. față de C. local al M. G. în dosarul de executare silită nr. 138/E MPL/2010 al BEJ M. P. L.
Din dosarul de încuviințare a executării silite nr. (...) al J. G., rezultă executorul a trimis adresă de înființare a popririi către T. G. (terțul poprit) încă de la data (...). Acțiunea a fost introdusă la data de (...), înainte de împlinirea termenului de 3 luni prevăzuți de lege. A. prematuritate a introducerii acțiunii a constituit-o adresa de răspuns a terțului poprit prin ca acesta susținea că nu poate înființa poprire asupra conturilor M. G., care nu avea calitate procesuală potrivit titlului executor în baza căruia s-a început executarea silită. De aceea instanța apreciază această condiție este îndeplinită.
Cu privire la cea de a treia condiție, respectiv ca terțul poprit să datoreze o sumă de bani către debita instanța reține că aceasta nu este îndeplinită. Din probele administrate nu rezultă că debitorul C. local al M. G. are vreo sumă de bani care trebuie încasată de la T. G. C. local al M. G. nu are conturi și nici nu are cum să dețină potrivit legii conturi la vreo bancă sau la vreo trezorerie. De asemenea nu are cum să dețină bunuri în nume propriu.
Din actele depuse la dosar de către reclamanți, rezultă că a fost instituit sechestru asigurător asupra unor imobile a debitorului și că la BCR s-a pus poprire pe un cont fără lichidități.
Instanța reține că de la apariția legii 215/2001 a administrației publice locale s-au produs numeroase confuzii între Municipiu, Consiliu local, P. municipiului și P. și încă se mai produc astfel de confuzii. De aceea este posibil ca unele imobile sau conturi să fi fost trecute cu denumirea de beneficiar C. local, numai datorită acestor confuzii. Legea 215/2001 este clară în acest sens în prezent. Astfel, potrivit art. 21 din această lege:
(1) Unitățile administrativ-teritoriale (în cazul de față M. G. sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la conturi bancare. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum si din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii.
(2) În justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean".
Prin urmare terenul pe care l-au revendicat reclamanții și pentru care au primit despăgubiri aparținea domeniului public al M. G., așa cum s-a susținut în aceste hotărâri. Mai clar, titular ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din administrarea bunurilor care aparțin domeniului public este unitatea administrativ-teritorială, care în cazul nostru este M. G. Acesta este reprezentat în justiție de P.
De asemenea, unitățile administrativ-teritoriale își realizează autonomia prin autoritățile administrației publice locale. Astfel, potrivit art. 23 din aceeași lege:
Autoritățile administrației publice, prin care se realizează autonomia locală în comune orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative și primării ca autorități executive. Consiliile locale și primarii se aleg în condițiile prevăzute de legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale.
Consiliile locale și primarii funcționează ca autorități ale administrației publice locale și rezolvă treburile publice comune, orașe și municipii, în condițiile legii";.
Coroborând textele de lege rezultă că C. local al M. este doar un organ deliberativ care i-a hotărâri pentru buna funcționare a municipiului.
În nici una din dispozițiile legii mai sus arătate nu se consemnează că municipiul ca unitate administrativ teritorială poate fi reprezentat de C. Local și nici că acesta din urmă ar avea cod de înregistrare fiscală și conturi deschise la unitățile teritoriale de trezorerie sau alte unități bancare.
Organizarea unităților administrativ -teritorială se asemenea cu a unei societăți comerciale pe acțiuni, C. locală se aseamănă cu acționarii de la o societate comercială P. ales al comunității se aseamănă cu administratorul societate comercială . C. Local al comunității se poate identifica cu C. de administrație a societății comerciale.
Astfel, societatea comercială pe acțiuni este reprezentată în instanță în principiu de administratorul său tot așa cum unitatea administrativ teritorială este reprezentantă în instanță de P.( organul executiv).
Pentru a antrena răspunderea patrimonială față de terți a societății comerciale trebuie chemată în judecată însuți societatea și nu C. de administrație a societății. Tot astfel pentru a antrena răspunderea patrimonială asupra bunurilor din domeniul public a unității administrativ-teritoriale trebuie chemată în judecată unitatea administrativ -teritorială și nu C. Local.
Față de toate aceste argumente instanța apreciază că debitorul C. Local al
M. G. nu poate fi executat prin forma popririi de la T. G., deoarece acesta nu poate deține conturi bancare și nici T. G. ( ca terț poprit) nu are vreo sumă de bani datorie către debitor.
Prin urmare, instanța va respinge validarea de poprire a T. M. G. și totodată va desființa poprirea instituită asupra acestei instituții privind debitorul C. Local al M. G.
Împo tr iv a aces te i s en tințe au f or mul at recurs creditor ii T . C. A. și S. E. ,recurs înregistrat pe rolul T. G., sub nr. de dosar (...).
Pr in înche iere a nr. 4 063/(...) a În al te i Cu rț i de C. ș i Jus tiț ie, Secț ia a II -a C.,
pronunț ată în dos ar nr. (...), s -a d ispus s tr ămu tare a c auze i de l a T ribun alul G al aț i
l a T ribun alul Clu j, p e rolul aces te i d in ur mă ins tanțe c auz a f iind înreg is tr ată sub
acel aș i nu măr de do s ar l a d ata de (...).
T ribun alul Clu j, pr in dec iz ia c iv il ă nr. 230/1/(...), pronunț ată în dos ar nr.
19.(...), a admis apelul declarat de apelanții T. C. A., S. E., împotriva sentințeicivile nr. 4838/(...), pronunțată în dosarul civil nr. 19.(...) al J. G., dispunându-sevalidarea popririi asupra contului M. G. deschis la T. G. până la concurența sumei de 4.012.534,41 Euro, reprezentând debit și 800.774,43 lei, reprezentând cheltuieli de executare.
Motivând decizia, T. a reținut în considerentele acesteia următoarele:
„Titlul executoriu în virtutea căruia s-a solicitat validarea popririi asupra contului M. G. deschis la T. G. îl reprezintă S. C. nr. 804/(...) pronunțată de
Tribunalul Galați în dosarul civil nr. (...) prin care a fost obligat C. local G. (M. G.) la plata sumei de 4 200 000 euro cu titlu de despăgubiri civile reprezentând contravaloarea suprafeței de 1,5 ha teren intravilan situat pe teritoriul C. F. - M. G. (filele 414,415 din volumul I al T. C.).
Prin D. civilă nr.45/A pronunțată de Curtea de A. G. s-a admis apelul formulat de către pârâții C. local al mun. G. și M. G. prin P. împotriva S. C. nr.804/(...) pronunțată de Tribunalul Galați, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a înlăturat din dispozitiv obligarea M. G. la plata despăgubirilor. (filele
416-419 din volumul I al T. C.), această ultimă decizie rămânând irevocabilă prin respingerea recursurilor formulate de reclamanții T. C. A., S. E. și pârâtul C. local al M. G., așa cum rezultă din D. nr.139 pronunțată de Înalta Curte de Casație și
Justiție la data de 20 ianuarie 2011( filele 420-422 din volumul I al T. C.).
Pornind de la titlul executoriu reprezentat de S. C. nr.804/(...) pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul civil nr.(...), tribunalul constată că pârâtul C. local al M. G. a fost obligat în mod irevocabil la plata sumei de 4 200 000 euro cu titlu de despăgubiri civile reprezentând contravaloarea suprafeței de 1,5 ha teren intravilan situat pe teritoriul C. F. - M. G.
În aceste condiții principiul puterii de lucru judecat împiedică nu numai judecarea unui nou proces terminat, având același obiect, aceeași cauză și fiind purtat între aceleași părți, ci și contrazicerea între două hotărâri judecătorești, adică infirmarea constatărilor făcute printr-o hotărârea judecătorească irevocabilă printr-o altă hotărâre judecătorească posterioară dată în alt proces.
Prezumția de lucru judecat impune consecvența în judecată, și anume: ceea ce s-a constat și statuat printr-o hotărâre nu trebuie să fie contrazis printr- o alta.
În aceste condiții, tribunalul apreciază că în mod eronat prima instanță a purces la analizarea și statuarea entității care trebuia să stea în judecată în litigiul finalizat irevocabil prin pronunțarea S. C. nr.804/(...) a T. G., litigiu în care calitatea de pârât a avut-o C. local al M. G.
De altfel, potrivit art. 23 alin 1 din Legea 215/2001 autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe
și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive iar în conformitate au alin 2 al aceluiași text de lege consiliile locale și primarii funcționează ca autorități ale administrației publice locale și rezolvă treburile publice din comune, orașe și municipii, în condițiile legii.
Cu privire la aceste categorii juridice , autoritățile administrației publice se ridică problema regimului juridic al capacității procesuale , respectiv , dacă regulile dreptului comun prevăzute de D. nr. 3. și C. de procedură civilă sunt aplicabile acestora .
Atât capacitatea procesuală , cât și calitatea procesuală a autorităților publice este fundamentată pe recunoașterea capacității de drept administrativ , de drept public ,în virtutea căreia , autoritățile publice, în speță consiliul local , chiar și în lipsa personalității juridice , pot sta în proces , în nume propriu , în calitate de reclamante sau pârâte după caz , fiind astfel în situația unei excepțiide la regula generală a fundamentării capacității procesuale pe ideea de personalitate juridică .
Potrivit art.21 alin 5 din Legea 215/2001 (5) teza a II-a despăgubirile pe care trebuie să le plătească unitatea administrativ-teritorială în urma hotărârilor pronunțate de instanța de judecată și rămase definitive sunt asigurate de la bugetul local.
În conformitate cu art.36 alin 2 din Legea 215/2001 C. local exercită următoarele categorii de atribuții: a) atribuții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local și ale societăților comerciale și regiilor autonome de interes local; b) atribuții privind dezvoltarea economico-socială și de mediu a comunei, orașului sau municipiului; c) atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau municipiului; d) atribuții privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni; e) atribuții privind cooperarea interinstituțională pe plan intern și extern.
(4) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. b), consiliul local: a) aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare și contul de încheiere a exercițiului bugetar;
Conform art. 452 C. proc. civ., sunt supuse executării silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale datorate debitorului de o a treia persoana sau pe care aceasta le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente.
Specificul popririi este determinat de caracterul triunghiular al acestei operațiuni juridice procesuale, care, în principiu, presupune participarea indispensabila a trei părți: creditorul popritor, debitorul poprit si terțul poprit, între aceste trei subiecte de drept stabilindu-se tot atâtea raporturi juridice.
Dintre aceste raporturi juridice, doua preced înființarea popririi si anume: raportul de creanță dintre creditorul urmăritor si debitorul urmărit, precum si raportul de creanță dintre debitorul poprit si terțul poprit, acesta din urma caracterizându-se prin aceea ca terțul este dator fata de debitorul urmărit.
În temeiul popririi se naște si un al treilea raport juridic între creditorul popritor si terțul poprit, în cadrul procedurii de urmărire silita. Si acest raport juridic este tot unul de creanță, un raport de la creditor la debitor, în sensul ca debitorul poprit este creditor al terțului poprit, raport ce ia naștere prin adresa de înființare sau, după caz, de validare a popririi.
Or, în prezenta cauză ne aflam într-o situație speciala, în care terțul poprit nu apare ca un veritabil debitor al C. Local al municipiului G., dar, dat fiind ca prin intermediul acestuia debitorul este alimentat cu fonduri de la bugetul statului, tribunalul apreciază , în speță posibilitatea ca T. M. G. să participe la raporturile juridice existente în calitate de terț poprit. Din economia acestor dispoziții legale susmenționate, coroborate cu argumentele anterior evocate, în sensul că entitatea consiliul local , chiar și în lipsa personalității juridice , poate sta în proces , în nume propriu , în calitate de reclamant sau pârât după caz , fiind astfel în situația unei excepții de la regula generală a fundamentării capacității procesuale pe ideea de personalitate juridică , tribunalul apreciază, contrar opiniei primei instanțe, că este îndeplinită și condiția necesară validării popririi, în sensul că terțul poprit, T. M. G. datorează sume de bani debitorului C. local al municipiului G.
De altfel, prin răspunsul la întrebarea 7 din interogatoriu T. M. G. a relevat că s-au instituit popriri pe conturile C. local al M. G., conturi deschise la T. M. G. (fila 121 din vol. II al T. C.).
Existând, așadar cele trei părți, creditorul, debitorul si terțul poprit, respectiv raporturile juridice specifice popririi, raportul de creanță dintre creditor si debitor, constând în obligația acestuia din urma de a plăti creditorului urmăritor suma de 4.012.534,41 Euro, reprezentând debit( așa cum rezultă din titlul executoriu reprezentat de S. C. nr.804/(...) pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul civil nr.(...) prin care a fost obligat C. local G. la plata sumei de 4 200
000 euro cu titlu de despăgubiri civile, coroborat cu procesul-verbal de adjudecare încheiat în cadrul aceluiași dosar execuțional 138/ES-MPL/2010 a
BEJ M. P. L. prin care apelanții din prezentul dosar au adjudecat un imobil proprietatea C. local G., prețul de adjudecare fiind de 817 350 lei-fila 377 din vol. I al T. C. ) și suma de 800.774,43 lei, reprezentând cheltuieli de executare (astfel cum aceasta rezulta din procesul-verbal de la constatare a cheltuielilor de executare în dosarul execuțional 138/ES-MPL/2010 a BEJ M. P. L. de la fila
346 din vol. I al T. C.(ta civila de l), raportul special dintre debitorul poprit si terțul poprit, instanța constată ca fiind îndeplinite condițiile de art. 460 C. proc. civ.
De altfel OG 22/2002 statuează în art.1 următoarele:
Creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor și autorităților publice se achită din sumele aprobate cu această destinație prin bugetele acestora sau, după caz, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Articolul 3 din același act normativ precizează că în cazul în care instituțiile publice nu își îndeplinesc obligația de plată în termenul prevăzut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executării silite potrivit C.ui de procedură civilă și/sau potrivit altor dispoziții legale aplicabile în materie, iar în art.4 alin 1 din OG 22/2002 se arată că ordonatorii principali de credite bugetare au obligația să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii.
De altfel, executarea unei hotărâri judecătorești trebuie considerată ca făcând parte integranta din proces, in sensul art. 6 din Convenția europeană pentru stabilirea drepturilor omului.
D. la instanță ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică interna din cadrul statului contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească definitiva si obligatorie sa rămână inoperantă in detrimentul uneia dintre părți (cauza Săcăleanu vs. România, Hotărârea din 6 septembrie 2005; cauza V. I. vs. România).
Raportat la toate aceste considerente, tribunalul, în temeiul art.296 C pr civ va admite apelul declarat de apelanții T. C. A., S. E., împotriva S. civile nr.4. Mai 2011, pronunțată în dosarul civil nr.19.(...) al J. G., pe care o schimbă în totalitate și pe cale de consecință dispune validarea popririi asupra contului M. G. deschis la T. G. până la concurența sumei de 4.012.534,41 Euro, reprezentând debit și 800.774,43 lei, reprezentând cheltuieli de executare";.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, pârâtul debitor CLocal G. (f. 32-34), solicitând admiterea recursului, casarea deciziei, cu trimitereacauzei spre rejudecare, invocând în motivarea recursului prevederile art. 304 pct. 4,
5, 6, 8 și 9 C.pr.civ., art. 306 alin.2 C.pr.civ., art. 312 pct. 5 C.pr.civ. și art. 166 coroborat cu art. 317 și art. 322 pct. 6 C.pr.civ.
În motivarea recursului s-a arătat că decizia T. C. este nelegală, fiind pronunțată cu încălcarea gravă și evidentă a dispozițiilor legale menționate, întrucât judecata s-a făcut în lipsa părții M. G., care nu a fost citat nici la administrarea probelor, nici la dezbaterea fondului, și care, deși nu a fost parte în proces, a căzut în pretenții.
Validând poprirea împotriva M. G., care nu a fost niciodată parte căzută în pretenții, instanța de apel a încălcat autoritatea de lucru judecat și dispozițiile art. 166 C.pr.civ., validarea de poprire fiind posibilă doar împotriva părții căzute în pretenții în titlul executoriu.
Or, parte căzută în pretenții în titlul executoriu a fost C. Local G., și nu M. G.
Împ o tr iv a dec iz ie i T . C. nr. 230/1/(...) a d ecl ar at recurs ș i M. G., pr in P.(f. 2-4,f. 15-17), invocând în motivarea recursului nelegalitatea deciziei recurate prin prisma dispozițiilor art. 304 pct. 4, 5, 6, 8 și 9 C.pr.civ., art. 306 alin.2 C.pr.civ., art. 312 pct. 5 C.pr.civ. și art. 166 coroborat cu art. 317 și art. 322 pct. 6 C.pr.civ.
În motivarea recursului s-a arătat că decizia recurată este nelegală, întrucât a încălcat autoritatea de lucru judecat a titlului executoriu prin care s-a stabilit irevocabil de către Înalta Curte de Casație și Justiție că partea căzută în pretenții este C. Local G., iar nu M. G.
În consecință, validarea de poprire nu se putea face împotriva M. G., ci doar a
C. Local G.
Pr in în tâmp in are a f or mul ată în c auz ă, in timaț ii T . C. A. ș i S. E.au solicitatrespingerea ambelor recursuri, cu cheltuieli de judecată (f. 47-57), cu motivarea că recurenții nu contestă în niciun fel, pe fond, hotărârea instanței de fond și că prin recursuri nu se menționează niciun motiv de nelegalitate, impunându-se deci anularea recursului în temeiul art. 306 alin. 2 și art. 306 alin. 3 C.pr.civ.
Recurentul C. Local G. nu aduce nicio critică validării propriu-zise a popririi, dispusă față de T. M. G., astfel că, sub acest aspect, hotărârea criticată este intrată în puterea lucrului judecat.
Măsura validării popririi exclusiv asupra conturilor debitorului C. Local al municipiului G. este intrată în puterea lucrului judecat prin nerecurare.
Recurentul M. G. prin P. nu a fost și nu este parte în cauză, nu are calitate procesuală pasivă în cauză, astfel încât, se impune respingerea recursului acestuia ca fiind introdus de o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă.
Recursul M. G., prin P., este inadmisibil, iar recursul C. Local al M.
G. este fondat în parte.
Cu privire la recursul M. G., prin P.
Potrivit art. 299 C.pr.civ., hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională sunt supuse recursului, dispozițiile art. 282 alin. 2 fiind aplicabile în mod corespunzător.
Art. 301 C.pr.civ. prevede că termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel, dispozițiile art. 284 alin. 2-4 aplicându-se în mod corespunzător.
Potrivit art. 3021alin. 1 lit. a C.pr.civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, următoarele mențiuni: „numele, domiciliul sau reședința părților …";. În conformitate cu prevederile art. 303 alin. 1 și 2 C.pr.civ., recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, termenul pentru depunerea motivelor socotindu-se de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte. Art. 266 alin. 3 C.pr.civ. prevede că hotărârea se va comunica părților, în copie, în cazul când aceasta este necesară pentru curgerea termenului de exercitare a apelului sau a recursului. Din analiza coroborată a tuturor textelor legale mai sus citate se desprinde cu evidență concluzia că hotărârea judecătorească poate fi atacată, cu apel sau recurs, după caz, de către cel care a fost parte în dosarul în care a fost pronunțată respectiva hotărâre judecătorească. Doar părții dintr-un dosar civil legea procesuală civilă îi recunoaște calitatea și îndreptățirea de a exercita calea legală de atac împotriva hotărârii pronunțate în acel dosar. În speță, M. G., prin P. nu a fost parte nici în dosarul de fond și, implicit, nici în dosarul de apel, împrejurare raportat la care acesta nu poate exercita calea de atac a recursului împotriva deciziei nr. 230/1/(...) a T. C., pronunțată în dosar nr. (...). Pe cale de consecință, în temeiul considerentelor anterior expuse, Curtea urmează să respingă ca inadmisibil recursul declarat de M. G., prin P. Cu privire la recursul C. Local al M. G. Obiectul cauzei pendinte îl constituie o cerere de validare a popririi, promovată de creditorii T. C. A. și S. E., în contradictoriu cu debitorul C. Local G. și cu terțul poprit T. municipiului G., în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 8. a T. G. și, respectiv, decizia civilă nr. 4. a C. de A. G. (f. 3, 12, 13 dosar fond). Prin sentința civilă nr. 804/(...), pronunțată de Tribunalul Galați în dosar civil nr. (...) (f.414 dosar Tribunalul Cluj, vol. I), a fost admisă cererea formulată de reclamanții S. E. și T. C. A., în contradictoriu cu pârâtul C. Local G. și, în consecință, pârâtul C. Local G. (M. G.) reprezentat de P. municipiului G., a fost obligat să le plătească reclamanților suma de 4.200.000 Euro, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând contravaloarea suprafeței de 1,5 ha teren intravilan, situat pe teritoriul cartierului F. - M. G. pârâtul a fost obligat la plata sumei de 46.000 lei, cheltuieli de judecată către reclamantul S. E. și a sumei de 27.786 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamantul T. C. A. Prin decizia civilă nr. 45/A/(...) a C. de A. G., pronunțată în dosar nr. (...) (f. 416 dosar Tribunalul Cluj, vol. I), a fost admis apelul declarat de pârâții C. Local al municipiului G. și M. G. prin P., în contra sentinței civile nr. 804/(...) a T. G., care a fost schimbată în parte, în sensul că s-a înlăturat din dispozitivul sentinței obligarea M. G. la plata despăgubirilor. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței nr. 8.. În considerentele acestei decizii s-a reținut faptul că M. G. nu are calitate procesuală pasivă în cauză, mai ales că reclamanții nu au înțeles să se judece cu acesta și acesta nu a fost parte în proces, deși cauza a parcurs mai multe cicluri de judecată. D. nr. 45/A/(...) a C. de A. G. a rămas irevocabilă prin decizia civilă nr. 319/(...) a Înaltei Curți de C. și Justiție, pronunțată în dosar nr. (...) (f. 420 dosar Tribunalul Cluj, vol. I). De altfel, și printr-o altă decizie a Înaltei Curți de C. și Justiție, nr. 4100/(...), pronunțată în dosar nr. (...) (f. 409 dosar Tribunalul Cluj, vol. I) - dosar în care reclamanții S. E. și T. C. au solicitat obligarea pârâtului P. municipiului G. la restituirea suprafeței de 1,5 ha teren intravilan, situat în F. - G. -, s-a statuat că terenul revendicat de reclamanți face parte din domeniul public al M. G. și că în mod corect în cauză a fost reținută calitatea procesuală pasivă a C. Local G., ca reprezentant al S. R. Cererea de validare a popririi în baza titlului executoriu, reprezentat de sentința civilă nr. 8. a T. G. și de decizia civilă nr. 4. a C. de A. G., a fost promovată de reclamanții creditori în contradictoriu cu debitorul menționat în titlul executoriu, C. Local G. și cu terțul poprit, T. M. G., în deplin acord cu dispozițiile art. 460 și urm. C.pr.civ., la data de (...), pe rolul J. G. Somația în dosar execuțional nr. 1. al B.ui executorului judecătoresc M. P. L. a fost emisă la data de (...) (f. 13, 14 dosar fond). Din interogatoriul luat pârâtului C. Local G. (f. 21 dosar apel) rezultă faptul că din data de (...) titularul conturilor nu mai este C. Local G., ci M. G. Aceste susțineri ale C. Local G. sunt confirmate și de A. nr. 113070/(...), emisă de M. G. (f. 23 dosar apel), adresă prin care s-a solicitat schimbarea titularilor de conturi deschise la T. M. G., din C. Local G., în M. G., conform codului fiscal emis de către D. G. a F. P. G., fiind avut în vedere titularul de cont cu Cod fiscal nr. 3814810 (f.24 dosar apel). Prin O.U.G. nr. 63/(...), pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006, privind finanțele publice locale, precum și pentru stabilirea unor măsuri financiare, intrată în vigoare la data de (...), s-a stipulat, în art. IX alin. 1, că, „în cazul unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale unde certificatul de înregistrare fiscală are menționat ca titular P., C. Local sau C. J., după caz, prin grija autorității executive, se solicită la organul fiscal competent din subordinea Agenției Naționale de A. F., în termen de cel mult 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, schimbarea certificatului de înregistrare fiscală și înscrierea în acesta, după cum urmează: Comuna, Orașul, M., Sectorul … al M. B. sau, după caz, Județul …";, în locul marcat prin puncte urmând să se înscrie „denumirea unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale";. Potrivit alin. 2 al aceluiași articol, în termenul prevăzut la alin. 1 se procedează și la schimbarea în mod corespunzător a denumirii titularilor conturilor deschise la unitățile teritoriale de T. și contabilitate publică, precum și la unitățile bancare. Rezultă, așadar, că debitorul obligat efectiv prin titlul executoriu rămâne C. Local G., urmând ca validarea popririi să se facă asupra conturilor pe care C. Local G. le avea deschise la T. M. G. și în care conturi C. Local G. derula operațiuni anterior schimbării denumirii titularului conturilor, din C. Local G. în M. G. Cel mai probabil și în prezent C. Local al M. G. derulează operațiuni în aceleași conturi în care derula operațiuni și anterior schimbării denumirii titularului contului, deschise la T. M. G., însă, validarea de poprire nu se poate dispune în contradictoriu cu M. G. - titularul actual al conturilor - întrucât acesta nu figura ca debitor în titlul executoriu. Drept urmare, Curtea constată că validarea popririi, înființată în dosar execuțional numărul 1. al B. E. J. M. P. L. - în baza titlurilor executorii reprezentate de S. civilă nr. 804/(...) a T. G., pronunțată în dosar civil numărul (...) și, respectiv, de D. civilă numărul 45/A/(...) a C. de A. G., pronunțată în dosar civil numărul (...), rămasă irevocabilă prin D. civilă numărul 319/(...), pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosar civil numărul (...) - se impune a fi făcută asupra conturilor debitorului C. Local al M. G., conturi în care C. Local G. derula operațiuni anterior schimbării denumirii titularului conturilor, la data de (...), din C. Local G., în M. G. Curtea constată că este reală susținerea reclamanților intimați, conform căreia, debitorul pârât, recurentul C. Local G., nu a recurat validarea propriu-zisă a popririi, dispusă față de T. M. G., astfel că, sub acest aspect, hotărârea criticată este intrată în puterea lucrului judecat. Însă, în pofida acestei împrejurări, Curtea constată că este legală soluția T. C., de validare a popririi în contradictoriu cu terțul poprit, T. M. G., motivat pe următoarele considerente: În conformitate cu prevederile art. 23 alin 1 din Legea nr. 215/2001, autoritățile administrației publice, prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive iar în conformitate au alin. 2 al aceluiași articol, consiliile locale și primarii funcționează ca autorități ale administrației publice locale și rezolvă treburile publice din comune, orașe și municipii, în condițiile legii. Prin prisma dispozițiilor de drept comun, conținute în D. nr. 3. și în C. de P. civilă, cu privire la autoritățile administrației publice mai sus menționate, se poate pune în discuție eventuala problemă a regimului juridic al capacității procesuale, atât capacitatea procesuală , cât și calitatea procesuală a autorităților publice fiind fundamentată - așa cum pertinent a reținut și T. - pe recunoașterea capacității de drept administrativ , de drept public, în considerarea căreia , autoritățile publice - în speță consiliul local - , chiar și în lipsa personalității juridice , pot sta în proces, în nume propriu , în calitate de reclamante sau pârâte după caz , fiind astfel în situația unei excepții de la regula generală a fundamentării capacității procesuale pe ideea de personalitate juridică . În același timp, potrivit art. 21 alin 5 din Legea nr. 215/2001, teza a II-a, despăgubirile pe care trebuie să le plătească unitatea administrativ-teritorială în urma hotărârilor pronunțate de instanța de judecată și rămase definitive, sunt asigurate de la bugetul local. În conformitate cu prevederile art. 36 alin 2 din Legea nr. 215/2001 C. local exercită următoarele categorii de atribuții: a) atribuții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local și ale societăților comerciale și regiilor autonome de interes local; b) atribuții privind dezvoltarea economico-socială și de mediu a comunei, orașului sau municipiului; c) atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau municipiului; d) atribuții privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni; e) atribuții privind cooperarea interinstituțională pe plan intern și extern. Art. 36 alin. 4 lit. a din același act normativ, prevede că, în exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. b), consiliul local aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare și contul de încheiere a exercițiului bugetar; Dispozițiile art. 452 C. proc. civ. prevăd că sunt supuse executării silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale datorate debitorului de o a treia persoana sau pe care aceasta le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente. Specific popririi este caracterul tripartit al acestei operațiuni juridice procesuale, care, în principiu, presupune participarea indispensabila a trei părți: creditorul popritor, debitorul poprit si terțul poprit, între aceste trei subiecte de drept stabilindu-se tot atâtea raporturi juridice. Înființarea popririi este precedată în mod necesar de existența a două raporturi juridice, și anume: pe de o parte, raportul de creanță dintre creditorul urmăritor si debitorul urmărit; pe de altă parte raportul de creanță dintredebitorul poprit si terțul poprit, acesta din urma caracterizându-se prin aceea ca terțul este dator fata de debitorul urmărit. Al treilea raport juridic, și care își are fundamentul în poprire, se naște între creditorul popritor si terțul poprit, în cadrul procedurii de urmărire silita. Și acest raport juridic apare ca fiind tot unul de creanță - de la creditor la debitor -, în sensul ca debitorul poprit este creditor al terțului poprit, raport ce ia naștere prin adresa de înființare sau, după caz, de validare a popririi. Or, în cauza pendinte, este prezentă o ipoteză speciala, în care terțul poprit nu apare ca un veritabil debitor al C. Local al municipiului G., dar, dată fiind împrejurarea că, prin intermediul terțului poprit, debitorul C. Local al municipiului G. este alimentat cu fonduri de la bugetul statului, Curtea constată că, în speță, în mod corect a reținut T. că există posibilitatea ca T. M. G. să participe la raporturile juridice existente, în calitate de terț poprit. Însă, în speță, validarea de poprire se poate face doar în contradictoriu cu debitorul expres menționat în titlul executoriu, adică cu debitorul C. Local al M. G. Pe cale de consecință, în temeiul considerentelor anterior expuse, Curtea constată că recursul pârâtului C. Local G. este fondat în parte, urmând să fie admis în parte, în temeiul art. 304 pct. 9 și arte. 312 alin. 1 C. proc. civ., conform dispozitivului prezentei decizii. Soluția de admitere în parte a recursului debitorului C. Local al M. G. este justificată pe considerentul că în speță nu este incident motivul de recurs afirmativ întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 5, C. proc. civ., neputându-se reține, așa cum nefondat apreciază recurentul, că soluția T. C. este nelegală, întrucât judecata s-a făcut în lipsa părții M. G., care nu a fost citat nici la administrarea probelor, nici la dezbaterea fondului. Motivul de recurs întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 5 C. proc. civ., raportat la art. 105 C. proc. civ., ar fi fost incident în speță doar în ipoteza în care municipiul G. ar fi fost împrocesuat în cauză, de către reclamanții creditori, încă prin cererea introductivă de instanță, ar fi fost, așadar, parte în cauză, iar instanța ar fi omis citarea sa, atât la administrarea probelor, cât și la dezbaterea fondului. Or, M. G. nu a fost împrocesuat niciodată în cauza pendinte, nu a fost niciodată parte în cauză, astfel încât, instanța de apel ( ca de altfel, și instanța de fond), nu aveau nici un fundament legal pentru a dispune citarea acestuia în cauză. Drept urmare, Curtea constată că acest motiv de recurs, întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 5 C. proc. civ., este nefondat, impunându-se a fi respins ca atare. Pe de altă parte, în cauză nu este prezent nici motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 c. proc. civ., câtă vreme nu a fost dedus judecății un act juridic civil - în înțelesul pe care doctrina de specialitate îl dă acestei noțiuni, acela de „. de voință făcută cu intenția de a produce efecte juridice, respectiv, de a naște, modifica ori stinge un raport juridic civil concret"; (Gh. Beleiu, Drept civil Român - I. în D. C., S. D. C., ed. C. de editură și presă Șansa S.R.L., B., 1993, pg. 118) - pe care instanța să-l fi interpretat greșit ori căruia instanța să-i fi schimbat înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic. Nu este incident în speță nici motivul de recurs întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 6 C. proc. civ., în condițiile în care instanța de apel s-a pronunțat doar asupra unei cereri de validare de poprire - nu și asupra vreunei alte pretenții -, validare de poprire care, de altfel, a făcut și obiectul investirii sale. Nu se precizează, în concret de către debitorul recurent, în ce constă depășirea, de către Tribunalul Cluj, a atribuțiilor puterii judecătorești, însă, în pofida acestei omisiuni a recurentului, Curtea constată că nu este incident în cauza pendinte motivul de recurs întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 4 C. proc. civ., câtăvreme, instanța de apel s-a pronunțat, în limitele investirii sale în apel, în deplin acord cu prevederile art. 294, art. 295 C. proc. civ. și ale art. 129 alin. final C. proc. civ., asupra cererii de validare a popririi, cerere care, evident, era în căderea sa. Reclamanții intimați nu au solicitat cheltuieli de judecată în prezentul recurs, arătând, prin concluziile scrise depuse la dosar, că își rezervă dreptul de a le solicita pe cale separată (f. 235). PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E: Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul M. G., prin P., în contra deciziei civile numărul 230/1/(...) a T. C., pronunțată în dosar civil numărul (...). Admite în parte recursul declarat de debitorul recurent C. Local al M. G., împotriva deciziei civile numărul 230/1/(...) a T. C., pronunțată în dosar civil numărul (...), pe care o modifică în parte, după cum urmează: Dispune validarea popririi înființată în dosar execuțional numărul 1. al B. E. J. M. P. L. - în baza titlurilor executorii reprezentate de S. civilă nr. 804/(...) a T. G., pronunțată în dosar civil numărul (...) și, respectiv, de D. civilă numărul 45/A/(...) a C. de A. G., pronunțată în dosar civil numărul (...), rămasă irevocabilă prin D. civilă numărul 319/(...), pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosar civil numărul (...) - asupra conturilor debitorului C. Local al M. G., conturi în care C. Local G. derula operațiuni anterior schimbării denumirii titularului conturilor, la data de (...), din C. Local G., în M. G. Menține restul dispozițiilor din decizia recurată. Fără cheltuieli de judecată în recurs. Irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 14 septembrie 2012. PREȘEDINTE JUDECĂTORI A.- A. POP C.-M. CONȚ I.-D. C. GREFIER A. A. M. Red.CMC/dact.MS 3 ex./ (...) Jud.fond: D.M.O. Jud.apel: O.C.Tatu/A.F.Doica
| ← Sentința civilă nr. 36/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 4512/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
